9,430 matches
-
, Emanuel (20.II.1870, Pitești - 1949, București), dramaturg. Este fiul moșierului Nicolae Antonescu și al Zoei Antonescu (n. Micescu), înrudită cu familia Brătianu. După primele clase gimnaziale de la Pitești, trece la Liceul „Sf. Sava” din București, tot aici urmând Facultatea de Drept. În 1897, își susține doctoratul la Berlin. Profesor de drept civil la Iași, apoi la București, unde, din 1936, va fi decanul Facultății de Drept
ANTONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285391_a_286720]
-
, Cătălin (25.IX.1968, Iași - 20.V.1997, Iași), poet. Este fiul lui Ioan Anuța, profesor, și al Margaretei Anuța, ingineră. A făcut studii primare, gimnaziale și liceale în orașul natal, încercând să le continue la Facultatea de Litere, secția de jurnalistică. O boală necruțătoare l-a răpus însă timpuriu. A debutat în 1986, la „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, publicând apoi în „Orizont”, „Ramuri”, „România
ANUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285401_a_286730]
-
Lumina și Năvodari, apoi Facultatea de Limbi Străine a Universității din București, secția franceză-română (1970- 1974). După absolvire, predă româna și franceza la școala medie din Valea Dacilor (1974-1985), apoi este profesoară suplinitoare de limba franceză la mai multe școli gimnaziale din Constanța (1985-1990) și redactor la revista „Tomis” (1990-1993); locuiește doi ani în Franța (1994-1996). Din 1997, colaborează ca redactor asociat cu Editura Humanitas, unde devine, din 1998, redactor, coordonator al colecțiilor „Procesul comunismului” și „Memorii, jurnale”, precum și al seriei
DOINA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286814_a_288143]
-
CUȘNARENCU, George (27.I.1951, Dorohoi), prozator. Este fiul Elvirei și al lui Boris Cușnarencu, funcționar. Familia se stabilește în București, iar C. urmează aici cursurile gimnaziale și liceale, absolvind în 1977 Facultatea de Limba și Literatura Română, secția română-engleză. Frecventează cenaclul universitar de proză Junimea. Funcționează ca interpret de limba engleză într-o întreprindere de comerț exterior, apoi devine redactor la „Flacăra” și „Magazin”. Asupra mediului
CUSNARENCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286610_a_287939]
-
limbile latină, neogreacă, germană, franceză, italiană, engleză, rusă, maghiară -, C.-D. a fost un autodidact, cu studii răzlețe. Învață mai întâi la școala din sat și la școala grănicerească din Viștea de Jos. Se pare că a făcut și studii gimnaziale la Brașov. Venind sorocul cătăniei, drăgușanul, copist în cancelaria unei companii din ținutul Făgărașului, fuge peste munți, în Țara Românească (1835). Un scurt răstimp e țârcovnic la Călărașii Vechi, funcție de care se plânge în poema Doamne ferește (1836). Se angajează apoi
CODRU-DRAGUSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286319_a_287648]
-
, Barbu (1839, Ploiești - 30.XI.1891, București), culegător de folclor. După studii gimnaziale la Ploiești și la București și studii teologice la București (1852-1858), face studii universitare de filosofie și pedagogie la Leipzig (1860-1866), luându-și aici doctoratul în filosofie (1866). Revenit la București, este profesor de liceu (1866-1888), apoi profesor universitar și
CONSTANTINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286382_a_287711]
-
COPILU-CHEATRĂ, V[asile] (5.IV.1912, Vulcan), poet și prozator. Este fiul Iulianei (n. Todor) și al lui Ioan al lui Cheatră, miner. C.-C. face cinci clase elementare în Iara, județul Cluj, patru gimnaziale la Turda, urmate de alte trei la Școala Normală din Cluj, devenind învățător în Albac. În 1937, în baza unor examene de diferență, își trece bacalaureatul la Liceul „Gh. Barițiu” din Cluj. Urmează, între 1939 și 1946, Școala Normală Superioară
COPILU-CHEATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286406_a_287735]
-
Bistrița-Năsăud), prozator. Tatăl, Nicolae Cotuțiu, era muncitor; mama, Elena (n. Băitaș), își încropise, se pare, o mică „bibliotecă”, dând astfel, celor doi copii ai săi și primul imbold spre lectură. Între 1951 și 1962, urmează primele patru clase primare, ciclul gimnazial și liceul în localitatea de baștină. Licențiat al Facultății de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, trece, ca suplinitor, prin Hrip, Călata, Izvorul Crișului, Călățele (1968-1974), Nușeni, Bozieș (1974-1975), pentru a se stabili, în cele din urmă, în ținutul natal
COTUŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286454_a_287783]
-
CRISTEA, Stan V. (16.III.1950, Sfințești, j. Teleorman), poet și publicist. Este fiul Floarei (n. Mincă) și al lui Vasile Cristea, țărani. După studii gimnaziale la Sfințești (1961-1965) și liceale la Roșiori de Vede, este absolvent al Facultății de Filosofie-Istorie a Universității din București (1981). Funcționează ca instructor și instructor principal la Centrul Creației Populare Teleorman (1980-1990) și este, din 1995, consilier la Inspectoratul pentru
CRISTEA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286502_a_287831]
-
pierde controlul. ADHD la adolescenți (12-19 ani) Cel puțin jumătate dintre copiii diagnosticați cu ADHD continuă să îndeplinească criteriile de diagnostic și în adolescență. La această vârstă, ei sunt insuficient pregătiți pentru a face față cerințelor din programa de studiu gimnazială și liceală care presupune un volum de muncă sporit și abilități de studiu individual. Obiceiurile lor de lucru proaste, lipsa abilităților organizatorice și gradul scăzut de perseverență duc frecvent la probleme școlare grave în această perioadă. Atenție În adolescență, este
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
toaleta personală, de rănire a propriei persoane Preșcolar Frică de creaturi imaginare, de monștri, de întuneric, de animale Elev de școală primară Frică de animale mici, de întuneric, de fulger și tunet, de amenințările la adresa siguranței personale Elev de școală gimnazială Frică legată de sănătate (de tratamentul dentar), frica de a nu fi trimis la director Adolescent Frică de boală fizică, de proceduri medicale, de vorbit în public, de chestiunile cu caracter sexual, de condițiile politice și economice, de război Sursă
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
ating apogeul în al doilea an de viață și se atenuează cu vârsta, pe măsură ce copilul socializează mai mult. Totuși, nu toți copiii urmează această traiectorie de dezvoltare. La unii, agresivitatea explicită este un tipar comportamental stabil ce durează din școala gimnazială până târziu în adolescență. Acest tipar sau traiectorie de dezvoltare ce constă în reacții agresive pronunțate pare să dureze mai mult la cei la care debutul este precoce (Aguilar, Stroufe, Egeland & Carlson, 2000). Aguilar și colaboratorii săi au constatat că
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
să reducă substanțial consumul precoce de tutun, alcool și alte droguri. Un studiu coordonat de Ringwalt și colegii săi (2002) a arătat, însă, că, în ciuda existenței acestor fonduri și a obligației de a desfășura programe validate empiric, 75% dintre școlile gimnaziale foloseau programe nevalidate prin cercetări. Mai exact, programul folosit de majoritatea acestor instituții (Drug Abuse Resistance Education Program, DARE), fusese analizat în detaliu de către specialiști și considerat ineficient în prevenirea consumului și abuzului de droguri. În afară de DARE, mai există alte
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
mai degrabă decât să vorbească cu el (Volkmar, 1987). De reținut În ciuda diferențelor legate de dezvoltarea limbajului în primii ani de viață între copiii cu autism înalt funcțional și cei cu sindrom Asperger, studiile sugerează că, la nivel de școală gimnazială, abilitățile lingvistice ale celor două grupuri sunt relativ aceleași. De reținut Unii autori (care au făcut cercetări privind înțelegerea celuilalt și dorința) spun că, foarte probabil, deficitele de înțelegere a ceea ce gândesc ceilalți sunt cele care explică dificultatea de a
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
poet. Este al patrulea dintre cei opt copii ai Zoiței (n. Langa) și ai lui Dimitrie Vasiliu, comerciant. Prin tată, B. se trăgea dintr-o veche familie boierească (Mustea), atestată pe vremea lui Ștefan cel Mare. Urmează primele patru clase gimnaziale la Școala Domnească din orașul natal, apoi - începând din 1894 - este înscris la Gimnaziul „Principele Ferdinand”. Încheie studiile liceale în 1903, după ce trecuse prin Liceul Militar din Iași și prin cel din Bacău. Are, printre profesori, pe G. Ibrăileanu (română
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
BÂRSEANU, Andrei (17.X.1858, Dârste-Brașov - 19.VIII.1922, București), folclorist și poet. Este fiul lui Toma Bârsan, preot. După studii gimnaziale și liceale la Brașov (1870-1878) și studii universitare de litere și filosofie (1878-1881) la Viena și München, la Viena fiind și președinte al Societății „România jună” a studenților români, revine la Brașov, unde este profesor secundar (1881-1905), corector al școlii
BARSEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285657_a_286986]
-
BÂRLEA, Ovidiu (13.VIII.1917, Bârlești-Mogoș, j. Alba - 7.I.1990, Cluj-Napoca), folclorist și prozator. Este fiul Mariei (n.Costinaș) și a lui Ioan Urs Bârlea, agricultor. B. face școala primară la Bârlești (1924-1928), studii gimnaziale la Baia de Arieș (1928-1929), Liceul Militar în Târgu Mureș (1929-1937) și studii universitare de litere (filologie modernă) la București (1937-1939, 1940-1942). Este funcționar câteva luni în Departamentul naționalităților (1948-1949), apoi cercetător la Institutul de Folclor din București (1949- 1969
BARLEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285647_a_286976]
-
Iași (52.3%) și Bacău (54.3%). O majoritate covârșitoare de șomeri care se adresează agențiilor județene de ocupare a forței de muncă în vederea găsirii și ocupării unui loc de muncă provin din rândul muncitorilor, cu nivel de studii primar, gimnazial sau profesional. Numărul persoanelor cu studii superioare care accesează serviciile oferite de agențiile de ocupare este foarte mic. De altfel, cea mai ridicată rată a ocupării la nivel regional se regăsește în rândul persoanelor cu studii superioare. 7.5. Măsuri
Criza financiară şi eficienţa politicilor macroeconomice de combatere a şomajului. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Radu Taşcă, Carmen Raluca Ionescu, Lucian Anton () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2362]
-
economiilor est-asiatice au acordat o mare prioritate și tehnologizării învățământului și sistemelor de pregătire. Școlile sunt dotate cu aparatură tehnică de calitate și cu personal de întreținere a aparaturii, profesori bine pregătiți și altele. Mai mult de 60% din școlile gimnaziale din Japonia au computere; și în medie mai mult de 20 de computere în fiecare școală. Totuși, cifrele disponibile referitoare la alocarea resurselor pentru cheltuielile curente pe articole (tabel 4.13) nu demonstrează că modelul folosit este cu mult mai
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
un cuvânt tinerilor și de a-i informa totodata despre Centrul Regional de Prevenire Evaluare si Consiliere Antidrog Iasi, prin intermediul publicației din cadrul proiectului: ”Fii conștient, drogurile îți opresc zborul!”. Am rămas plăcut surprins când, cu ocazia deplasărilor mele la Școala Gimnazială Prisacani în cadrul proiectului “Fii conștient, drogurile îți opresc zborul!”, am constatat că există o echipă de profesori bine pregătiți, uniți și cărora le pasă de viitorul tinerilor, echipă coordonată și sprijinită cu multă dăruire și înalt profesionalism de doamna director
Cuvânt înainte. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Ichim Costica Romică () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1903]
-
lutherană sinodo-presbiteriană, iar 6 erau adventiști de ziua a șaptea (conform Recensământului Populației 2002). În ce privește educația, din totalul populației de peste 10 ani, 3,3% erau fără școală absolvită (2,6% analfabeți), 36,8% aveau studii primare, 36,7% aveau studii gimnaziale, 12,4% nivel de educație profesional și de ucenici, 8,03% studii liceale și postliceale și 2,49% studii superioare (Recensământul Populației 2002). Ludoșul a înregistrat fluxuri de migrațiune însemnate încă din anii comunismului, datorită colectivizării. După 1990, plecări masive
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
prin migrația tinerilor la oraș, dar pe ansamblu rata căsătoriilor în rural rămâne tot timpul mai ridicată decât cea din urban. * În ce privește nivelul educațional în rural, pe ansamblu, acesta s-a îmbunătățit, crescând numărul celor cu educație liceală, profesională și gimnazială, de la 1,31% în 1966 la 58% în 1992. Numărul celor cu nivel de educație primar a scăzut, la fel și numărul persoanelor analfabete (s-a redus cu 27%) (Sârbu, Florian, 1996). 5.2. Schimbări socio-economice Din punct de vedere
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
la învățământul superior, creșterea ratei abandonului școlar și a analfabetismului (mai ales în zonele rurale izolate), lipsa disponibilității mijloacelor moderne de educație și comunicație (Mihăilescu, 2005). Calitatea de mijloc și în anumite aspecte chiar scăzută a învățământului românesc primar și gimnazial este demonstrată de o serie de studii comparative pe țările din Europa, ce arată că România se plasează sub media internațională în ce privește cunoștințele elevilor din domeniile cele mai importante și capacitatea de a opera cu ele (Voicu, 2005: 85-89). Cauzele
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
decât educația. Totuși, analizând nivelul relativ scăzut al educației în rural se poate spune că ele reflectă mai degrabă atitudini declarative. În graficul de mai jos (3.1) se poate remarca faptul că cei mai mulți subiecți au un nivel de educație gimnazial și primar; și de asemenea, dintre toate motivele de emigrare, continuarea studiilor este cel mai neînsemnat, doar 1,7% din subiecții din rural ar emigra ca să își continue studiile în străinătate. Eurobarometrul rural 2005 arată că 60,4% din subiecții
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Mândria față de propria persoană Agricultori (2,3) Muncitor(2,6) Tehnician, maistru, funcționar (2,0) Facultate (2,3) Fără școală (4,3) Școală postliceală (2,0) Facultate (2,3) Apropierea sufletească de oamenii din sat Școală primară (2,7) Școală gimnazială (2,6) Peste 65 de ani (2,6) Pensionari (2,7) Agricultori (2,2) 18-25 de ani (5,2) 18-25 de ani (2,8) Rromii (2,9) Sursa: cercetare proprie Notă: tabelul conține valorile semnificative ale VRA Am urmărit în
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]