3,902 matches
-
lui Goliță. Budac Valere, al lui Nicolae Budac, notarul. Bucurenci Traian, al lui Ilă. Vodă Elisabeta și Vodă Ana, surori, ale Cătanii. Budac Z. Elisabeta, a lui Zenovie. Dar la un alt anumit moment astral pentru sat, oamenilor din Cîrțișoara hotărâți să încerce să-și găsească norocul pe alte coclauri, li se deschid noi orizonturi, noi șanse. America începuse a fi cunoscută ca un pământ al făgăduinței, un El Dorado în care oamenii se îmbogățeau peste noapte, în care dolarii îți
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
adunată cu imense sacrificii, putea fi aruncat peste bord ca hrană la pești, imediat ce vasul ieșea în largul necuprins al apelor pe care ar fi trebuit să le străbată. Și totuși numărul celor împinși de lipsuri și nevoi, temerari și hotărâți să ia viața în piept, aci în satul nostru a fost incredibil de mare. În ambele sate, Streza și Oprea, prea puține gospodării au existat, din care curte să nu plece, unu, doi sau toată familia să-și încerce norocul
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Mariei Papadopol, povară pe care ea a purtat-o cu stoicism toată viața. Revenind la vara anului 1924: în mijlocul lui Cuptor scrie Revista Moldovei, care apărea atunci în Botoșani a fost mare mișcare în orașul nostru, pentru proprietarii moșiei Ipotești, hotărâți să refacă pentru odihna lor casa în care a copilărit Mihai Eminescu, au dărâmat-o până în temelie. Un manifest al studenților români din Botoșani urmat de altul, al studenților evrei, a stârnit proteste energice împotriva acestei dărâmări 39. Atunci, profesorii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
a țării: steagul a fost luat de un român, un cvasi-necunoscut, fie el Ioan, fie a Lucăi. "Afacerea" ca să folosim limbajul documentelor epocii a avut, însă, un ecou formidabil, grupând partizanii unei ipoteze ori ai celeilalte în tabere agresive și hotărâte. De fapt, conflictul luării flamurii verzi îi folosea pe cei doi Grigore drept simpli pioni într-o partidă al cărei "rege" asediat nu era altul decât maiorul (apoi, colonel și general) Candiano Popescu, personaj desprins parcă din galeria eroilor lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
mine personal am lucrat întotdeauna la succesul acestei combinări !” Acesta a fost cuvântul Principelui Cuza, cu referire la principele străin. Prinț străin cerea și M. Kogălniceanu în Cameră, atât la Iași cât și la București. Rusia era „adversarul” cel mai hotărât al Unirii și al Principelui străin. Iată de ce comuniștii români, cu o astfel de moștenire, nu puteau gândi altfel... decât cu antipatie plină de revoltă... și cu mânie proletară. Principele străin și Dinastia ce-i urmează, erau noțiuni sfinte pentru
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
idealurilor noastre, și triumful românismului.. Grandioasa manifestație de la Iași.. Suveranul condus până la Palat în urale delirante ale cetățenilor și în strigăte de: -Trăiască, împăratul Ferdinand Trăiască, împăratul tuturor românilor. -Trăiască, România Mare. Știind că Rusia a fost adversarul cel mai hotărât al Unirii și Principelui străin, nu ne surprinde atitudinea antimonarhică atât de înverșunată a comuniștilor din România. Presa comunistă, neobosită, intoxica populația cu... „aria calomniei și minciuni”, cântată cu obstinație de comuniști că: „poporul știe din tată în fiu..despre
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
demolarea a tot ce era, cum numeau ei „vechi”. ... Spre sfârșitul lui ’47, se auzea că în munții Făgăraș, Vrancea și Neamțului, se întețiseră luptele de rezistență, între partizani și trupele de miliție și securitate comuniste, care-și înzeciseră forțele... hotărâte să termine cu „bandiții” din munți. După instaurarea guvernului antidemocratic, un guvern sinistru și cinic, și după alegerile din noiembrie... dar, mai ales după abdicarea Regelui și abolirea regimului Constituțional, lucrurile în țară s-au degradat neînchipuit de repede. „Ceasul
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
negru, pieptănat într-o parte, cu mustață neagră, mică, fiindcă „aducea” cu Hitler.. era poreclit.. „Hitler”. Drept, exigent, sever dar fără răutate, și numai indolența și mediocritatea îl făceau să-i fulgere privirea. Făptură înaltă, dreaptă ca lumânarea, cu pasul hotărât, ochii negri pătrunzători; eleganța sa desăvârșită dar neostentativă, semn al bunului gust și al unui rafinament deosebit, sporeau plăcerea prezenței sale. Își făcea îndatoririle profesorul, cu maximă conștiinciozitate. Adesea dur și poruncitor... niciodată nedrept. Așa era profesorul nostru de fizicochimice
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
zâs: „Hai, măi, Gheorgi... hai, ș’om mergi..!”. Și, uitându-se într-o parte, crezând că n-o aud, continuă mai încet...”.. că, tat-tu, mi-o zâs ce avem di făcut..!”. Apoi, li se adresă fraților mei, cu glas hotărât. „Voi, măi... s-aveț’ grijă de oi și di orătănii, și să ciț’ cuminț’... pân’ mă’ntorc..!. Eu am tresărit. Adică, cum... se întoarce singură ?!.. „Aveț’ măligă, învălită’n ștergar, în ocniță, și udătură, în sobă..!”. Atât le-a spus. Și
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
să-i salut. Am redevenit pentru ei „romanul”, ocupantul. Interdicție Un șir de furnici a înnegrit poteca din curtea mea, lungindu-se până la ușa casei. Am vrut să le strivesc cu talpa, însă Aia m-a oprit cu un gest hotărât. „Nu trebuie să ucizi nici o ființă vie!” Repetitio „E o impietate să ucizi animalele ca să te hrănești cu ele. Să nu închizi viscere în propriile-ți viscere. Să nu alimentezi sângele tău cu sângele altei ființe. Pentru purificarea sufletului e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
ministrul afacerilor externe, Petre Român Ministrul apelor, pădurilor și protecției mediului, Romica Tomescu Ministrul finanțelor, Decebal Traian Remeș ACORD între Guvernul României și Guvernul Republicii Federale Germania privind colaborarea în domeniul protecției mediului Guvernul României și Guvernul Republicii Federale Germania, hotărâte să dezvolte și să încurajeze colaborarea în domeniul protecției mediului, ținând seama de importanță pe care ele o acordă protecției mediului, convinse că o strânsă colaborare în domeniul protecției mediului reprezintă o contribuție însemnată pentru dezvoltarea relațiilor dintre cele două
HOTĂRÂRE nr. 149 din 29 februarie 2000 pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Federale Germania privind colaborarea în domeniul protecţiei mediului, semnat la Bucureşti la 5 aprilie 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127287_a_128616]
-
la termenul aretatu la art. 70, în puterea dovedilor înfățișate de administrațiune, sau cel mult în cinci dile de la acel termen, dupe o prealabilă cercetare la fața locului prin un delegat al seu, câtimea indemnitatei provisorie. Articolul 73 Câtimea indemnitatei hotărîtă de tribunal se va primi de dînsul, împreună cu o sumă corespundetore la dobîndă relativă pe timpul de un anu. Articolul 74 Dupe depunerea indemnitatei și dupe o citațiune a părților interesate cu termen de cinci dile, tribunalul otaresce punerea în stapenire
LEGE nr. 1.378 din 17 octombrie 1864 pentru Espropriatie în casu de utilitate publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127526_a_128855]
-
general umane ale democrației și solidarității, a respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, servește intereselor popoarelor român și uzbek, cauzei păcii și stabilității în Europa, Asia și în lume, subliniind importanța schimbărilor istorice care au loc în ambele state, hotărâte să acționeze pentru edificarea relațiilor lor pe baza principiilor egalității, echitații și înțelegerii reciproce, reafirmând atașamentul lor față de scopurile și principiile Cartei Națiunilor Unite și față de angajamentele asumate în cadrul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, condamnând acțiunile agresive în
LEGE nr. 155 din 12 octombrie 1999 pentru ratificarea Tratatului de prietenie şi colaborare dintre România şi Republica Uzbekistan, semnat la Bucureşti la 6 iunie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125629_a_126958]
-
seu rovoca pe perceptoru, inse cu apreciațiunea Comitetului permanentu. Articolul 115 Consiliulu comunalu hotarasce onorariulu seu alte trebuintie ale perceptorului. Totu Consiliulu comunalu hotarasce garanția ce este a se cere de la dinsulu. Articolul 116 Primaru priveghedia că acesta garanție, o dată hotărâtă, se fia, depusă și re'noita la casu de trebuintia. Articolul 117 Perceptorulu este insercinatu singuru și pe răspunderea să, a efectua recetele comunale și a achita după mandate regulate, chieltuielile ordonantiate pînă la summele speciale ale fia-căruia articolu alu
LEGE nr. 394 din 31 martie 1864 pentru comunele urbane şi rurale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125625_a_126954]
-
se cuvine. Drept dovadă, locul consacrat dezbaterilor despre inegalitățile dintre femei și bărbați, în media și în spațiul public. Și s-a observat în Spania, în anii 2000, câte progrese rapide au fost posibile, de îndată ce a existat o voință politică hotărâtă să ia această problemă în serios. S-a văzut și în alte țări. Dar nu trebuie subestimată forța prejudecăților în vigoare. Exemplul feministelor curajoase care ne-au precedat nu poate deci decât să ne incite să continuăm bătălia pentru a
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
termenului de funcționare a acestui organism internațional, în conformitate cu articolul 54, statele semnatare ale tratatului urmau a se pune de acord, cu un an înainte de expirarea termenului de funcționare a Comisiei Europene, asupra prelungirii autorității acesteia pe o durată de timp hotărâtă ad hoc. Hotărârea cea mai importantă a congresului în problema danubiană figurează în articolul 55 al tratatului, în care se prevedea că membrii comisiei europene, asistați de reprezentanții statelor riverane, urmau să elaboreze un regulament de navigație și poliție fluvială
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
multă tărie și cu prioritate asupra tuturor celorlalte state, fie riverane, fie neriverane"56. "Sub pedeapsă de sinucidere, suntem datori de a apăra libertatea Dunării ca un interes european, numai așa ea va rămâne Dunăre românească"57. Nu mai puțin hotărâtă a fost acțiunea ministrului plenipotențiar al României la Londra, Nicolae Callimachi-Catargi. Pe 20 august, el îi comunica lui Vasile Boerescu că a avut o convorbire cu lordul Granville, noul secretar de stat la Foreign Office, despre problema dunăreană și, în
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
consultativ, discutarea proiectului austro-ungar. Delegatul României, colonelul Pencovici, în conformitate cu instrucțiunile primite din partea guvernului său, a respins sus-numitul proiect, aducând drept principal argument faptul că prevederile lui contraveneau literei și spiritului Tratatului de la Berlin 68. Replica diplomatică a Austro-Ungariei, indirectă dar hotărâtă, nu s-a lăsat prea multă vreme așteptată. La 12 decembrie, ministrul Austro-Ungariei la București, contele Hoyos, s-a adresat ministrului român al Afacerilor Străine, Vasile Boerescu, încercând să-l convingă ca România să nu se mai opună proiectului austro-ungar
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
Eugeniu Stătescu, a fost imediat informat despre acest fapt de însărcinații cu afaceri ai României la Roma, Obedenaru, la 3/15 decembrie 156 și la Constantinopol, Olănescu, la 4/16 decembrie 1881157. Cu toate acestea, România rămânea în continuare ferm hotărâtă a se opune proiectului care, la fel ca și cel austriac, atingea grav suveranitatea statelor riverane. Acest fapt reiese cu claritate din adresa și telegrama expediate de ministrul român al Afacerilor Străine, Eugeniu Stătescu, ministrului plenipotențiar al României la Londra
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
reprezentanților celorlalte puteri, fapt care ar face imposibilă unanimitatea de voturi necesară obținerii acordului 229. La 18 ianuarie 1883, printr-un "Pro Memoria", contele Kálnoky făcea încă o dată cunoscut Londrei punctul de vedere oficial al Vienei. Monarhia bicefală era ferm hotărâtă să nu renunțe cu nici un chip la participarea cu un delegat în Comisia Mixtă a Dunării. De asemenea, Viena era decisă să nu accepte ca navigația danubiană să fie controlată de statele riverane, într-un sector al fluviului în care
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
254. Patru zile mai târziu, la 18 martie, diplomatul englez expedia o adresă a oamenilor politici din opoziție, adresată regelui, cu privire la problema Dunării și publicată în numărul din 17 martie al ziarului L'Indépendance Roumaine, în care este exprimată rezistența hotărâtă împotriva Conferinței și a Tratatului de la Londra, care lezau grav suveranitatea României. "De la 1 februarie - se arată în articolul respectiv -, nimic nu s-a mai petrecut în vederea ameliorării situației externe. Din contră, ca urmare a deciziilor Conferinței de la Londra, drepturile
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
emanciparea creștinilor și pentru înălțarea slavilor din Orient, nu poate abandona, dintr-o trăsătură de condei, în mâinile rivalei sale fructul victoriilor ei, obiectivul aspirațiilor și politicii sale seculare. În ceea ce privește România, ea a dovedit destul, prin rezistența opusă, energică și hotărâtă, față de proiectele cabinetului de la Viena, prețul pe care îl pune pe libertatea Dunării, de care depind viitorul ei economic și securitatea internă, pentru ca să se știe dinainte care va fi atitudinea sa viitoare. În aceste împrejurări, ni s-a părut necesar
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
primează asupra oricărui argument teoretic. Dacă România nu este admisă la Conferință și dacă puterile nu ajung la o înțelegere de natura a da satisfacție drepturilor și intereselor ei, cum se va executa o astfel de decizie? România este ferm hotărâtă să considere drept nul și neavenit orice aranjament stabilit peste asentimentul ei și să se opună oricărei decizii contrare prerogativelor sale incontestabile (s.tr.). Cum se va ieși din această situație? Va trebui să se presupună că Europa va voi
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
manifestate la nivelul pielii (dermatită, eczeme, dermatomicoze etc.); - echilibrarea funcțiilor organelor de simț (miopie, probleme cu auzul etc.); - armonizarea greutății corporale; - modificarea pozitivă a stilului de viață; Lista cu beneficii este mult mai consistentă dar considerăm că practicanții sârguincioși și hotărâți care vor reuși să ajungă să manifeste în ființa lor toate aceste binefaceri, vor avea curiozitatea de a descoperi singuri ceea ce noi am omis cu bunăștiință din enumerarea de mai sus. AFIRMAȚII POZITIVE: "Permanent asimilez informații noi, pe care le
Practici străvechi de vindecare şi regenerare a fiinţei umane. Volumul I by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91508_a_92976]
-
metodica predării claselor adjectivului la studenții străini, PredLRSS, 2, 132-138. [92] ILIESCU, Constanța; PETRESCU, Victoria; NICHITA, Silvia; POPESCU, Stela. Gramatică și compunere. Manual pentru clasa a IV-a, București, EDP, 1979, 87 p. [93] ILIESCU, MARIA, Predarea contrastivă a articolului hotărât, PredLRSS, [1], 69-78. [94] IONESCU RUXĂNDOIU, LILIANA, Probleme ale predării variației regionale în textul literar, LL, 4, 1979, 430-435. [95] îNSEMNĂRI DIDACTICE. Aspecte ale activității instructiv-educative în grădinița de copii. Culegere metodică. Culegerea a apărut sub îngrijirea unui colectiv format
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]