3,251 matches
-
maya>: my god! încerc să-mi imaginez... <vic50>: pleacă. Se duce față la o prietenă <vic50>: asta am aflat-o mai tîrziu <vic50>: și îi povestește despre ‘beethoven’ cu barbă și halatul lui rufos. <vic50>: recunosc, purtăm barbă și aveam halat rufos <maya>: și ascultai beethoven <vic50>: da. Rid fetele de se crăcesc (nu știu cine folosea această expresie...) <vic50>: cea mai proastă afacere în tirg... <maya>: tu nu ai considerat-o pe fătuca destul de bună? <vic50>: bună la ce? avea calitățile ei
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
acoladele coapselor.Inlănțuit în clepsidra iubirii,simți temperatura ecuatorială,percepu un zbor de cuvinte de pe buzele ei și se cufundă în neant. Pentru amândoi fu o îmbrățișare nereușită... O trezi soneria muzicală.Alinta se ridică din pat.Iși puse un halat de baie.Il privi pe amorez.Scrâșnea din dinți prin somn.Ieși pe hol. Deschise.In prag se afla Nic.Evident obosit. Bună,verișoară.Singurică? -Nu.Cu Emil.Doarme.Gata distracția? -Da.Am condus-o pe Alex acasă.Te rog
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
ce nu este literatură trebuie comunicat în cea mai scurtă formă. Casa pentru needucabili se afla pe o pantă, deasupra râului. Tata m-a dus acolo în Mercedesul lui. Valizele mi le făcuse mama. Ne-a primit directoarea. Avea un halat alb, de doctor, și peste părul negru purta o bonetă cu colțuri. Ochii îi erau un pic injectați și pe obrazul stâng avea un furuncul gata să plesnească. în timp ce vorbea, mișca din cap și își scotea în afară așa de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
-l privea din ușă. Prezența ei îl aduse la realitate, după ce înnodase parcă un fir rupt și ascultase glasurile uitate care-i vorbeau de la o distanță de treizeci de ani. Ce cauți aici? întrebă ea aspru. Era îmbrăcată într-un halat gros, bărbătesc, cu cordon. — N-am putut să dorm și am coborât să-mi iau puțină apă. Apoi mi s-a părut că aud un șobolan în camera asta. — Ah, nu, de mulți ani nu mai sunt șobolani aici. De ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
putut să dorm și am coborât să-mi iau puțină apă. Apoi mi s-a părut că aud un șobolan în camera asta. — Ah, nu, de mulți ani nu mai sunt șobolani aici. De ce nu arunci toate lucrurile astea? Cordonul halatului se târa pe podea în urma ei. — Ți se face rău numai la gândul că ai putea să le atingi, nu-i așa? spuse fata. Dar eu tot aș pune mâna pe ele, chiar și pe gulere. Se așeză pe pat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
aici. Noi, cei din familia Mangeot, nu suntem obișnuiți să avem slujitori. Și oricum vreau să fac câțiva pași. Nu mă prinde somnul. Fata plecă și se întoarse cu un pahar cu apă. Când se opri în fața lui îmbrăcată în halatul gros și-i întinse paharul, el înțelese semnificația gestului. Îi arătase toată ura din sufletul ei, iar acum încerca să-i arate, prin acest gest mărunt, că e capabilă și de altceva. Încerca să-i sugereze că poate fi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
și rotunde, care dau impresia de sofisticare și sunt de efect. Aș purta pantaloni crem mulați, topuri strâmte din lycra, iar zonele unde se vede carnea ar fi îngrijite și bronzate. Hotărăsc că aș arăta fantastic chiar și într-un halat de baie. Mă uit la vechiul meu halat de baie care atârnă după ușă: e imens și voluminos. Îmi place la nebunie să mi-l înfășor în jurul trupului pentru că mă simt bine, însă încercând cu disperare să ignor faptul că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
sunt de efect. Aș purta pantaloni crem mulați, topuri strâmte din lycra, iar zonele unde se vede carnea ar fi îngrijite și bronzate. Hotărăsc că aș arăta fantastic chiar și într-un halat de baie. Mă uit la vechiul meu halat de baie care atârnă după ușă: e imens și voluminos. Îmi place la nebunie să mi-l înfășor în jurul trupului pentru că mă simt bine, însă încercând cu disperare să ignor faptul că arăt ca un balon cu picioare. Dar când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
e imens și voluminos. Îmi place la nebunie să mi-l înfășor în jurul trupului pentru că mă simt bine, însă încercând cu disperare să ignor faptul că arăt ca un balon cu picioare. Dar când o să ajung slabă, am să păstrez halatul. Fiind unul bărbătesc, se va aduna în falduri în jurul noului meu corp atletic; mânecile vor atârna în jos, acoperindu-mi mâinile, iar eu voi părea drăguță și vulnerabilă. Atunci o să arăt minunat chiar și dimineața. Îmi închipui că l-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
-mi mâinile, iar eu voi părea drăguță și vulnerabilă. Atunci o să arăt minunat chiar și dimineața. Îmi închipui că l-am întâlnit deja pe domnul Perfect și că stau fără machiaj și cu părul ciufulit încolăcită într-un fotoliu, cu halatul înfășurat în jurul meu, lăsându-mi la vedere doar picioarele lungi și strălucitoare, genunchii osoși. Și normal, el va fi îndrăgostit până peste cap de mine. Mă gândesc la asta ceva timp, după care îmi amintesc de revista mea. O scot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
așa cum arată ele acum, nu există nici o șansă s-o placă pe vreuna dintre ele, și cu puțin noroc, vor fi exact în aceeași stare și când va ajunge el aici. ― Ei bine, arăți minunat, se oferă Lisa. E în halatul de casă, cu bigudiuri în păr și o mască de față, semănând incredibil de tare cu cineva care a fost tras de-a-ndoaselea printr-un gard. Ha! Nu mă pot abține, sunt atât de entuziasmată că dansez prin sufragerie, rotindu-mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
adresă greșită? Fir-aș, sunt așa prost, probabil că am scris-o greșit. ― Nu! Sophie își revine, amintindu-și în același timp că arată oribil, că are prin păr niște chestii ascuțite și poroase, nu e machiată, și poartă un halat vechi și grotesc. Eu sunt nevoită să îmi țin mâna la gură ca să-mi înăbuș râsul care crește înăuntru. Sophie nu mai spune nimic, nu mai poate spune nimic. E absolut, sută la sută uluită și se dă la o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
am toate instrucțiunile pe cardul AT&T. Geraldine m-a salvat din nou, insistând să iau această cartelă, ca să fie cât mai ieftin când îi dau raportul referitor la progrese. ― Bine. Ne vedem curând. Ies din baie înfășurată într-un halat de baie alb și pufos pe care Brad, grijuliu cum e, mi l-a agățat pe spatele ușii; am un alt prosop alb și pufos imens înfășurat peste părul umed. Îmi scotocesc în geantă și scot de acolo o mică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
mă cuprinde un val de greață când scutur din cap, încercând să mă lămuresc, să-mi dau seama ce se întâmplă. Apoi aud zgomote în bucătărie, farfurii care se lovesc una de alta, tacâmuri care scârțâie. Trag pe mine un halat și, cu mâna la cap, ca să-mi apăr mahmureala de vreun alt sunet brutal ce-ar putea veni din cealaltă parte a apartamentului, îmi fac ușor drum spre bucătărie. Rămân în tăcere în prag, uitându-mă la Brad și întrebându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
tot felul de chestii. Era așa, ca o formă primară de sado-masochism, înțelegi? m-a întrebat el ridicând din sprâncene. I-am zâmbit încurajator. Numai că n-am găsit nici o funie în garaj, așa că a trebuit să fur cordonul de la halatul maică-mii. Cordonul ăsta mi l-am înfășurat strâns în jurul taliei. Au urmat vreo două zile bune de agonie purificatoare până când m-a descoperit frate-miu și m-a acuzat că sunt travestit. Mi-am dat seama că mă trăsesem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
care arăta ca după bombardament. Din fericire, ai fost cruțată de o îngrozitoare obsesie nevrotică legată de ordine. — Dacă știam că vii pe-aici, aș fi redecorat toată camera, am replicat eu binedispusă, stând tolănită pe pat și radiind în halatul cel bun al lui Brigit. —Ei, ce drăguț, a zis Luke privind posterul care anunța expoziția Kandinsky de la muzeul Guggenheim. îți plac artele vizuale, nu? — Nu, am răspuns surprinsă să aud cuvintele „arte vizuale“ în gura lui Luke. L-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
treisprezece ani, însă mi-am dat seama că trebuiau să existe niște legi împotriva unei astfel de situații. Gráinne a șontâcăit pe picioarele ca niște bețe, încercând, fără succes, să mă privească în ochi. Nesigură, a pus pe mine un halat, apoi mi-a înfășurat în jurul gâtului o grămadă de prosoape. Părea să aibă mari dificultăți în a se ține dreaptă pe platformele cu care era încălțată. Apoi Gráinne s-a întors către robinete, iar eu m-am afundat în scaun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
mai era somn, așa încât încercă din nou să se orienteze. Se afla singur într-o rezervă cu două paturi. Mirosea slab a antiseptice și era liniște. Apoi ușa se deschise și intră asistenta. Era o femeie mărunțică, îmbrăcată într-un halat verde, cu părul prins sub o bonetă micuță de aceeași culoare. Lăsă căruciorul cu medicamente lângă pat și se apropie de el. V-ați trezit! constată ea. Încercați să stați liniștit deocam dată. Vreau să vă iau temperatura, după care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
un somnifer? Nu, doar un analgezic. Senzația de somn este de la anestezic. În câteva ore, efectul acestuia va trece. Probabil că adormise din nou, pentru că tresări din somn când auzi zgomotul ușii de la intrare. În rezervă intrase Traian. Avea un halat semitransparent care abia încăpea pe umerii lui, iar peste pantofi purta niște protecții din același material. Când îl văzu, Cristian izbucni în râs: Arăți ca dracu' cu hainele alea pe tine! își întâmpină el prietenul. Salut! răspunse Traian, apropiindu-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
sunt pe potriva dimensiunii lui intelectuale. În odaia „modestă de mahala”, o pereche de bătrâni inepți, „două dezastre morale și intelectuale”, Conu Leonida și consoarta discută. Precizarea înfățișării exterioare, foarte rară la Caragiale, accentuează nota de ritual domestic: „Leonida e în halat, în papuci și cu scufia de noapte, Efimița în comizol, fustă de flanelă roșie și legată la cap cu tulpan alb”. După câteva replici, înțelegem că dialogul e mai mult un monolog, că Leonida povestește Efimiței o istorie precum Jupân
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
pui de somn până la șapte. Antonia nici n-a mai apărut să-și ia din lucruri, așa cum promisese, mi-a lăsat moștenire un dulap întreg de haine de la care, bine înțeles, cheia e la ea. Mirosul cafelei prăjite sau al halatului cărămiziu pe care l-a agățat de clanța ușii să-l poată îmbrăca dimineața de-a dreptul din pat, fără să mai iasă de sub pilotă în camera friguroasă, mă adorm la orele cele mai neobișnuite din zi, când televizorul încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
patruzeci de ani, cu priviri plictisite, obosită după o zi lungă de muncă și enervată că noii elevi tot continuau să vină chiar și în miez de noapte. Era o femeie cu forme rotunde ce cădeau în valuri de sub un halat de culoarea cerului spălăcit. Scuipa semințe ca un golan în timp ce ne tuflea în brațe câte trei pături și o lenjerie de pat, apoi ne scria la fiecare numele într-un caiet studențesc silabisindu-le cu voce tare. În acea cameră
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
revăd cu oamenii ăștia! Eu nu te-am crescut un derbedeu și sper din tot sufletul că nu ai de gând să calci pe urmele lui taică-tu. Să ai grijă să nu lipsești de la ore fiindcă purcica asta în halat o să caute să te dea afară din școală! Mi-a spus dirigintele tău ce putere de decizie are și e bine să te ferești de ea. Evit-o! Vezi-ți de carte și nu uita de ce ai plecat până în celălat
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
nou de toate problemele la care nu voiam să mă gândesc. Coșmarurile erau un preț mic pentru a nu fi nevoită să fac asta. Când În sfârșit m-am ridicat din pat, Maria nu mai era acolo. Mi-am luat halatul și am coborât fără niciun chef scările. Mă aștepta un mic dejun În familie. ― Te rog! urlă Alex. Trebuie să mă duc. ― Întreab-o pe Alisia, zise mama nervoasă. Depinde de ea. ― Ce se Întâmplă? M-am uitat la mama fără
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
urât la ea. ― Perfect! Ne-am despărțit. Mama făcu ochii mari. Oare era și ea șocată de imperfecțiunile unei relații perfecte? ― Ce? De ce? ― Mamă, Îți povestesc eu mai târziu, zise Maria și i-am fost profund recunoscătoare. Mi-am strâns halatul pe mine și m-am ridicat de la masă. ― Deci cum ai de gând să-ți irosești duminica? Întrebă tata. ― Nu știu Încă, am spus, surprinsă de Întrebare. Găsesc eu ceva! Cu asta, am dispărut În camera mea și am Închis
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]