4,292 matches
-
Mihail și Gavriil. Este datată din anul 1731, conform inscripției ce se găsește deasupra intrării în biserică. Se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . În aceeași localitate a mai existat încă o biserică de lemn, cu hramul Sfântul Ioan Gură de Aur, datată din anul 1707, dar care nu s-a mai păstrat, fiind demolată. Biserica, construită din lemn de stejar, are planul dreptunghiular cu dimensiunile de 8,05 m x 5,42 m. Absida altarului este
Biserica de lemn din Sic () [Corola-website/Science/312306_a_313635]
-
și la Mănăstirea Nicula . Venind la Mănăstirea Pătrângeni, arhimandritul Serafim în vârstă de 76 de ani, reîncepe lucrările, la chilii, începând construcția la Paraclis, precum și lucrările de introducere a gazului metan și a apei potabile. În anul 2000 de ziua hramului mănăstirii ,Buna Vestire, , la 25 martie s-a sfințit piatra de temelie la Paraclis , de către Î.P.S. Arhiepiscop Andrei al Alba Iuliei cu un sobor de preoți, dându-se hramul Sf. Serafim de Sarov. În luna septembrie a anului 2001
Mănăstirea Negraia-Pătrângeni () [Corola-website/Science/312321_a_313650]
-
metan și a apei potabile. În anul 2000 de ziua hramului mănăstirii ,Buna Vestire, , la 25 martie s-a sfințit piatra de temelie la Paraclis , de către Î.P.S. Arhiepiscop Andrei al Alba Iuliei cu un sobor de preoți, dându-se hramul Sf. Serafim de Sarov. În luna septembrie a anului 2001 din încredințarea Î.P.S. Andrei al Alba Iuliei, iubitor al acestei vetre monahale, obștea mănăstirii se întregește prin venirea Maicii starețe monahia Emiliana Mardare, a preotului duhovnic ieromonahul Spiridon Solomon
Mănăstirea Negraia-Pătrângeni () [Corola-website/Science/312321_a_313650]
-
85 kg. Turnate la S.C. ,Brândușa, Baia Mare ,și donate Sfintei mănăstiri de familiile : ing. Ilie Nistor și ing. Florin Ardean, ctitorii principali.. Tot atunci s-a dat binecuvântare pentru săvârșirea slujbelor în biserica Paraclis și s-a pus al doilea hram : Sf. Proroc Ilie Tesviteanul . Se continuă lucrările la Paraclis : se construiește pronaosul, la începutul anului 2002 se înlocuiește acoperișul punându-se tablă de aluminiu ,se amenajează intrarea construindu-se scările. Pe data de 1 iulie 2002 se începe pictura în
Mănăstirea Negraia-Pătrângeni () [Corola-website/Science/312321_a_313650]
-
lucrările la Paraclis : se construiește pronaosul, la începutul anului 2002 se înlocuiește acoperișul punându-se tablă de aluminiu ,se amenajează intrarea construindu-se scările. Pe data de 1 iulie 2002 se începe pictura în altarul Paraclisului, fiind finalizată în ajunul hramului Sf. Proroc Ilie Tesviteanul.La sfârșitul lunii iulie încep lucrările la noua clădire. În perioada octombrie- decembrie se continuă pictura în naosul și pronaosul Paraclisului, iar pe data de 21 decembrie 2002, în cadrul slujbei arhierești oficiată de Î.P.S. Andrei
Mănăstirea Negraia-Pătrângeni () [Corola-website/Science/312321_a_313650]
-
preoți s-a sfințit piatra de temelie la Altarul de vară. Până la sfârșitul anului 2004 s-au finalizat lucrările de tencuire exterioară la noua clădire, s-a construit Altarul de vară și s-a pus acoperișul pe el. Cu prilejul Hramului ,Buna Vestire” din anul 2005 s-a oficiat prima slujbă în Altarul de vară. Sfânta Liturghie a fost oficiată de un sobor de 14 preoți, în frunte cu Părintele exarh arhimandrit Andrei Barbu și Părintele protopop Niculiță Pascu, părintele prodecan
Mănăstirea Negraia-Pătrângeni () [Corola-website/Science/312321_a_313650]
-
pictură la Biserica veche și se încep lucrările de placare interioară cu marmură și travertin. La începutul anului 2007 se finalizează lucrările la :mobilierul din Biserica veche (străni,tetrapoade,analog) și icoanele din catapeteasmă. La 25 martie 2007, cu prilejul Hramului ,Buna Vestire” se sfințește Biserica veche, de către Î.P.S. Arhiepiscop Andrei al Alba Iuliei, cu un sobor numeros de preoți. Tot la această dată are loc și deschiderea oficială a muzeului mănăstirii. Constituită în anul 2005, la inițiativa cinului monahal
Mănăstirea Negraia-Pătrângeni () [Corola-website/Science/312321_a_313650]
-
Biserica veche, de către Î.P.S. Arhiepiscop Andrei al Alba Iuliei, cu un sobor numeros de preoți. Tot la această dată are loc și deschiderea oficială a muzeului mănăstirii. Constituită în anul 2005, la inițiativa cinului monahal de la Mănăstirea ortodoxă cu hramul „Buna Vestire” din Negraia - Pătrânjeni, colecția muzeală a fost concepută și organizată astfel încât să reflecte istoricul ansamblului monastic din aceste locuri, cu rădăcini adânci în viața monastică a văii Ampoiului, ce coboară în trecut până la nivelul secolului XVIII. Expoziția în
Mănăstirea Negraia-Pătrângeni () [Corola-website/Science/312321_a_313650]
-
o fostă mănăstire de călugări greci. În fața intrării se află a doua curte a cetății, care a fost împrejmuită cu ziduri - dispărute complet - ce a servit drept grădină iar mai apoi era locul unde se organizau târguri de Rusalii și hramul bisericii. Zidurile împrejmuitoare sunt în număr de patru, formând un patrulater cu laturi de diferite lungimi, construite din bolovani de râu cu cărămidă.Aceste ziduri au din loc în loc contraforți, iar cele patru colțuri au avut turnuri mari cu ferestre
Fosta Mănăstire Bradu () [Corola-website/Science/312336_a_313665]
-
și a mănăstirii) bucuria și durerea Mănăstirea Buciumeni își trage seva istoriei din negura vremii. Se pare că pe la 1420 - 1430 în vremea domnitorului Alexandru cel Bun, câteva călugărițe cu ajutorul locuitorilor din satele învecinate ridică o bisericuță de lemn cu hramul Sfântului Ierarh Nicolae și câteva chilii. Pe la 1700 vechiul locaș de închinare este refăcut de către serdarul Manolache Radovici proprietarul unei moșii în satul Buciumeni și sfințit de Episcopul Sava al Romanului, ce așază în fruntea obștii pe monahia Mafta. Bisericuța
Mănăstirea Buciumeni (Galați) () [Corola-website/Science/312339_a_313668]
-
biserică va fi distrusă parțial de un incendiu, dar va fi refăcută în același stil de starețul Glicherie Lovin, mai târziu duhovnicul mânăstirii Adam. Schitul Buciumeni în anul 1750 devine metoc al Episcopiei Romanului. Un document al vremii menționează că hramul mânăstirii era sărbătorit a doua zi după Rusalii la sărbătoarea Sfintei Treimi. Între 1840 - 1844 se ridică biserica din cărămidă și clopotnița. De-a lungul timpului bucurându-se de numeroase danii, schitul își sporește atât obștea cât și averile. În
Mănăstirea Buciumeni (Galați) () [Corola-website/Science/312339_a_313668]
-
ale mănăstirii împletesc zilnic rugăciunea cu munca îngrijindu-se de prosperarea mânăstirii. O inițiativă deosebit de valoroasă a P.S. Episcop Dr. Casian Crăciun este crearea unei tabere de tineri liceeni în mânăstire. Anual sute de tineri din județele Eparhiei de ziua hramului Sf. Treimi iau parte la slujbă apoi intră în dialog cu preoții pe diverse teme de credință, morală și cultură.
Mănăstirea Buciumeni (Galați) () [Corola-website/Science/312339_a_313668]
-
moșia logofetesei Maria Racoviță, văduva logofătului Nicolae Racoviță (d. 1686). Aceasta a donat Bisericii "Buna Vestire", printr-un document din 28 decembrie 1691, o parte din moșia primită ca zestre, pentru a deveni și ea ctitoră . Biserică de lemn cu hramul "Buna Vestire" a fost construită între anii 1691-1692. Episcopul Varlaam este creditat drept ctitor al bisericii în mai multe documente vechi. În Hotărârea Sinodului Mitropoliei Moldovei din 2 noiembrie 1712, prin care schitul devine metoh al Episcopiei Hușilor, se arată
Mănăstirea Brădicești () [Corola-website/Science/312337_a_313666]
-
de la pereții exteriori cu alta, tot de brad și înlocuindu-se o parte a acoperișului de tablă. Tot atunci s-au zugrăvit pereții interiori și s-au vopsit stranele. În anul 1940 a fost construită o biserică de piatră cu hramul "Sf. Ilie". Redeschisă în anul 1945, după război, este reînchisă din nou în septembrie 1959, odată cu promulgarea Decretului Consiliului de Stat nr. 410 din 28 octombrie 1959, care a avut ca efect eliminarea din așezămintele monahale a mai bine de
Mănăstirea Brădicești () [Corola-website/Science/312337_a_313666]
-
în patrimoniul Parohiei Brădicești. În anul 1961 s-au efectuat noi reparații ale bisericii, fiind înlocuit vechiul acoperiș din tablă, care se uzase, cu altul nou, din tablă zincată. În anul 1992, mănăstirea a fost deschisă pentru a treia oară. Hramul mănăstirii este sărbătoarea Bunei Vestiri (25 martie). Printre călugării care au viețuit la menționăm pe actualul arhimandrit Mina Dobzeu (n. 1921) care a fost tuns în monahism acolo în anul 1946 și hirotonit ierodiacon în 1948. În prezent, în mănăstire
Mănăstirea Brădicești () [Corola-website/Science/312337_a_313666]
-
Dobzeu (n. 1921) care a fost tuns în monahism acolo în anul 1946 și hirotonit ierodiacon în 1948. În prezent, în mănăstire viețuiesc 5 călugări. Din întreg ansamblul mănăstiresc de odinioară a fost păstrată doar mica biserică de lemn cu hramul "Buna Vestire", o biserică de piatră cu hramul "Sf. Ilie" și chiliile celor câțiva călugări care viețuiesc acolo. Biserica veche este construită din lemn de stejar în anul 1691 și are trei turle în formă de ceapă, după stilul rusesc
Mănăstirea Brădicești () [Corola-website/Science/312337_a_313666]
-
monahism acolo în anul 1946 și hirotonit ierodiacon în 1948. În prezent, în mănăstire viețuiesc 5 călugări. Din întreg ansamblul mănăstiresc de odinioară a fost păstrată doar mica biserică de lemn cu hramul "Buna Vestire", o biserică de piatră cu hramul "Sf. Ilie" și chiliile celor câțiva călugări care viețuiesc acolo. Biserica veche este construită din lemn de stejar în anul 1691 și are trei turle în formă de ceapă, după stilul rusesc. Cealaltă biserică, care a fost construită din piatră
Mănăstirea Brădicești () [Corola-website/Science/312337_a_313666]
-
și un hrisov din 1615, emis în cancelaria voievodului Radu Mihnea (1611-1616). Matei Basarab va ridica în mijlocul Codrilor Vlăsiei o adevărată cetate, înconjurată pe trei laturi de un lac. Biserica mare a mănăstirii, în plan treflat, cu trei turle, cu hramul Sf. Dimitrie Izvorâtorul de Mir, poartă aceeași amprentă arhitecturală ca și biserica Mănăstirii Dealu și cea a Mănăstirii domnești de la Curtea de Argeș. Paul de Alep, însoțitorul Patriarhului Macarie al Antiohiei în Țările Române, face, în 1653, următoarea descriere a mănăstirii: „Este
Mănăstirea Căldărușani () [Corola-website/Science/312348_a_313677]
-
și biserica Mănăstirii Dealu și cea a Mănăstirii domnești de la Curtea de Argeș. Paul de Alep, însoțitorul Patriarhului Macarie al Antiohiei în Țările Române, face, în 1653, următoarea descriere a mănăstirii: „Este înconjurată de o apă fără sfârșit și fără fund, are hramul Sf. Dumitru și se numește Căldărușani...” Numele mănăstirii provine de la configurația locului, care are aspectul unei căldări. Prin vestita sa școală de copiști, Căldărușaniul a contribuit din plin în veacurile trecute la crearea limbii române literare. Cea mai fecundă perioadă
Mănăstirea Căldărușani () [Corola-website/Science/312348_a_313677]
-
1958 biserica mănăstirii a fost restaurată de PF Justinian Marina. Începând cu 1992, sub stăreția arhim. Lavrentie Gâță, se ridică o nouă stăreție. În prezent, au loc ample lucrări de restaurare la clădirile aflate în afara cetății. Biserica din cimitir, cu hramul Sf. Ioan Evanghelistul, datează din 1804, fiind ctitorită de frații Toma și Constantin Crețulescu.
Mănăstirea Căldărușani () [Corola-website/Science/312348_a_313677]
-
este o mănăstire ortodoxă din România situată în comuna Cârțișoara, județul Sibiu. Mânăstirea Cârțișoara, cu hramul "Sfinții Apostoli Petru și Pavel" este atestată de prin jurul anilor 1400, cu prilejul unor danii făcute de domnitorul Țării Românești, Mircea cel Bătrîn (1386-1418). Acesta a fost un mare domnitor din istoria României, apărător al hotarelor țării în fața invaziei otomane
Mănăstirea Cârțișoara () [Corola-website/Science/312351_a_313680]
-
pe seama Mrii, 400 stânjeni pătrați. Ciclovenii au curățat locul luat în stăpânire cari au cărat și materialul pentru biserică. Biserica, din „Valea Călugărului”, s-a terminat la anul 1862. Sfințirea bisericii, s-a făcut de protopopul Ștefanovici, al Bisericii-albe - cu hramul la 1.Octombrie a.c. adecă sărbătoarea „Omoforul Maicii Domnului”.” Mănăstirea Călugăra a fost închinată și „Sfântului Marelui Mucenic Procopie”, a cărui pomenire se prăznuiește în ziua de 8 iulie. După sfințirea capelei, credincioșii din împrejurimi au început să vină și
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
se află în localitatea omonimă din județul Bihor. Având hramul “Adormirea Maicii Domnului”, biserica este una dintre cele mai interesante edificii religioase din zona Beiușului datorită prispei de pe latura sudică a naosului, numită de localnici "perindele". Folosite ca "loc de detenție", perindelele amintesc de o altă funcție decât cea religioasă
Biserica de lemn din Totoreni () [Corola-website/Science/312402_a_313731]
-
se află în localitatea omonimă din județul Bihor și a fost ridicată în anul 1756. Are hramul ""Adormirea Maicii Domnului"". Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Așezată în mijlocul cimitirului, vechea biserică de lemn din Mierag își primește și acum în fiecare duminică și în sărbători credincioșii la sfânta liturgie. Martoră la
Biserica de lemn din Mierag () [Corola-website/Science/312400_a_313729]
-
, județul Cluj, datează din anul 1791, conform unei inscripții . A fost pictată de către Dionisie Iuga - „"cantor et zugrav de Nicola"” în anul 1880. Are hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Pe dealul Gorban, foarte aproape de șoseaua care face legătură între Cluj-Napoca și Oradea, se află biserica de lemn din Bucea. Tradiția locală spune că biserica
Biserica de lemn din Bucea () [Corola-website/Science/312403_a_313732]