2,915 matches
-
privirea mare și umedă. Ultimii spectatori se grăbesc să reintre în sală. Finalul reprezentației urcă în ovații. Autorul este adus, în cele din urmă, pe scenă. Oficialitățile literare au sentimentul datoriei împlinite față de rebelul care le-a tot dat de furcă. Se grăbesc să-l strângă în brațe pe distinsul coleg, retrăgându-se apoi repede spre negrele limuzine. Lumea se află iar în foaier, amânând sfârșitul serii. Sărbătoritul a pierdut, parcă, în succesiunea îmbrățișărilor, zâmbetul sceptic. Camarazii bătăliilor de tot felul
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
descurc uneori. Destul de bine. De asta mă și țin și mă întrețin ei. Un fel de vrăjitor grețos, bolnav, fricos, uituc. Sucit ? Dar care le face treaba ! Rapoartele se pot încheia cu informații optimiste, cazul care le dădea atâta de furcă de trei luni sau trei ani a fost sau va fi lichidat. — Nu întotdeauna reușesc. Există și partide pierdute. Sau necâștigate. Enigme sau genii, care mă refuză. Am fost, cum bănuiți, nu s-ar putea altfel, și învins. Cât de
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
O ruga șoptit, ca un copil, suflând în pâlnie. Nu se aștepta, probabil, la asemenea verificare sau împotrivire sau pedeapsă. O tânguire și o mincinoasă rugăminte, mai curând, la ambele capete ale firului. Poate receptorul nici nu fusese așezat pe furcă ? Nu se auzise nimic, glasul amuțise, de mult. Poate își ascultau doar respirațiile ? Parcă sunase, totuși, ceva. Stridența se pierduse tot așa brusc cum apăruse, pereții sau întunericul înghi țiseră orice sunet. Încet, probabil, cu aceeași înceti neală, mișcase el
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
-și mai descrețească frunțile și să nu-și ronțăie unul altuia gâtul. Acum iată una, chiar pe placul meu. In localitatea brașoveană Racoș, românii și ungurii au uitat de „nem tudom romaniok", s-au aliat, au pus mâna pe topoare, furci și ce mai are omul contondent prin casă, prin curte, sau prin codrii noștri de fag și au năvălit ca în vremurile de demult peste țiganii din localitate, după ce cinci bronzați dintre aceștia l-au agresat pe băiatul primarului. Este
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
trei zile pentru că apa e prețioasă, au mâncat prafuri și hrană deshidratată", s-a grăbit presa internațională să ia notițe și să le difuzeze în eter și pe hârtie. Românii nu văd nimic spectaculos în asta. Cei care au de furcă cu prețul gazului și al apei de la robinet au făcut duș mult mai rar ca bieții viitori astronauți, cât despre economiile la alimente, ce să mai vorbim, cu noile mercuriale ale pieței, antrenamentul din România ar fi suficient pentru Pluton
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
Shatterhand, păzeam poșeta roșie în care se găseau ultimii bani ai casei. La școală nu mergeam de frică să nu vină taică-meu, să mă răpească în Banat. Aveam două surori, una brunetă, alta blondă. Sălbatice. Le duceam mâncare cu furca în livadă, să nu mă muște. Astăzi n-a mai rămas nimic. Decât blocuri de șobolani gri. Cum să mai găsească străbunica drumul înapoi în cimitir când ăștia au demolat totul? Sabina zâmbește. În spatele ei apune un soare feliat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
puști din lemn, Îi organiza pe armate, detașamente, divizii și pe urmă Îi punea să se bată. Copiii se jucau În glumă, dar el era periculos, odată Își pierdea controlul și se trezea că dă d’adevăratelea cu toporul, cu furca, cu ce-i venea la mână. Așa, după ce-i făceau ăștia tratamentu, băga injecții În el, puteai să stai de vorbă cu el, Îți povestea ce-a făcut prin balamuc, cum să Înțelegea cu doctorii, cu alții nebuni ca el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
altceva. Casa e mare și pare a unui om Înstărit. În tencuiala casei sunt prinse bucăți de oglindă și romburi colorate de faianță. În spatele curții, cineva care ar privi mai atent l-ar vedea pe Tudor sărind gardul cu o furcă În mână. Mai departe, tot pe partea dreaptă a drumului, se află și clădirea cu etaj a miliției. Pe scările de la intrare se vede o femeie nu tocmai subțire, cu mânecile rochiei de diftină suflecate și purtând pe cap un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
Munții Apuseni. Pentru a ajunge în inima lor,de la nord, de la răsărit sau din orice alt punct cardinal, trebuie să străbați o sută de kilometri prin creste stâncoase. Așa se face că oamenii care trăiau acolo, cu toate că luptau numai cu furci și topoare împotriva unor armate organizate, n-au putut fi învinși niciodată în luptă dreaptă și, pentru înfrângerea lor, a trebuit să se recurgă la viclenie și trădare. În măruntaiele munților, aurul a năvălit printre roci, strecurându-se în cele
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
-i atâtea bogății. Îi luaseră spaima nu numai oamenii de pe moșiile sale, dar și sălbăticiunile codrilor, păsările cerului și peștii din fundul apelor pe care îi vâna cu plasa și cu undița, iar cerbii și căprioarele cu săgeata și cu furca. Avea șoimi cu care pleca după potârnichi și iepuri și cai sprinteni cu care alerga prin văile munților și prin desișurile pădurilor, urmărind mistreții, lupii, urșii, vulpile și alte lighioane. Nu era rău să mai nimicească acele lighioane vătămătoare, dar
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
cetățuia Curții Domnești. Acolo în preajma Curții, era temeiul negustorimii cu carvansaraua și hanurile. Iar în râpa Bahluiului se prăvăleau bordeiele țigănimii, a breslei calicilor și lăutarilor până-n iazul cel mare de la Frumoasa, în luciul căruia se oglindeau între scai voinicești furcile spâzurătorii răilor. Peste Bahlui se vedeau poduri spre Repedea, Hlincea și Bârnova, către popasul domnesc de la Santa. Și pe tanc, deasupra Frumoasei, mănăstirea cea nouă cu ziduri albe a Cetățuii. Tot peste Bahlui, la asfințit, mănăstirea Galatei într-alte ziduri
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
aceea, se instala în "bibliotecă" și citea până noaptea târziu, spre disperarea mamei care vedea gazul împuținîndu-se în lampă, semn că iarăși trebuia mers și cumpărat altul. Mama torcea pe lavița de lângă sobă, tăcută, închisă în muțenia ei. Uneori, lăsa furca pentru a se apropia de fereastra dinspre curte, unde lua ceaslovul cu rugăciuni și bolborosea din el, în șoaptă, să audă numai ea. Sora mea, Leana, fire neastâmpărată, nu prea suporta să stea acasă. Eu, mai cuminte, sedentar din naștere
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
să răspunzi : cum o să reușești să te încadrezi ca să fii și mamă, și ceea ce erai înainte ? Ca „mamă-și altceva“ trebuie să învingi o dihotomie puternică, să te strecori, laxă, dar și rezistentă, printr-un set de opoziții ca niște furci caudine. Aceste furci sunt făcute din metalul tare al multor epoci patriarhale, călite în discursuri academice, în curente filosofice și de gândire succesive, pe deasupra având girul și înrădăcinarea vieții practice. Chiar dacă nu mai trăim, cel puțin la nivel discursiv, într-
Poveşti cu scriitoare şi copii by Ștefania Mihalache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1774]
-
o să reușești să te încadrezi ca să fii și mamă, și ceea ce erai înainte ? Ca „mamă-și altceva“ trebuie să învingi o dihotomie puternică, să te strecori, laxă, dar și rezistentă, printr-un set de opoziții ca niște furci caudine. Aceste furci sunt făcute din metalul tare al multor epoci patriarhale, călite în discursuri academice, în curente filosofice și de gândire succesive, pe deasupra având girul și înrădăcinarea vieții practice. Chiar dacă nu mai trăim, cel puțin la nivel discursiv, într-o societate patriarhală
Poveşti cu scriitoare şi copii by Ștefania Mihalache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1774]
-
în papuci, își pune halatul și începe lungul drum către chemarea cea insistentă, căci în lunile de trecere reumatismul o supără întotdeauna și genunchii îi înțepenesc. Cu siguranță apelantul o cunoaște, altfel de mult ar fi pus, dezamăgit, receptorul în furcă. Căci madam Martinescu nu ajunge să răspundă la telefon decât atunci când orice om normal aflat la celălalt capăt al firului ar pierde orice speranță. ─ Aurora? Nu ne-am auzit de mult. Mă bucur că ai sunat. ─ Așa e, am fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
pe mijloc, acoperită cu stuf, cu o prispă înaltă și lată. Ușile erau late de optzeci de centimetri și înalte de doi metri și se închideau cu clanță metalică. Tocurile la uși erau din stejar montate direct pe cele două furci. Pe acești stâlpi erau fixate niște brățări metalice, pe partea interioară, adică înăuntru, prin care, după ce era închisă pe timpul nopții, era introdus un drug de lemn, care folosea drept încuietoare. Încuietoare ce a folosit-o și Agripina până în anul 1962
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
nume Rusu Uță, de foame, a îndrăznit să sară gardul și s-a apucat de mâncat mazăre, nicidecum să culeagă, că foamea îi dădea târcoale prin stomac. Între timp Chimircan l-a surprins pe la spate și l-a bătut cu furca, apoi l-a luat în brațe aproape mort și l-a aruncat peste gardul ce era făcut din spini, că niciodată în viața lui Chimircan nu a avut altfel de gard, decât de spini. Și după trei zile Uță a
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
mult, doar să-i arate ceva. Cum au văzut-o în casă au și luat-o la bătaie și au anchetat-o. Când a venit din întâmplare o altă vecină, Chimircan cu Rarița lui i-au pus 39 Leonorei o furcă cu un caier și un fus ca să toarcă, să o vadă vecina torcând, nicidecum plângând. După ce a plecat femeia aceea, au luat-o iar la ucis pe Leonora. Ziua era în amiaza mare și cum Dumnezeu nu stă degeaba, i-a
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
chei, iar unde nu funcționau cheile funcționa forța fizică rupând lacătul. La Busuioc a funcționat șperaclul de minune, au deschis ușa bordeiului unde Busuioc își ținea vinul, iar Lucache asigura paza, blocând ușa cu statura lui impunătoare și cu o furcă cu patru coarne în mână. Așa a umplut Cocoloș mai multe vase de diferite mărimi cu vin, pe care, după obicei, le-au împărțit în părți egale. Și cum vase mici nu mai aveau, au mers acasă și au luat
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
care se ajutau la treiere, de obicei femeile tăiau cu secerile legăturile snopilor de grâu și aruncau snopii în valul batozei. Bărbații le dădeau snopii la mână. Pe cireada din snopi de grâu se aflau doi-trei bărbați care aruncau cu furcile snopii de grâu pe batoză. Fochistul arunca cu furca ritmic paie în cuptorul de sub cazanul cu aburi al motorului. Butoaie mari cu apă se aflau din loc în loc pentru a avea apă în caz de incendiu. Când termina țăranul de
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
cu secerile legăturile snopilor de grâu și aruncau snopii în valul batozei. Bărbații le dădeau snopii la mână. Pe cireada din snopi de grâu se aflau doi-trei bărbați care aruncau cu furcile snopii de grâu pe batoză. Fochistul arunca cu furca ritmic paie în cuptorul de sub cazanul cu aburi al motorului. Butoaie mari cu apă se aflau din loc în loc pentru a avea apă în caz de incendiu. Când termina țăranul de treierat și dădea uiumul, cotele și impozitul, pleca acasă
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
scoase o bancnotă de două lire și două de câte una. — Mulțumesc, caro, mulțumesc, spuse Peduzzi cu tonul unui membru al Carleton Club care primește Morning Post-ul de la un confrate. Asta da, viață. Gata cu grădina hotelului, gata cu furca cu care sfărâma bălegarul Înghețat. Viața i se deschidea-nainte. Atunci ne vedem la șapte, caro, spuse, bătându-l pe spate pe tânărul domn. La șapte fix. — S-ar putea să nu vin, spuse tânărul, băgându-și portofelul la loc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
a prăbușit leșinată peste marginea prispei... În așteptarea întoarcerii Marandei, Toaibă și-a turnat încă un pahar de rachiu. A cântărit paharul în zarea roșie de afară și... l-a dat peste cap, împăcat cu sine. Parcă și greutatea din furca pieptului se mai ușurase. De afară nu se mai auzea nici un zvon. „Maranda o uitat să se mai întoarcă. Ia să văd ce se întâmplă afară, că și mie mi se pare că asta nu-i chiar lumină de fulger
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
în cele din urmă. Coborâră în liniște scările spre gymnasium, unde mai mulți tineri se antrenau în atletica grea. Unii se antrenau la korykos, sacii mari din piele de porc sau de capră umpluți cu lână și atârnați în niște furci de lemn. Pugiliștii se învârteau în jurul lor, cu mâinile înfășurate în manșoane de piele și degetele vârâte într-un inel mare de piele. Loveau ținta rotind brațul ca la înot: îl ridicau până în dreptul urechii, apoi îl lăsau să cadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
încât atletul putea trece pe lângă ele sau pe dedesubt, ajungând în partea cealaltă, țintind și lovind din nou sacul, pentru a-i mări amplitudinea mișcării. Alții loveau sacii mari cu capul, cu pumnii și cu picioarele, apoi îi desprindeau din furci și îi luau în brațe, rosotogolindu-se cu ei la pământ ca și cum ar fi fost niște adversari. Muzica flautelor și anciilor acompania ritmic mișcările atleților. Proculus se plimba încet pe sub portic, supraveghindu-și discipolii. Antonius îl urma, chinuit de neliniște, întrebându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]