8,881 matches
-
revelatorii ȘI PRIN poezie, se cer RECICLATE, fie și prin hipoeracizii sarcasmului oximoronic- pamfletar! - cinic via Juvenal,- Diogene..., Caragiale, Eugene Ionesco, Beket, Orwell ș.c.l.- dar gunoiul NU: el aparține, metaforic zicînd, frigului elemantar, din Mineralitate, în “ zgomotul și furia” rumorii “ istorice”, cumva autodestructive, societatea însăși (!!!) emanîndu-și, prin determinare și Dirijism - Control securistic- activistic, ba chiar “ sindicalist” - ( roata norocului)- “ tovărășesc” ( unii mai egali ca ceilalți”, etc.... Cât despre mine, cel ce rescriu acestea, “ rămânînd ce-am fost, romantic”- știu că
DESPRE HISTRIONISM ŞI EFECTUL CATHARTIC REVIGORATOR de EUGEN EVU în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346887_a_348216]
-
-oi vedea cu ochii și na-i să mai știi de mine niciodată. Costică înlemnise, îi clănțăneau dinții-n gură de frică. Andrei a înaintat spre el cu baioneta la armă, ca la atac, și l-a străpuns cu atâta furie chiar în dreptul inimii, că nu a scos decât un icnit slab, și a căzut ca un lemn din pădure, când este tăiat de securea ucigașă. A smuls baioneta din pieptul dușmanului de moarte, a holbat ochii și a răcnit la
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
de-a lor, iar vremea potrivnică l-a ajutat cum nu se putea mai bine. Spre ziuă s-a pus o ploaie de-a-necat pământul, că oricine ar fi vrut să-i găsească urmele, era imposibil. Viitura coborâse cu atâta furie peste coasta pe unde plecase că acoperise cu un mâl cleios toate potecile. Imaginile acelor nopți terefiante îi apăreau așa de vii în minte, că vedea cu ochii deschiși cum a omorât un om fără apărare și l-a aruncat
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
Autorului Ion Untaru, Poeme cu ochi înguști, Editura Online ,,Semănătorul Tismana”, Tismana, 2012, 95 p. Recenzie de Iuliu-Marius Morariu După o jumătate cruntă de secol în care literatura lirică a fost dominată de curentul prolecultist, acum, într-o grabă și furie de nedescris, dorind parcă să recupereze handicapul perioadei de stagnare și regres, eliberată de canonicitate și de ideologie politică, ea face pași mari înspre lirismul pur, aritmat, cursiv ideologic, neprozodic, ce ar putea fi parcă încadrat în postmodernism. Între eforturile
ION UNTARU-POEME CU OCHII ÎNGUŞTI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 650 din 11 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346388_a_347717]
-
-se la umbra norilor sub impulsului oracolului de la delfi în ochii pofticioși ai plebei. toate sunt sub semnul tău, apolo, clipa plouă peste noi, timpul curge, vorba lui heraclit, o femeie luminează golul cuvântului, ea e fecioară, viscol, idee, dragoste, furie, ea ne naște și ne moare, ea ne duce și ne-aduce, ea dansează pe pleoapele noastre, ea ne alunecă-n suflet, acum raiul e sfâșiat de minotauri, lumea devine o gură deschisă către viață, filozofii lumii se adună la
REVOLTA ZEILOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 657 din 18 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346430_a_347759]
-
nu erai Dar când mă priveam în oglindă Te vedeam în mine Era ca și cum Trupul meu te ferecase Cum se poate mi-am spus Să fii aici și să nu fii ? Am înteles într-un tărziu Că toată durerea Disperarea Furia Se adunase în mine Și tu erai și nu erai... Împietrită în mine iubirea Păstrase doar chipul tău. Mă doare locul iubirii tale ! Referință Bibliografică: Mă doare locul iubirii tale ! / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 273
MĂ DOARE LOCUL IUBIRII TALE ! de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346485_a_347814]
-
uscat. - Du-te desculț, cât e până la magazin?! - Mi-e rușine să mă duc desculț! -Ți-e rușine? Dumnezii mă-tii de fudul! Nu vezi că hoții ăștia vor să-mi taie din șomaj? Și ți-e rușine? Se ridică cu furie și întinse mâna să-și lovească propriul fiu de sânge peste obraz. Copilul aștepta cu privirea în pământ. De câte ori n-a luat câte o palmă sau chiar mai multe... Își spunea în gând că așa sunt tații, mai trebuie să
PUTEREA UNEI LACRIMI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348242_a_349571]
-
deoparte gândurile ce o bintuiseră toată ziua. Auzise cândva vorbindu-se despre frumusețea Văii Jiului, dar ceea ce vedea acum, întrecea orice descrierere. Apele Jiului înspumate sclipeau în soarele dupămiezii, de parcă pietre nestemate ar fi purtat pe crestele valurilor. Cu ce furie izbea apa pietrele mari, puse parcă anume în calea ei, spre a-i verifica rezistența în competiție. Pădurile cu foșnetul lor, freamătul apei încorsetată în pereții de stâncă, făceau să-i tresară inima de bucurie. Locomotiva trăgea din greu șirul
CALATORIA de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348270_a_349599]
-
se încăpățâna s-o dezbrace. Privirile li se întâlniră și se fulgerară reciproc. Maur fu cel dintâi care privi iritat într-o parte apoi adăaugă tărăganat: -Hai nu face pe mironosița. Fulgerator mâna Oanei plesni obrazul lui Maur, cu o furie de care nu se credea în stare. Acesta tresări și o privi inexpresiv preț de câteva secunde. Era rece și distant cum nu-l mai văzuse Oana niciodată. -M-aș fi putut dezbrăca și singură, dacă vroiam asta. Pentru asta m-
NE-NTINATA de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348272_a_349601]
-
ani ai vieții ei, până în momentul în care, conștientă fiind de amarul din propria casă, Dana a luat hățurile în mâini și a țipat pentru prima oară la tatăl ei. A fost momentul decisiv, când și-a luat cu o furie oarbă toate lucrurile din casă și a fugit înghițindu-și pământul sub picioare. aprilie 2005 Referință Bibliografică: Povestea Danei / Cristea Aurora : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 562, Anul II, 15 iulie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Cristea Aurora
POVESTEA DANEI de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348317_a_349646]
-
nevoit să recunoască acest adevăr incontestabil. Așa deci, știam toți trei de această uniune legală a lor. Cea care nu știa însă acest lucru, era chiar persoana cu care își împarte viața tatăl fetiței mele. Și atunci - poate dintr-o furie oarbă sau poate din cauza unei învrăjbiri recente și accentuate între cei doi sau poate din cauza faptului că el își onorează consoarta mai mult cu absența decât cu prezența, ea orbecăind după el într-o beznă profundă pe meleaguri necunoscute, sau
O FOTOGRAFIE CÂT O MIE DE CUVINTE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348310_a_349639]
-
m-am manifestat în felul ăsta. Și el era uimit, dar și eu, de propria-mi reacție. Preț de o secundă - care mie mi s-a părut o veșnicie - am tăcut amândoi, privindu-ne. Iar apoi, într-un acces de furie oarbă, întoarce privirea către monitor și-mi spune precipitat: - Dă, dă, dă,...se bâlbâia. Dă panarama asta de adresă, scrie-o pe ceva! Să vezi tu ce scandal am eu cu ea...Dă încoace adresa asta de Internet. Furia vizibilă
O FOTOGRAFIE CÂT O MIE DE CUVINTE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348310_a_349639]
-
de furie oarbă, întoarce privirea către monitor și-mi spune precipitat: - Dă, dă, dă,...se bâlbâia. Dă panarama asta de adresă, scrie-o pe ceva! Să vezi tu ce scandal am eu cu ea...Dă încoace adresa asta de Internet. Furia vizibilă ce-i marca chipul nu era numai împotriva ei, ci și împotriva propriei persoane. Era teribil de nervos pe propria neștiință, pe propria incapacitate de a utiliza acest nou mijloc penetrant de comunicare: calculatorul, cu toate avantajele conectării la
O FOTOGRAFIE CÂT O MIE DE CUVINTE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348310_a_349639]
-
reconfirmat principiul fundamental care ghidează orice acțiune a frumoasei reviste de cultură adjudene. În familia Armonii Culturale există valoare autentică iar relele umane, mai mult decât comune - ura, invidia, egoismul, răutatea, atacul la persoană, sarcasmul, lipsa de scrupule, mânia și furia necontrolată - pur și simplu nu există. Membrii familiei Armonii Culturale, o familie ce se întinde pe 5 continente, sunt purtători de altruism, generozitate, erudiție, valoare, pozitivism, încredere în oameni și mai ales dragoste de țară și de neam, spirite puternice
TOAMNĂ CULTURALĂ ADJUDEANĂ – EDIŢIA A XXXV-A: INSTANTANEE LITERAR-ARTISTICE ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344997_a_346326]
-
mire cu iarna se luptă, cu-a nopții rece umbră, neîntreruptă, strunește căluții, se teme de noapte, câmpia să taie spre miazănoapte. Pământul e nins cu plapumă groasă, temerile curg, pe tâmple-i apasă iar biciul trosnește în a iernii furie zăbala prea strânsă pe cai îi înfurie și deodată... sania ușor se înclină mireasa-i pierdută peste-o colină și vântul șuieră în apriga iarnă, iar tânăra prin nămeți se răstoarnă... Rătăcită-i mireasa și-ncepe a plânge, c-a
MOVILA MIRESII de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345073_a_346402]
-
vis de iubire, un strop de visare, acum e-amăgire! Prea crudă pedeapsă pe mine mă cheamă, steaua din suflet prin umbre-mi coboară, zvâcnirea din mine începe a se stinge, destinul năpastă pe umeri îmi frânge! Nu-ți vărsa furia pe creștetul meu sunt doar o copilă, ce vină am eu? Recunosc, a mea vină e că mi-am dorit să stau alături unui soț iubit! Curg mii de suspine, de tristețe amară... sufletu-i geme, sărmana fecioară! Lacrimi sărate
MOVILA MIRESII de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345073_a_346402]
-
Gheorghe Pârnuță - Omul și fapta”( în colaborare), edit. Semne, București, 2000; „Tăifăsuind coacerea-n scorburi ... ”, edit. Sitech, Craiova, 2002; „ Jurnal american”, edit. Sitech, Craiova, 2003; „Monografia Școlii generale Rucăr-Suseni, jud.Argeș” (în colaborare), edit. Sitech, Craiova, 2005; „Cerul, ca o furie în azur”, poezie, edit. Sitech, Craiova, 2007, a tipărit pamflete, povestiri, nuvele și poezii în antologiile literare: „Scrieri pentru o posibilă istorie a Amurgului Sentimental” vol. IV, „Cuvintele noastre” , „Vara visurilor mele” apărute sub îngrijirea editorului și scriitorului Ion Machidon
ŞCOALA DIN RUCĂR (XLVI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345074_a_346403]
-
de la șes au un rol esențial în procesul de menținere a umidității solului și aerului în perioadele de secetă, precum și în procesul de apărare nu doar a culturilor, ci și a localităților de vânturile puternice din toate anotimpurile, respectiv de furia zăpezilor viscolite. Unde mai punem la socoteală efectul odihnitor și reconfortant al pădurilor pentru oameni și pentru feluritele viețuitoare cu păr și pene care le populează, deci importantul rol ce le revine pădurilor în profitabila industrie a turismului... Toate astea
CONTINUĂ MASACRUL PĂDURILOR ROMÂNEŞTI. PÂNĂ CÂND? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 819 din 29 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345469_a_346798]
-
-l trezești pe Marinică! - Nu pot să dorm, vreau să-i mai scriu câteva rânduri... După ce a aprins lumina, a ieșit afară să mai aducă un braț de lemne pentru foc. Era în plină iarnă, iar în geamuri loveau cu furie crengile de la corcoduș, fiind mișcate de vântul care șuiera ca un haiduc, spulberând fulgii de zăpadă și așezându-i în grămejoare peste lucrurile din tindă. Când a deschis ușița sobei, flacăra roșiatic-pală a focului a prins să cânte duios, parcă
TAINA SCRISULUI (45) – SCRISOAREA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 819 din 29 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345473_a_346802]
-
urmeze , erau complet pasivi... Urma linșajul ? Cei doi se apropiau amenințător de Ana. Era , sigur , un atac ! Acum , aici și împotriva ei ! Apucă biciul și-l înălță deasupra capului și lovi cu putere, de acolo de sus, de pe cal. Era furia prăzii încolțite , ce nu se dă învinsă . Repetă loviturile urlând ca o fiară , în dreapta și în stânga , peste ochi , peste spinări , peste fețele și destinele blestemate ale acestor nemernici fără Dumnezeu ! Văzu oamenii adunați și realiză că tatăl este în pericol
OGLINDA VENEȚIANĂ de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376789_a_378118]
-
arborilor. Bărbatul încremeni. - La câteva sute de metri în față te așteaptă, de secole, cetatea și castelul principelui Pătru Valdescu al cărui urmaș ești! - răcni luând iarăși înfățișare de om. - Ridică-te odată și urmează-mă, idiotule! Pătru, înspăimântat de furia diavolului, încălecă armăsarul și-l urmă docil. După vreo sută de pași, printre niște stânci și trunchiurile copacilor, zări la lumina lunii o construcție impunătoare. Pe moment un fior îi săgetă șira spinării, întrebându-se dacă n-a ajuns cumva
XI. CASTELUL BÂNTUIT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376823_a_378152]
-
pă Turnica în pod!”...și asta pentru că la moartea ei, chiar așa s-a întâmplat. Plouase așa de mult, încât apa se revărsase cuprinzând mai multe gospodării. Cum ei erau chiar pe malul gârlei, și cei mai expuși, seara, când furia apelor era de necontrolat, au luat-o și au urcat-o în podul casei. Ei, erau cei din vale! Noi, cei din deal, mari și mici, ne aflam dincolo de pod, pe coastă la Tirică și priveam exact în curtea lor
TURNICA ....O POVESTE DE LA ȚARĂ de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2355 din 12 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376868_a_378197]
-
ce le fusese astfel oferită în mod nesperat iar odată ajuns în poiana de la livada de sus unde știam că se află renumita Fântână a Bârzei, locul cu apa cristalină jinduită de toți călătorii, mi s-a încleștat maxilarul de furie descoperind colacul fărâmat și prăbușit cu dușmănie în fântână împreună cu mai multe gunoaie printre care și câteva cutii de conserve ce fuseseră consumate de unii care se consideră a fi oameni. Când am revenit acasă expresia feței m-a dat
CINEGETICA de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376888_a_378217]
-
aceasta veni imediat. Îi simți fierbințeala buzelor într-o scurtă și fulgerătoare împreunare. Parcă le era teamă la amândoi să insiste mai mult. Gestul nu-i scăpă Gloriei care nu-și dezlipea nicio clipă ochii de la ei. Simți cum o furie îi întunecă mintea gata să răbufnească. O transpirație rece îi umezea palmele ce frământau nervoase șervetul de pe masă. Simți cum ceva se rupe în ea. Încercă să-și înfrâneze aceste porniri pentru a nu-și deconspira frustrarea. Putea printr-o
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376781_a_378110]
-
pentru a nu-și deconspira frustrarea. Putea printr-o necugetare să-i atragă atenția Daliei că este interesată de Ștefan, mai mult decât ar fi fost cuviincios să fie. Încerca evitarea declanșării unei furtuni în familie, dacă nu își reprima furia înainte de a fi prea târziu. Simțea și era aproape convinsă de faptul că totuși Ștefan era mai atras de ea decât de puștoaica aceasta încă neexperimentată și neformată ca femeie. Ea putea să-i ofere tot ce-și dorește un
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376781_a_378110]