58,766 matches
-
către care merg toate firele unor afaceri care au ca punct de plecare România lui Ion Iliescu își asumă aceste relații, precizînd și pînă la ce dată au funcționat afacerile sale cu România, pentru care e incriminat azi de justiția franceză. Pînă în 1996. Asta spune cam totul. Ar fi ridicol să îl privim pe dl Costea drept un kamikadze în slujba actualului regim din România. Fiindcă dl Costea n-are de-a face cu Justiția română, ci cu aceea din
Afacerea Costea și imaginea președinției by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17082_a_18407]
-
vorbi pentru toată lumea. Pot să vorbesc, mult mai modest, despre ceea ce mă privește. Dacă mă uit în urmă, sunt obligat să văd că, în afara unor împrejurări exterioare mie, am lucrat în același sens. N-am făcut niciodată o expoziție strict franceză în Franța. Am făcut expozițiile Paris-Berlin, Paris-Moscova, Paris-New York, Realismul, care reprezenta un ansamblu de țări, Prezența poloneză în Franța, am lucrat în Rusia, Anglia, Spania, Italia, Coreea, China, - am lucrat întotdeauna împotriva șovinismului și a naționalismului, care sunt lucrurile
O convorbire cu Serge Fauchereau by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/17029_a_18354]
-
memorabile. O propoziție a lui, intens citată între apropiați - "Cuvintele atrag realul" -, a făcut ocolul lumii literare, dobândind aura unei superstiții de grup. Mă gândeam, în aceste zile, atât la cuvintele lui Nichita, cât și la situația creată de justiția franceză, ajunsă, pe urmele lui Adrian Costea, în România. Sunt celebre de-acum ieșirile de mahalagiu ale lui Ion Iliescu: "Măi, animalule!", " Să le dăm peste bot!" și, last but not least, "Sula-n coaste!" Iată că, atunci când nu se aștepta
O răsturnare á la roumaine by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17067_a_18392]
-
avea bănuieli față de independența d-lui Cristoiu, ci dintr-o anumită slăbiciune pentru simetrii și ciudățenii inexplicabile, cum este această potrivire. * Independent, cum spuneam, dl Cristoiu consideră neclintit că afacerea Costea e o diversiune a Cotroceniului, în ciuda faptului că magistrații francezi, după ce au obținut datele de care aveau nevoie pentru anchetarea cazului Costea, au plecat din România și că la această "diversiune" iau parte și posturi de televiziune la care dl Cristoiu e abonat ca analist. La Antena 1, dl Cristoiu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17064_a_18389]
-
Cazacu. A fost un veritabil act de credință în marile adevăruri ale muzicii. I-au stat alături pianista Steluța Radu și tânărul violoncelist Răzvan Suma. "Andante religioso", pentru două violoncele și pian este o emanație a spiritului latin de sorginte franceză, atitudine creatoare ce desemnează anii de tinerețe ai lui Enescu. L-am reîntâlnit pe maestrul nepereche al muzicii noastre în raportări dintre cele mai caracteristice, ingenios puse în program de pianista Lena Vieru, un muzician al cărui bun gust reunește
Marile spirite se întâlnesc cu George Enescu by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17061_a_18386]
-
de la discursul rostit cu acest prilej de Richard Rorty. Legătura între cele două și volumul semnat de Dosse e poate mai greu de bănuit, dar, cum se va vedea, sper, destul de interesantă. Dosse își deschide cartea constatînd că lumea intelectuală franceză este divizată în două tabere aparent ireconciliabile: cea a celebrităților care abia mai află răgazul de a scrie un studiu serios între două emisiuni de televiziune și cea a specialiștilor inaccesibili atît publicului larg cît și specialiștilor din alte domenii
Generozitatea filozofilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17063_a_18388]
-
candidați la Președenție: Ion Iliescu, Teodor Meleșcanu și Emil Constantinescu. E limpede că Adrian Costea îi are la mînă pe toți trei. Cum însă unul dintre aceștia, Emil Constantinescu, singurul, de altfel, în stare să-i ușureze situația în fața justiției franceze, și-a dovedit loialitatea, Adrian Costea îl protejează. Deocamdată. Fabulăm? Un răspuns la această chestiune l-am putea avea doar dacă Președenția ar face gestul mult așteptat de a se delimita public de Adrian Costea." Gestul mult așteptat de dl
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17081_a_18406]
-
la prezidențialele din noiembrie implicați în scandal, președintele Constantinescu este cel mai puțin atins. Totuși scandalul îl vizează în măsura în care în martie 1999 a reînnoit mandatul de "consilier extraordinar" al lui Costea în timp ce omul de afaceri fusese deja inculpat de justiția franceză, iar parchetul român știa de acest lucru." Iar titlul pe care îl dă Azi articolului din Le Figaro e unul care n-are nici o legătură cu cel apărut în ziarul citat. În Azi apare următorul titlu redacțional: "Le Figaro" din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17081_a_18406]
-
Azi articolului din Le Figaro e unul care n-are nici o legătură cu cel apărut în ziarul citat. În Azi apare următorul titlu redacțional: "Le Figaro" din 13-14 mai se întreabă: Cine profită de pe urma crimei?". Or, titlul din cunoscutul cotidian francez era Nori negri deasupra candidaturii lui Ion Iliescu. Tot în Azi e publicat Istoricul legăturii dintre Emil Constantinescu și infractorul Adrian Costea în care Azi citește o complicitate în care n-ar crede nici cei mai înverșunați adversari ai actualului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17081_a_18406]
-
originea jocului simbolic în estetica clasică se află asimetria simbolică. Argumentele aduse sunt luate din arta arhitecturii pentru a se ajunge în cele din urmă la miezul problemei, literatura. Distanța care despărțea măreția și fastul castelului Versailles de restul regatului francez, se reflectă în ficțiune printr-o separare a artei de detaliile lumii pămîntești. Din analiza textelor, comentate ca texte contemporane - perspectiva situân-du-se în interiorul lor și nu undeva în afară rece și distant - se descoperă la toate nivelurile că cerințele de
O alegorie a depărtării by Alina Chiriac () [Corola-journal/Journalistic/17090_a_18415]
-
lumile ficțiunii clasice își propun să atragă spectatorul în afara câmpului său de experiență empirică imediată. Perfecțiune, atenție, detașare sunt cheile unui univers care convinge prin asimetrie, prin contrastul dintre realul concret și idealul care purifică și organizează lumea ficțională. Literatura franceză a sec. XVII, remarcă autorul, este de asemenea literatura unei epoci în care oamenii se simțeau încă aproape de Dumnezeu și această apropiere a avut o influență hotărâtoare asupra dezvoltării subiectivității moderne. Imaginarul religios al sec. XVII este analizat prin prisma
O alegorie a depărtării by Alina Chiriac () [Corola-journal/Journalistic/17090_a_18415]
-
C. Rogozanu Audiență captivă de Sebastian Reichmann este o excelentă antologie alcătuită de poetul și prozatorul Constantin Abăluță, cuprinzînd cele trei volume publicate în țară (Geraldine - 1969, Acceptarea inițială - 1971, Umbletul șopîrlei - 1992) și alte două volume scrise în limba franceză și prezentate aici bilingv (Pour un complot mystique - 1982 și Audience captive - 1988). Calificativul "excelent" nu privește atît valoarea recunoscută a autorului cît ediția în sine, alcătuită cu o acuratețe de care puține volume de poezie beneficiază în ultimul timp
Mic regal poetic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17071_a_18396]
-
a unei poziții dintre cele mai înaintate ale poeziei românești, folosind un limbaj totdeauna luxuriant, flexibil, extraordinar de agresiv și de generos în același timp; experiența unică a unui poet care s-a continuat pe vîrful de lance al poeziei franceze și apoi pe cîmpiile minunate ale poeziei americane de ultimă oră." La sfîrșitul volumului apar și referințe critice selectate chiar de poet, pagini extrem de utile (cel puțin pentru recenzent). Aici apare sugestiva evoluție a receptării acestui scriitor de-a lungul
Mic regal poetic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17071_a_18396]
-
scrise hieroglifele în zăpadă [...] Se usucă pe fruntea Revoluției/ pe fruntea Culorii"... În Pour un complot mystique, Reichmann optează pentru formula "poemului în proză". Apropierea de formula poetică a lui Saint-John Perse este inevitabilă. Predomină stilul aforistic, contemplativ al poetului francez, iar "personajele" poemelor sînt aceleași prezențe feminine diafane exilate într-un spațiu exotic alienant: Se depărtează de orizontul reconfortant al orașului ei natal, în fascicolul de umbră sub un copac, poate un măslin, pe drum, de-ntoarcere de acum, trece
Mic regal poetic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17071_a_18396]
-
Rodica Zafiu Între substantivul neutru panseu și cel feminin pansea există una dintre acele legături etimologice mai puțin prezente în conștiința comună a vorbitorilor. Dicționarele franceze, care înregistrează în genere separat omonimele produse de evoluții semantice divergente, au intrări separate pentru numele abstract pensée "gîndire; gînd; cugetare"și pentru denumirea, identică formal, a florii; legătura etimologică dintre ele, dată ca foarte probabilă, este comparată cu aceea
Pansele și panseuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17091_a_18416]
-
care a produs termenul botanic nu-mă-uita. În română, adaptarea fonetică a vocalei finale accentuate din cuvîntul-sursă ar urma două tipare curente - care pot fi ilustrate (în măsura în care ar fi un fapt dovedit că ambele cuvinte - panseu și pansea - vin direct din franceză), de șosea (din fr. chaussée) și de tupeu (din fr. toupet). De fapt, după sugestia lui Al. Graur (din Etimologii românești, 1963), preluată și de dicționarul academic (DLR), nu însă și de Dicționarul explicativ (DEX), pansea ar fi pătruns în
Pansele și panseuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17091_a_18416]
-
și, apoi, se vorbește, cu năduf evident, despre soarta tragică a romanității sud-dunărene (aromânii din Grecia și diaspora). Trecîndu-se, mai decis, la etapa modernizării românilor, se insistă asupra consecințelor revoluționare excepționale a practicii trimiterii tinerilor la studii în Apus, modelul francez fiind predominant. Revoluțiile de la 1848 în cele trei țări române sînt analizate pertinent, chiar dacă nu se aduc puncte de vedere înnoitoare. Cu totul novatoare este, în schimb, dezbaterea chestiunii francmasone (deobicei ocolită de manualele noastre, inclusiv de cele alternative), menționîndu-se
Meditînd la trecutul României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17073_a_18398]
-
din București, pentru o anchetă de care se ocupă magistrații din Franța. Diversiunea s-ar fi produs dacă autoritățile române ar fi încercat să pună bețe în roate francezilor. Aceștia vor să afle pe ce căi a fost păgubit contribuabilul francez prin neplata unor impozite. Pentru ei e vorba de o afacere strict financiară. Că la noi ea a explodat politic, asta nu e vina magistraților francezi. nu e o noutate în România; deosebirea e că în timp ce francezii au pornit meticulos
Afacerea albumului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17100_a_18425]
-
în roate francezilor. Aceștia vor să afle pe ce căi a fost păgubit contribuabilul francez prin neplata unor impozite. Pentru ei e vorba de o afacere strict financiară. Că la noi ea a explodat politic, asta nu e vina magistraților francezi. nu e o noutate în România; deosebirea e că în timp ce francezii au pornit meticulos pe urmele ei, la noi, nimeni nu și-a dat osteneala să o elucideze. Banul public, în România, dar și în alte țări foste comuniste, are
Afacerea albumului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17100_a_18425]
-
generalizări precum: România, țara cu o clasă politică bolnavă de corupție sau, cum iarăși se mai spune, țara corupției generalizate. Acest tip de afirmații induce fatalismul din cauza căruia în loc să meargă magistrați români în Franța, pe urmele albumului cu bucluc, magistrații francezi fac vizite de lucru în România.
Afacerea albumului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17100_a_18425]
-
lume unde a colindat cu filmele sale Viața lui Isus (Franța, 1997) și Umanitatea (Franța, 1999), Bruno Dumont se raliază vrînd-nevrînd cineaștilor moraliști, înțelegînd în sens romantic revelarea virtuților umane prin opera de artă, cinematograful fiind efectiv pentru tînărul cineast francez un mijloc de existență și de exprimare, o formă propice dezvoltării demonstrațiilor filosofice. Practica profesorală îl ajută să-și elaboreze un vast discurs cathartic paralel cu intriga propriu-zisă. În Umanitatea investigarea unui oribil viol este făcută de un polițist de
Doamne, nouă redă-ne... by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17078_a_18403]
-
AZI nici măcar nu pomenește pe prima pagină de congres, ci izolează doar demisia lui Valerian Stan cu acuzația lui "Am înlocuit corupții lor cu ai noștri". E adevărat că în același ziar editorialistul Ion Cristoiu are impresia că și magistratul francez Henri Pons face jocuri. Magistratul care se ocupă de partea franceză a așa-numitei afaceri a albumului, dar care, scrie Ion Cristoiu, a venit în București fără a ieși din muțenei și ar trebui să dezvăluie presei din România "adevăratele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17099_a_18424]
-
doar demisia lui Valerian Stan cu acuzația lui "Am înlocuit corupții lor cu ai noștri". E adevărat că în același ziar editorialistul Ion Cristoiu are impresia că și magistratul francez Henri Pons face jocuri. Magistratul care se ocupă de partea franceză a așa-numitei afaceri a albumului, dar care, scrie Ion Cristoiu, a venit în București fără a ieși din muțenei și ar trebui să dezvăluie presei din România "adevăratele scopuri ale misiunii sale în România".
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17099_a_18424]
-
despre ele, și au scris, și alții. Atunci cînd, în Constituția 1991, art. 16, alin. 3 - se face mențiunea că cetățenii români care pot intra în competiții electorale (spre a fi aleși) trebuie să aibă NUMAI naționalitatea română (în versiunea franceză, "șmecherește", cuvîntul NUMAI lipsește!) - nu înseamnă oare excluderea românilor din străinătate și a celor cu dublă cetățenie? Nu înseamnă îndepărtarea lor de la treburile țării? 1) Ce rost mai pot avea vorbele mari pronunțate prin Ambasadele României în țările occidentale (în
"Destrucția elitelor" by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17103_a_18428]
-
Toma Alimoș este Iliada noastră, Miorița este Odiseea noastră". Împărtășind și el aceeași opinie, Iordan Datcu își încheie studiul nu numai cu o generoasă bibliografie, dar și cu reproducerea baladei în varianta V. Alecsandri, însoțită de traducerea ei în engleză, franceză, germană, spaniolă. În felul acesta se face cunoscută străinătății una dintre creațiile noastre folclorice de seamă, care prin motivul și valoarea ei literară n-a fost identificată la nici unul din popoarele vecine. Laborioasa contribuție a lui Iordan Datcu este și
Un mit: Toma Alimoș by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17122_a_18447]