3,043 matches
-
obscure ale inconștientului (individual și colectiv), izbucnind surprinzător pentru a ne evidenția singularitatea și specificul în raport cu ceilalți. Această singularitate a mea ca român, de exemplu, mi-o relevă chestionarea tăcută și meditativă a propriului Sine, fie analiza minuțioasă a mărcilor identitare specifice comunității din care prin naștere fac parte. Mai există o cale onorabilă de a-mi defini identitatea: cea care aduce în prim plan hermeneutica lui alter, cu scopul precis de a mă înțelege mai bine pe mine prin comparație
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
cu ceea ce nouă ni se pare curios la prima vedere, nici să descopere stranietatea ascunsă în obiceiurile noastre cele mai bine ancorate, deoarece o criză a sensului lovește întreaga planetă și această criză se traduce printr-un entuziasm al căutărilor identitare. La ora la care informațiile circulă cu viteză electronică de la un capăt la altul al planetei, când exotismul însuși devine un produs de consum, chiar un capital politic, fiecare individ se confruntă în mod violent cu imaginea lumii. Concepția despre
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
de creșterea revendicărilor politice care pornesc de la culturi sau de la tradiții etnice. Indivizi și instituții elaborează teorii sociale integrând mai mult sau mai puțin explicit vocabularul și ideile științelor umaniste și reconfigurându-le pentru nevoile cauzelor lor. Această proliferare a discursurilor identitare, adesea hibridă, uneori parodică, se constituie într-un nou obiect de studiu pentru antropologie. Bachelard ne atrăgea atenția asupra categoriilor simțului comun. În zilele noastre, aceste categorii sunt vehiculate cel mai adesea într-un mod necritic de către presă, care împrumută
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
ale Școlii Analelor i-a determinat pe istorici să țină cont de factorii culturali. Interesul antropologic manifestat de istorici fie că este spontan sau împrumutat, nu contează s-a tradus prin apariția unor noi obiecte de studiu: teoria persoanei, construcțiile identitare, structurile de rudenie, istoria corpului și a practicilor corporale, a sexualității și a familiei, a construcției sociale a sexelor, a gustului, a practicilor de consum, a locuinței, a influenței artei asupra "mișcărilor sufletului" etc. Studiul sistemelor exotice de gândire a
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
o vulgarizare prost înțeleasă a unei antropologii de amator amestecată cu moralism. În această ideologie, celebrarea diferențelor culturale joacă funcția de a priori, și nu înțelegerea mecanismelor care se află la baza construirii identităților și, prin urmare, a alterităților. Mișcările identitare nu solicită judecată morală din partea antropologului. Ele există și trebuie să încercăm să le explicăm, în consecință, să le înțelegem. Populațiile din lumea întreagă sunt conduse de mecanisme globale (mișcări de capitaluri, de bunuri, de populație, de mesaje, de imagini
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
diferitele niveluri local, național și "mondial". Științele umane nu pot face economia unei analize contextualizate a relațiilor între indivizi într-un grup dat. Într-adevăr, asistăm, la scară mică sau mare, la frecvente recompuneri sociale, la afirmări neîncetate și reconstrucții identitare a căror expresie politică și/sau religioasă, reluată adesea de mass media, devine mai mult sau mai puțin familiară fiecăruia. Relația și contextul se mișcă împreună, nu fără contradicții aparente. Individualizarea comportamentelor (mai ales a comportamentelor de consum) este concomitentă
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
expresie politică și/sau religioasă, reluată adesea de mass media, devine mai mult sau mai puțin familiară fiecăruia. Relația și contextul se mișcă împreună, nu fără contradicții aparente. Individualizarea comportamentelor (mai ales a comportamentelor de consum) este concomitentă cu recompunerile identitare. Acestea coincid cu dezvoltarea fără precedent a tehnologiilor de comunicare care schimbă natura relației și, de asemenea, cu extinderea spațiilor deteritorializate, unde simbolul face loc codului. Asistăm în paralel la o întărire a contextelor locale (particularisme de tot felul), la
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
moduri de analiză specifice unor domenii interdisciplinare sau conexe celor două: istorie, psihologie socială, sociologie economică, sociologie politică. Consider că nu puteam concepe o lucrare despre ceea ce se întâmplă azi în satul românesc din punct de vedere social, cultural și identitar, fără a asocia aceste două discipline, sociologie și etnologie, și fără a face un excurs de factură istorică în analiza celor două sate. Abordarea este așadar una interdisciplinară, cerută în mod necesar de natura temei studiate. Studiul de față își
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
în speță proprietate funciară) în satul românesc de astăzi. Cele trei sunt intim legate: nu putem vorbi despre comunitate o temă extrem de actuală pentru satul românesc de astăzi fără a face referire la proprietate funciară, iar problematica proprietății activează tema identitară, pământul constituind pentru oamenii din rural, de azi și dintotdeauna, un element esențial în construirea identității lor. Consider că cele trei concepte (cărora le sunt dedicate trei capitole) desemnează trei realități fundamentale ale satului românesc astăzi. Contextul mai larg în
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
printre care și cel economic și încercând să răspundă la întrebarea legată de variabilele ce influențează forța unei comunități. Din punct de vedere al identității, în această perioadă au fost puse sub semnul întrebării toate cadrele care constituiau baza procesului identitar. Problema pe care am urmărit-o aici a fost de a determina mecanismele actuale de construire a identității în condițiile insecurității sociale si economice create de problemele tranziției. M-a interesat de asemenea care din modalitățile tradiționale de autodefinire a
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
condițiile insecurității sociale si economice create de problemele tranziției. M-a interesat de asemenea care din modalitățile tradiționale de autodefinire a individului (apartenența la o comunitate socială, de limbă, de cultură, religia, proprietatea asupra pământului) mai sunt astăzi valabile. Problematica identitară a fost analizată având în minte aceeași comparație, între satul bogat și cel sărac. În sfera temei modernității, studiul și-a propus o radiografiere a trăsăturilor noului spațiu social apărut prin interacțiunea dintre elementele de civilizație specifice urbanului și ruralului
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
adoptă ca răspuns la invazia elementelor modernității. Obiectivele studiului au fost următoarele: * Explorarea și analiza tipurilor de schimbări relevante pentru ruralul românesc actual și a efectelor acestora în plan social * Identificarea specificului identității colective, etnice și culturale și a mecanismelor identitare predominante în comunitatea rurală, în contextul destructurării sistemului comunitar tradițional, și a integrării elementelor de modernitate culturală. * Surprinderea semnificațiilor comunității rurale la nivelul locuitorilor acesteia și determinarea modului în care comunitatea ca realitate este experimentată de către membrii ei. * Analiza efectelor
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de modernitate culturală. * Surprinderea semnificațiilor comunității rurale la nivelul locuitorilor acesteia și determinarea modului în care comunitatea ca realitate este experimentată de către membrii ei. * Analiza efectelor pe care le-a indus restituirea proprietății funciare după 1989, în plan comunitar, social, identitar, cultural, valoric și în planul existenței materiale. * Realizarea unor comparații între cele două comunități abordate prin studiu de caz și ruralul românesc în general. Metodologia utilizată a fost una triangulată, fiind axată pe trei mari metode specifice sociologiei și pe
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
a beneficiat și de o analiză pe date concrete, acolo unde acestea au fost disponibile. Trebuie spus că tema identității a făcut obiectul unui număr redus de studii de teren în cercetarea sociologică românească actuală, și mai puține tratând problematica identitară la nivelului ruralului luat în mod global. Din acest motiv, generalizarea anumitor concluzii a fost dificilă și uneori chiar imposibilă. Întrebările la care am încercat să ofer un răspuns în acest capitol au fost: care sunt elementele culturale pe care
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
încercat să ofer un răspuns în acest capitol au fost: care sunt elementele culturale pe care cele două comunități rurale studiate le promovează pentru a-și afirma identitatea colectivă, etnică și culturală (în cazul în care există)? Care sunt strategiile identitare utilizate cu precădere, cu alte cuvinte ce fac locuitorii acestor comunități pentru a-și menține sentimentul identității lor colective, etnice și culturale? Există diferențe în identitatea celor două comunități și dacă da, cărui fapt se datorează ele? Și în final
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și parohialism * Menținerea religiozității * Identificare culturală intensă cu limba, cu pământul aflat în proprietate, cu anumite atitudini legate de sex, rasă și etnie. Inedit aici este acest ultim aspect al identității culturale, știut fiind că alți autori plasează revigorarea comportamentelor identitare în modernitatea târzie (globalizare) și chiar în postmodernitate și nu în tradiție. Tradiționalismul mai este asociat cu ordinea socială bazată pe status dobândit, credința în autoritatea explicației religioase și respingerea experimentării modurilor noi de a face, legitimarea obișnuinței și obiceiului
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Discursul preferat în analiza globalizării diferă oarecum de cel referitor la identitate, deși cele două sunt fațete ale aceluiași fenomen. Astfel, interpretările și analizele fenomenului globalizării favorizează perspectiva globală și termenii ce transmit sensul de general, cosmopolit, în timp ce în registrul identitar, predomină mai degrabă sensul de local, specific, unic. Pe un alt palier, relația globalizare-identitate este înțeleasă în sensul că globalizarea obligă întotdeauna la o reconstrucție identitară (Vasiliu, 2005: 33). În spațiul rural, conceptele de comunitate și globalizare îmbracă caracteristici specifice
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
favorizează perspectiva globală și termenii ce transmit sensul de general, cosmopolit, în timp ce în registrul identitar, predomină mai degrabă sensul de local, specific, unic. Pe un alt palier, relația globalizare-identitate este înțeleasă în sensul că globalizarea obligă întotdeauna la o reconstrucție identitară (Vasiliu, 2005: 33). În spațiul rural, conceptele de comunitate și globalizare îmbracă caracteristici specifice. Ca prim pas în analiză, consider că este necesară în primul rând stabilirea relevanței utilizării celor două concepte în cadrul sociocultural al satului românesc de astăzi. Pentru că
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
cele două comunități? Răspunsul este diferit în funcție de comunitatea la care ne raportăm. Deși în ambele sate oamenii au preluat valori socioculturale și modele de comportament caracteristice stilului de viață modern, în Tălmăcel se păstrează încă prin forța oamenilor acele elemente identitare prin care comunitatea se distinge de alte sate. Aici oamenii păstrează și afirmă simțul identității individuale ca aparținători ai comunității și al identității sociale și culturale oferită de comunitatea ca întreg. În Ludoș însă mărcile identitare fie au dispărut, fie
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
forța oamenilor acele elemente identitare prin care comunitatea se distinge de alte sate. Aici oamenii păstrează și afirmă simțul identității individuale ca aparținători ai comunității și al identității sociale și culturale oferită de comunitatea ca întreg. În Ludoș însă mărcile identitare fie au dispărut, fie se reduc la aspecte negative, în condițiile în care preluarea elementelor culturale din afară este incompletă și devalorizată. Adică în plan declarativ, atitudinal, oamenii optează pentru păstrarea tradiției, a valorilor specifice satului, în timp ce în plan comportamental
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
elementelor culturale din afară este incompletă și devalorizată. Adică în plan declarativ, atitudinal, oamenii optează pentru păstrarea tradiției, a valorilor specifice satului, în timp ce în plan comportamental, real, tradițiile lipsesc iar valorile sunt împrumutate. Aici se manifestă un vid valoric și identitar, care de altfel este parțial responsabil de nemulțumirea și dezorientarea oamenilor. 6. CONCLUZII Comunitatea înseamnă înainte de toate angajare și atașament: angajare în sensul de implicare în construirea comunității și menținerea forței ei coezive și atașament pentru membrii ei, pentru valorile
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
problematicii puse în discuție, și plasată în contextul ruralului românesc: * Care sunt elementele culturale pe care cele două comunități rurale studiate le promovează pentru a-și afirma identitatea colectivă, etnică și culturală (în cazul în care există)? * Care sunt strategiile identitare 33 utilizate cu precădere, cu alte cuvinte ce fac aceste comunități pentru a-și menține sentimentul identității lor colective, etnice și culturale? * Există diferențe în identitatea celor două comunități și dacă da, cărui fapt se datorează ele? * Se poate contura
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
sunt uneori definite și utilizate ca fiind sinonime, iar identitatea etnică și cea culturală sunt adesea astfel explicate încât par să fie unul și același fenomen. Realitatea socială este și ea atât de complexă încât e greu să surprinzi mărci identitare și manifestări caracteristice doar unui tip sau altul. De obicei, același comportament, aceeași atitudine sau strategie de viață, poate fi factor explicativ pentru mai multe din tipurile de identitate amintite mai sus. Și în final, practic tot ce ține de
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
sunt uneori definite și utilizate ca fiind sinonime, iar identitatea etnică și cea culturală sunt adesea astfel explicate încât par să fie unul și același fenomen. Realitatea socială este și ea atât de complexă încât e greu să surprinzi mărci identitare și manifestări caracteristice doar unui tip sau altul. De obicei, același comportament, aceeași atitudine sau strategie de viață, poate fi factor explicativ pentru mai multe din tipurile de identitate amintite mai sus. Și în final, practic tot ce ține de
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
cu satul (se simt mai apropiați sufletește de el, mai atașați, mai mândri) să perceapă relațiile din sat ca fiind mai solidare, mai coezive și să aibe relații mai cordiale cu cei din jur. Într-adevăr, calculul asocierii între variabilele identitare pe de o parte și variabilele legate de solidaritate, coeziune, înțelegere cu vecinii, arată relații semnificative statistic între acestea (hi pătrat semnificativ). Atât cei din Tălmăcel, cât și cei din Ludoș, în condițiile în care se simt puțin sau foarte
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]