2,789 matches
-
în tălpi și adunați de o grindă-fruntar. Pridvorul este deschis central, în axul bisericii, și împrejmuit cu pălimar de scânduri pe cele trei părți. Din punct de vedere decorativ, pridvorul este partea cea mai elaborată în ansamblul construcției. Grinda-fruntar, împreună cu grinzile laterale, sunt puternic profilate prin traforuri săpate adânc, stârnind imaginația. Stâlpii sunt și ei sculptați puternic cu fus răsucit, bază și capitel, după model preluat din arhitectura de zid din zonă. Semnificativ de remarcat locul pisaniei peste intrarea în pridvor
Biserica de lemn din Drăguțești, Argeș () [Corola-website/Science/321265_a_322594]
-
fost începută în 1936, pe șantierul companiei Blohm&Voss din Hamburg. După 3 ani, scheletul navei era complet, și a început echiparea sa. Oțelul folosit pentru construcție era St52, un oțel omogen foarte rezistent. Toate îmbinările plăcilor de blindaj, a grinzilor și a traverselor, s-a făcut prin sudură în arc electric, în vreme ce majoritatea navelor contemporane aveau îmbinări bazate pe nituire. Acest aspect conferea o rezistență sporită navei în ansamblu. S-a pus accent deosebit pe calitatea materialelor utilizate. Astfel, plăcile
Bismarck (cuirasat) () [Corola-website/Science/321268_a_322597]
-
armăoaia și "cornoraru". Nelipsit era cuptorul cu vatră, înlocuit mai târziu cu "platul" cu sau fără "brotină" (cuptor), strămoșul sobelor actuale. Când locuința era formată dintr-o singură încăpere, în interior se mai găsea lada de zestre, polițe bătute sub grinzi zise "stălașul" precum și leagănul agățat în patru sfori de grindă. De grinzi se prindeau cuierele cu "blide" (farfurii), căni și cupe de tot felul, de "pământ" sau "porțolan" (porțelan), adesea și "merindări" și "căpătâie". Pe pereți, în special pe cel
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
târziu cu "platul" cu sau fără "brotină" (cuptor), strămoșul sobelor actuale. Când locuința era formată dintr-o singură încăpere, în interior se mai găsea lada de zestre, polițe bătute sub grinzi zise "stălașul" precum și leagănul agățat în patru sfori de grindă. De grinzi se prindeau cuierele cu "blide" (farfurii), căni și cupe de tot felul, de "pământ" sau "porțolan" (porțelan), adesea și "merindări" și "căpătâie". Pe pereți, în special pe cel dinspre uliță, alături de piesele textile de podoabă, "chindeauă" (chindeie) și
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
platul" cu sau fără "brotină" (cuptor), strămoșul sobelor actuale. Când locuința era formată dintr-o singură încăpere, în interior se mai găsea lada de zestre, polițe bătute sub grinzi zise "stălașul" precum și leagănul agățat în patru sfori de grindă. De grinzi se prindeau cuierele cu "blide" (farfurii), căni și cupe de tot felul, de "pământ" sau "porțolan" (porțelan), adesea și "merindări" și "căpătâie". Pe pereți, în special pe cel dinspre uliță, alături de piesele textile de podoabă, "chindeauă" (chindeie) și merindări, sau
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
spații pentru a putea fi urmărită slujba de credincioșii aflați în pronaos. Trecerea dintre cele două încăperi se face printr-un spațiu care nu este central, ci este puțin deplasat spre stânga. Naosul este acoperit de o boltă semicilindrică. O grindă tirant leagă pereții naosului. Accesul spre absida altarului se face prin cele două uși diaconești sau prin ușile împărătești. În interiorul bisericii încă se păstrează vechile uși împărătești. Absida altarului este acoperită la rândul său cu o boltă semicilindrică terminată cu
Biserica de lemn din Broșteni, Sibiu () [Corola-website/Science/320622_a_321951]
-
biserică se află în axul bisericii, pe latura de vest. Datorită lucrărilor de mărire, atât peretele de nord cât și peretele de sud au spații goale mari. Spațiul pronaosului este separat de cel al naosului prin doi stâlpi ce susțin grinzi ce separă bolta naosului de bolta pronaosului. Atât naosul cât și pronaosul sunt acoperite de o boltă semicilindrică. Intrarea în absida altarului se face prin intermediul celor trei spații (două pentru ușile diaconești și una pentru ușile împărătești) dedicate acestui lucru
Biserica de lemn Sf. Arhanghel Mihail din Sub Pădure () [Corola-website/Science/320673_a_322002]
-
, comuna Ceaușu de Câmpie, județul Mureș se află ascunsă printre pomi în coasta unui deal. Vechimea ei este greu de stabilit, elemente precum planimetria, refolosirea unor grinzi cu inscripții în slavonă sau faptul că absida altarului are doar două intrări fiind aspecte ce pun la indoială datarea înscrisă în listele monumentelor istorice, adică anul 1749. Este înregistrată pe listele monumentelor istorice sub codul: și are hramul ""Sfântul
Biserica de lemn din Porumbeni () [Corola-website/Science/320731_a_322060]
-
recif, și toate cele trei pompe trebuiau să funcționeze permanent. S-a făcut o greșeală la măsurarea adâncimii apei din cală, un marinar măsurând adâncimea de la plafonul exterior al cocăi, după ce predecesorul său a măsurat de la partea de sus a grinzii. Din cauza greșelii, s-a crezut că adâncimea apei a crescut cu aproape de la o măsurare la alta, și în rândul echipajului s-a răspândit frica. Imediat ce greșeala a fost observată și corectată, eforturile sporite au făcut ca scurgerea să fie
HMS Endeavour () [Corola-website/Science/321533_a_322862]
-
pe apă” pe parcursul călătoriei de trei luni pe mare. După ce a rămas ancorată timp de două săptămâni, "Endeavour" a fost trasă din apă la 9 noiembrie și înclinată pe o parte pentru reparații. S-a constatat că unele scânduri și grinzi erau infestate cu viermi-de-mare, care trebuia să fie scoși cu grijă pentru a nu se împrăștia prin toată coca. Lemnele rupte au fost înlocuite și coca a fost recălăfătuită, curățată de crustacee și floră marină și apoi revopsită. În cele
HMS Endeavour () [Corola-website/Science/321533_a_322862]
-
specifică bisericilor construite la începuturile creștinismului (structură care s-a menținut o foarte lungă perioadă de timp), când credincioșilor nebotezați încă le era rezervată ultima încăpere din biserică (pronaosul). Odată cu proliferarea creștinismului pronaosul a devenit biserica femeilor. La colțurile bisericii grinzile sunt îmbinate sub forma cozii de rândunică, îmbinare pe care părintele Danciu Ioachim o descria ca fiind foarte frumoasă, ca niște aripi de îngeri. Până în 1962 biserica a fost acoperită cu șiță (numită preștilă prin partea locului); în acel an
Biserica de lemn din Almașu Mic de Munte () [Corola-website/Science/321637_a_322966]
-
a edificiului la care au fost adăugate eforturile restaurării, au alcătuit lucrarea intitulată "Biserica salvată din lac. Povestea bisericii de lemn din Răpciuni, Neamț", care a apărut în condiții grafice deosebite. Biserica datează din 1773, după cum atestă inscripțiile dăltuite pe grinzile din pridvor. Tot aici sunt consemnate și unele evenimente mai importante din viața comunității. Inscripția cea mai importantă se află pe grinda de deasupra ușii de intrare, scrisă în alfabet chirilic și latin: "„1773 Întruparea Domnului Ajot (?) Au Luat Început
Biserica de lemn din Răpciuni () [Corola-website/Science/321664_a_322993]
-
Răpciuni, Neamț", care a apărut în condiții grafice deosebite. Biserica datează din 1773, după cum atestă inscripțiile dăltuite pe grinzile din pridvor. Tot aici sunt consemnate și unele evenimente mai importante din viața comunității. Inscripția cea mai importantă se află pe grinda de deasupra ușii de intrare, scrisă în alfabet chirilic și latin: "„1773 Întruparea Domnului Ajot (?) Au Luat Început A Se Face Această Sfântă Bisearecă În Luna Lui Aprelî În De... Zile Și Sau Săvârșit”". În anii '50 ai secolului al
Biserica de lemn din Răpciuni () [Corola-website/Science/321664_a_322993]
-
din in sau cânepă peste această lipitură. În plus, biserica este înzestrată cu icoane, cu textile decorative, covoare și obiecte care refac atmosfera de altădată a lăcașului de cult. Este de remarcat mulțimea de inscripții cu litere slavone, aflate pe grinzi, la ușa de la intrare, sub streașină sau pe icoane. Biserica are mai multe inscripții în grafie slavonă, slavo-română sau română care se adaugă celor slavonești de la iconografie. Multe dintre inscripțiile din pridvor sunt realizate cu vopsea neagră (chinovar) și sunt
Biserica de lemn din Răpciuni () [Corola-website/Science/321664_a_322993]
-
a fost iarnă geroasă cu mult omăt la anul 1830 sau o iarnă ușoară în 1843, când „a fulgerat boala holerii la comuna Bistricioara, la anul 1865” sau „când au venit lăcustele la anul 1867”. Există și inscripții dăltuite în grinzile pridvorului care conțin data construirii bisericii (1773). Prin parcurgerea sectorului muzeal dedicat zonei Moldovei se poate înțelege felul în care s-a dezvoltat arhitectura vernaculară, se poate urmări evoluția complexă a modului de viață oglindit în felul în care oamenii
Biserica de lemn din Răpciuni () [Corola-website/Science/321664_a_322993]
-
El a fost folosit mulți ani la rând fără a i se face lucrări de reparații sau măcar de întreținere. Nemaifiind îngrijit, el a început să se degradeze. Într-un raport din 1978, conacul este prezentat ca fiind degradat, iar grinzile și acoperișul pe punctul de a se dărâma. După răsturnarea regimului comunist, conacul a trecut în administrarea Primăriei Tupilați care nu s-a preocupat de reabilitarea sa, situația sa juridică fiind incertă. De-a lungul timpului, degradarea conacului s-a
Biserica Sfinții Voievozi din Tupilați () [Corola-website/Science/321743_a_323072]
-
de asemenea, cu pridvor pe latura de sud, unde se afla și ușa de intrare în biserică, într-un ancadrament decorat cu motive geometrice și cu inscripția cu caractere chirilice a anului edificării, în partea superioară. Pronaosul este tăvănit, de pe grinzile sale laterale fiind înălțați stâlpii de susținere ai turnului. Acesta a avut inițial galeria închisă și coiful octogonal, cu patru turnulețe la bază, din care, după ultima restaurare, au fost lăsate doar două. Naosul și altarul au, în interior, deasupra
Biserica de lemn din Dealu Negru () [Corola-website/Science/315386_a_316715]
-
a recăpătat recent bunul renume din străbuni. Biserică de lemn Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, din satul Nadăș, comuna Izvoru Crișului, înconjurată de toate părțile de crucile cimitirului sătesc, a fost edificata din bârne de stejar, în tehnică Blockbau, unde grinzile sunt îmbinate în cheotoare dreapta și în coadă de rândunica, pe o temelie de piatră peste care tălpile construcției se remarcă prin dimensiunile lor mai mari. Sub aspect planimetric distingem pronaosul, de 5,80/5 și naosul 9,30/5m
Biserica de lemn din Nadășu () [Corola-website/Science/315387_a_316716]
-
dreptunghiului pronaosului și naosului există un pridvor destul de spațios, marcat de opt stâlpi prinși jos în talpă prispei, iar sus în cunună, cu contrafișe. Pe această latura se află și ușa inițială de intrare în pronaos. Pronaosul este tăvănit, de pe grinzile laterale fiind înălțați și consolidați stâlpii care formează structura de bază a turnului clopotnița și sistemul de susținere a coifului. Acesta se ridică peste galeria dechisă, cu câte trei arcade semicirculare pe latura, situate cam la nivelul coamei acoperișului. De
Biserica de lemn din Nadășu () [Corola-website/Science/315387_a_316716]
-
pentru accesul în pod. Clopotul din turn are următoarea inscripție: „ANNO Domini 1794”. Starea de conservare. Șindrila a fost înlocuită în 2005, iar biserica a fost înălțată pe o bază de piatră. Naosul a suferit modificări în anii ´70, unele grinzi ale bolții fiind refăcute, dar se observă deja cum lemnul a început să fie atacat. La ferestre, lipsesc geamurile, sârma este roasă păstrându-se doar gratiile vechi.
Biserica de lemn din Sălișca Deal () [Corola-website/Science/315450_a_316779]
-
Pentru folosul acestora, în 1824 a fost adusă din Reteag biserica cu hramul „Sfântul Dumitru”, demolată în 1934. Aparținând de comuna Cășeiu, satul Gârboul Dejului păstrează o biserică de lemn din secolul al XVIII-lea, monument istoric. Pe una din grinzile de est ale naosului se găsește inscripția: „Această sfântă besearecă au fostă meste(r)u... Mihaiu” și „și la noi (t)ă dă să au fostă mest(eru) Nicoară”, reprezentând probabil numele primului constructor al edificiului și numele celui ce
Biserica de lemn din Gârbău Dejului () [Corola-website/Science/315466_a_316795]
-
și numele celui ce a refăcut biserica. Decorul sculptat: Ancadramentul ușii de intrare în biserică este decorat cu motive incizate, precum romburi, pătrate, dinți de fierăstrău și frânghia răsucită. Aceleași motive se repetă și la ușa de acces în naos. Grinzile bolții au fost decorate cu motivul rozetei. Pictura: Pictura murală datează de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și a fost realizată de un meșter din zonă, într-un stil de factură populară, naivă, cu o cromatică veselă. Picturile din pronaos
Biserica de lemn din Gârbău Dejului () [Corola-website/Science/315466_a_316795]
-
trebuia încărcat în ranițe militare și dus în spate pe panta de grogotiș. În peșteră s-au instalat scări de lemn la cele două săritori. De reținut faptul că întreaga sumă de bani necesară pentru materiale, beton, fier beton, scândură, grinzi, plus banii necesari pentru hrana speologilor constructori au fost obținuți din donațiile turiștilor care în trecere spre Scărișoara se opreau să vadă și cum se amenajează peștera Poarta lui Ionele. După 1990 peștera este administrată de Clubul Sfinx din Gârda
Peștera Poarta lui Ionele () [Corola-website/Science/315479_a_316808]
-
m, iar înălțimea până la coama acoperișului este de 6,80 m. În interior, ea este compartimentată în 4 încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pronaosul este despărțit de naos printr-o colonadă care se termină la partea superioară cu o grindă cu înflorituri. Lăcașul de cult are un pod cu plafon boltit, fiind realizate 3 bolți octogonale de dimensiuni diferite, peste pronaos, naos și altar. Stranele sunt din lemn de stejar și datează din 1777, după cum atestă o inscripție. Catapeteasma este
Biserica de lemn din Costești, Iași () [Corola-website/Science/317338_a_318667]
-
icoane foarte frumoase provenind din aceeași perioadă. În anul 1999 au fost realizate lucrări de reparații, fără a se interveni la structura originală din lemn. După mai bine de 10 ani, în 2002, specialiștii au constatat că lemnul căpriorilor și grinzilor șarpantei (elemente vizibile) este mâncat de carii. Ei au propus restaurarea în regim de urgență a bisericii și revenirea, pe cât este posibil, la detaliile de construcție și finisaj inițiale. S-a considerat necesar ca lemnul atacat de carii să fie
Biserica de lemn din Fedeleșeni () [Corola-website/Science/317339_a_318668]