2,906 matches
-
scurtă. Fischer, care ne fusese dascăl de nemțește din cursul inferior, știa că sîntem "clei'' la materia lui. Habar n-aveam de gramatică; de vocabular, nici pomeneală; ajunsesem în clasa a VI-a, și nu știam măcar să scriem cu litere gotice. Felul de predare al lui Fischer era simplu de tot: scotea la catedră pe vreunul care știa nemțește din familie, sau care venise de la Evanghelică, și-l punea să traducă bucata. Noi scriam traducerea pe maculator și trebuia să scoatem
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
fără să aștepte să deschizi gura măcar, continua: doi, și la revedere, mogarule, la care, odată, Boghici Constantin i-a răspuns: "Aufwiedersehen, Herr Lehrer"; iar el, ca să ne pedepsească pe toți, ne-a dat descris "Erlkänig" de Goethe, cu litere gotice! Curios este faptul că, deși toți știam exact ce ne dă să declinăm sau să conjugăm, atunci când vrea să ne încuie, nu învăța nici unul, măcar de haz, să-i răspundă cum trebuia pe nemțește "a fâlfâi, a germina, a coace
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
și fanatism al Salem-ului și vrăjitoarelor sale. Textul devine, asemenea atâtor altor istorii scrise de Pratt, o borgesiană reflecție în marginea cărților deja așezate în biblioteca-labirint. Linia de separație dintre „adevăr” și „închipuire” se subțiază, iar istoria din care vine goticul vizionar al lui Hawhtorne este și cea din care se desprinde această poveste a lui Pratt. În această tentativă de a reexamina, postmodern, patrimoniul de imagini care îl obsedează pe autorul Casei cu șapte frontoane, Vara indiană mizează pe combinația
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
zgâlțâit uși zăvorâte. A tras la o parte domnișoara periile de catifea verde din salonul în stilul Renașterii italiene, doar ca să descopere ferestre zidite. Cu mânerul roții ei din plastic roz a spart sticla fumurie a unui geam din fumoarul gotic, doar ca să dea de un perete de ciment împânzit de becuri, care dădeau impresia falsă de lumină naturală. În salonul franțuzesc stil Ludovic al XV-lea, în care scaunele și canapelele sunt toate din catifea de culoarea albăstrelei, pe pereții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
poetul. Percy Bysshe Shelley și Mary Godwin, iubita lui. Claire Claremont, soră vitregă cu Mary, pe care Byron o lăsase gravidă. Și John Polidori, doctorul lui Byron. O ascultăm așezați în jurul șemineului electric din fumoarul de la galeria a doua. Fumoarul gotic. Stăm drepți în scaunele de strană acoperite cu piele galbenă sau pe sofalele brodate ori pe divanele de ibovnici tapisate, pe care le-am târât de cine știe unde, picioarele lor ascuțite lăsând urme zburlite în covoarele îmbâcsite de praf. Suntem cu toții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
Clark s-a afundat în fotoliul ei de piele, și bărbia îi coboară tot mai jos, aproape odihnindu-i-se în decolteu, în lucirile galbene și roșii ale șemineului electric, pe pereții acoperiți cu panouri de lemn sculptat din fumoarul gotic. O întreabă pe Sora Justițiară dacă și-a găsit bila de bowling. Și Sora clatină din cap, nu. Bate cu degetul în ceasul de la încheietură și spune: — Apusul civil e peste patruzeci și cinci... patruzeci și patru de minute. Domnișoara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
aduce a fereastră, cu domnișoaraperii de catifea sau broderie ori cu vitralii, e un fals. O oglindă. Și lumina din spatele vitraliilor provine de fapt de la mici becuri, care creează o atmosferă de penumbră perpetuă prin ferestrele înalte, arcuite ale fumoarului gotic. Încă mai căutăm moduri de evadare. Încă mai stăm în fața ușilor încuiate și țipăm după ajutor. Dar nu prea tare, nu din toți bojocii. Cel puțin până când povestea noastră nu va putea deveni un film bun. Până când fiecare dintre noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
pe scări în foaierul maiaș portocaliu cu auriu de la primul nivel al subsolului. Sora Justițiară spune că i se tot resetează ceasul. E un semn clasic de bântuire. Apoi Baroneasa Degerătură afirmă că a găsit un punct friguros în fumoarul gotic. În galeria celor O mie și una de nopți îți poți vedea aburii răsuflării în aerul rece de deasupra pernei pe care obișnuia să stea domnul Whittier. Contesa Clarviziune spune că e stafia Lady-ei Zdreanță cea pe care o auzim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
turistic. O Comoară Națională. Muzeul Nostru. Nu, compania de producție va trebui să reconstituie fiecare încăpere de aici pe platouri. Holul Ludovic al XV-lea de catifea albastră. Amfiteatrul egiptean de mohair negru. Salonul Renaștere italiană de satin verde. Fumoarul gotic de piele galbenă. Galeria celor O mie și una de nopți, de culoare violet. Foaierul maiaș portocaliu. Promenada chinezească roșie. Fiecare încăpere într-o altă culoare adâncă, dar cu aceleași note aurii. Nu camere, ar spune domnul Whittier, ci scenografii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
vor sfârși cu povestea noastră. După miile de realități diferite ale pieselor de teatru și filmelor, ale religiei și stripteuzelor, clădirea asta va deveni pentru totdeauna Muzeul Nostru. Pețitorul le spune candelabrelor de cristal „piersici”. Tovarășa Lătrău îi spune fumoarului gotic „Camera lui Frankenstein”. În foaierul maya, Reverendul Fără Dumnezeu spune că basoreliefurile portocalii sunt strălucitoare ca lumina unui reflector de pe podium trecând prin petalele de mătase ale unei clasice fuste-lalea bufante create de Christian Lacroix... Pe promenada chinezească, tapetul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
de mătase ale unei clasice fuste-lalea bufante create de Christian Lacroix... Pe promenada chinezească, tapetul de mătase e de un roșu care n-a văzut niciodată lumina zilei. Roșu ca sângele unui critic de restaurante, spune Bucătarul Asasin. În fumoarul gotic, scaunele de strană sunt tapițate cu o piele de un galben intens, care n-a fost decolorată nici o clipă de lumina soarelui. Cel puțin de când o purtau vacile, spune Veriga Lipsă. Pereții salonului în stilul Renașterii italiene sunt de un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
calmă, ea își ține mâinile în poală. La stânga ei, un mic leu de bronz privea încordat spre stânga; creștetul lui, cu coamă cu tot, nu depășește mijlocul Cibelei. Deasupra lor, lucrată în metal cenușiu și prinsă în perete, litera U, gotică. Sub etajeră, o cheie veche, ceva mai mare decât cheile obișnuite... * Vrând să-și transforme curtea într-o grădină zoologică tăcută și pașnică, John Fairnington, din Branxton, a populat-o cu animale făcute din beton. 7. În prima zi când
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
vine în minte un cuvânt în limba kurdă sau în altă limbă, dracu’ știe de unde îmi vine, dar îmi vine, iar altădată îmi vine numai o literă din el sau numai inițiala lui (uite, de pildă, litera U: atunci când e gotică, ea prescurtează, purifică și exprimă pentru mine, scuzați, Necunoscutul, cred că se leagă de Unbekannt sau de Unknown, vedeți legătura ? vedeți de unde sare, afurisitul ?), iar pentru dumneavoastră, care, deși nu mi-ați mărturisit-o încă, simt eu că sunteți foarte
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
în care orizontalul se confundă cu verticalul”. Senzația optică este aceea că biserica este „atârnată” de cer. La nivel metafizic această senzație se traduce în conceptul „transcendentului care coboară și se relevă din proprie inițiativă”, radical opus față de interpretarea arhitecturii gotice caracterizată prin linii verticale care se unesc și se armonizează în boltă. Credincioșii protestanți se înalță ei înșiși spre transcendentul din boltă. Arhitectura romanică caracterizată prin linii orizontale ce sugerează doar o aspirație către transcendent, credincioșii reușind cel mult să
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Maria Asaftei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_947]
-
determina pe enigmaticul protagonist, care nu-și dezvăluia niciodată numele, să orbească păpușile, descoperea o taină Îngrozitoare despre propriul ei tată și despre colecția lui de figurine din porțelan și se afunda În mod inevitabil Într-un final de tragedie gotică incalculabil. Monsieur Roquefort, care era un alergător de cursă lungă În disputele literare și se mîndrea că poseda o amplă colecție de scrisori semnate de toți editorii din Paris ce-i respingeau volumele de versuri și de proză pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
Încă mai rîdeau de mine cînd am ieșit pe ușă scoțînd scîntei. O adiere rece și tăioasă mătura străzile, semănînd În cale tușe de abur. Un soare oțelit smulgea ecouri de aramă din orizontul de acoperișuri și clopotnițe ale cartierului gotic. Mai erau cîteva ore pînă la Întîlnirea mea cu Bea din claustrul universității și m-am hotărît să-mi Încerc norocul și s-o vizitez pe Nuria Monfort, În speranța că Încă mai locuia la adresa pe care mi-o dăduse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
o vizitez pe Nuria Monfort, În speranța că Încă mai locuia la adresa pe care mi-o dăduse tatăl ei cu ceva vreme În urmă. Piața Sfîntului Filip Neri e o mică răsuflătoare În labirintul de străduțe ce alcătuiesc urzeala cartierului gotic, ascunsă printre vechile ziduri romane. Urmele focurilor de mitralieră din zilele războiului erau presărate pe pereții exteriori ai bisericii. În acea dimineață, un grup de copii se jucau de-a soldații, străini de memoria pietrelor. O femeie tînără, cu părul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
Friț, fu trecut, într-un catastif, purtând vulturul german pe tărtajul de carton, de către un gradat cu insemne sanitare pe mâneca goală a halatului alb. Pocindu-i numele de acasă, neamțul fără de o mână, în halat sanitar, caligrafie, în litere gotice: Gefreite Panzer Hugo. Aceasta ținând loc de caporal Panțâru Iuga, cum i se spunea flăcăului la Goldana și pe ambele maluri ale domolului râușor Gegia. În vreme ce tancurile cu cruce neagră în chenar alb și infanteria română, ținându-se după Armata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
un fel de grădină mare, dar bine amenajată, care se lăsa în pantă spre un mic heleșteu izolat din lacul principal și care includea, printre numeroșii ulmi și nuci, un ponton cu coloane, o baracă pentru bărci și un turn gotic cu foișor care era construit cu atâta grijă încât să atragă atenția prin eleganța lui. Arăta ca o cabină telefonică medievală. Clinica însăși era un asemenea amestec de frontoane, lemnărie, ornamente, creneluri și turnulețe, încât părea mai degrabă un castel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
la umăr la începutul unei lupte, fiecare încercând să-l doboare pe celălalt doar fixându-l cu privirea. Dintre cele două instituții, Alex, cunoscută și sub numele de „Tristețea Cenușie“, avea o înfățișare mai brutală, dată fiind arhitectura de fortăreață gotică, la fiecare colț cu câte un turn în formă de dom și cu alte două turnuri mai mici deasupra zidurilor din față și din spate. Ocupând o suprafață de circa 16 000 de metri pătrați, era, dacă nu o lecție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
Baudelaire m-a făcut să mă simt la fel de liniștit în sufletul meu precum e un vițel într-un abator. Nu era nevoie de un efort de imaginație supraomenesc pentru a accepta sugestia lui Frau Kalau vom Hofe că acest poet gotic francez oferea o articulare explicită a minții unor oameni precum Landru, Gormann sau Kürten. Și mai era ceva. Ceva mai adânc și mai universal decât un simplu indiciu privind psihicul unui criminal în serie. În interesul lui Baudelaire pentru violență
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
că la asta se referă polițiștii atunci când spun că asta e o meserie împuțită. După părerea mea, mai împuțită decât să trebuiască să stai potolit într-o toaletă în care cineva tocmai a reușit o eliminare de proporții cu adevărat gotice nu se poate. Mirosul groaznic fu principalul motiv pentru care am decis să ies afară ca să mă duc în garderobă mult mai repede decât ar fi fost prudent și era cât pe ce să fiu văzut de Weisthor însuși atunci când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
mult entuziasm. Orice fel de petrecere e mai bună decât serviciul de pază noaptea târziu în noiembrie. Am intrat pe o ușă masivă din stejar și am pătruns în holul imens. Toate castelele germane ar trebui să fie atât de gotice. Fiecare senior teuton al războiului ar trebui să trăiască și să umble țanțoș într-un asemenea loc; fiecare bătăuș inchizitorial arian ar trebui să se înconjoare cu la fel de multe embleme ale tiraniei nemiloase. În afară de covoarele imense, grele, de tapiseriile groase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
mai găsim în țara noastră. În colțul opus palatului domnesc se află o clădire destinată chiliilor părinților. Ea imită casele din secolului al XVI-lea. Egumenia construită în 1670 este lipită de zidul de incintă. Are o sală în stil gotic care a fost amenajată pentru întrunirea sfatului țării și pentru alte întâlniri oficiale ale domnului, atunci când stătea în mănăstire. Clădirea are două balcoane cu scări exterioare, iar la parter și subsol sunt pivnițe. În cuprinsul incintei se aflau altădată toate
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
planurilor interioare și o elegantă ridicare pe verticală a siluetei monumentelor. Ridicarea pe verticală a mai fost pusă în evidență și prin etajarea bazelor stelate. Cele două tendințe de orizontalitate din arhitectura bizantină și proiecția pe verticală din 40 arhitectura gotică s-au impus încă din vremea lui Ștefan cel Mare. G. Balș spunea despre bisericile din Moldova că au plan bizantin executat de mâini gotice și după principii în parte gotice. Portalele și ancadramentele ferestrelor și contraforturile au origine gotică
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]