3,483 matches
-
veranda unde se adunau rudele și prietenii noștri, emitea din pâlnia lui de alamă așa-zisele țiganskie romansî, Îndrăgite de generația mea. Acestea erau imitații mai mult sau mai puțin anonime ale cântecelor țigănești - sau imitații ale unor astfel de imitații. Calitatea de „țigănesc“ era dată de un geamăt adânc și monoton, Întrerupt de un fel de sughiț, expresia sonoră a sfărâmării unei inimi bolnave de dragoste. În varianta lor cea mai bună, produceau o notă spartă vibrând pe alocuri În
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
colosală, orgolioasă conștiință de sine, cu ilimitate puteri transfiguratoare și cu o tot atât de uriașă putere a umilinței și autoflagelării. Erotica lui atinge cosmogeneza, fără a pierde nici o clipă concretul carnal. Doctorul Voiculescu restaurează în deplinele ei drepturi virtutea creatoare a imitației (sau, dacă termenul indispune, a „emulației”). Imitarea modelelor supreme a fost totdeauna și rămâne testul declanșator al adevăratei vocații creatoare, contrar meschinei prejudecăți a „originalității”. Să nu confundăm noțiuni aparent învecinate : pastișa, de pildă, e un exercițiu de atelier, valabil
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
vocații creatoare, contrar meschinei prejudecăți a „originalității”. Să nu confundăm noțiuni aparent învecinate : pastișa, de pildă, e un exercițiu de atelier, valabil ca atare ; contrafacerea, mai mult sau mai puțin dibace, nu e decât o industrie improbă și vană. Dar imitația, opțiune conștientă în ordinea valorilor, merge în competiție cu modelul, dar pe o traiectorie proprie și inconfundabilă, cum atât de izbitor este cazul la doctorul Voiculescu. Competiția cu un mare model nu e lipsă de măsură, ci dă tocmai măsura
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
mișcare în zona central universitară pe axa vitrina cu modernizări - Piața Romană, Piața Unirii, Piața Operei, Piața Universității -, poți să-i păcălești cu iluzia că se află într-o capitală, cam murdară, dar asezonată cu reclame, niscai clădiri de sticlă imitație Manhattan, magazine de mare firmă, puburi, restaurante chinezești, cafenele-Internet. E bine să renunți să-i inviți la tine acasă, dacă nu locuiești în vitrină. Alminteri se trezesc că intră în gura de metrou de la Universitate, făcând slalom între vitrine occidentale
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
-se într-o stare de nervozitate, înainte de a începe lecția l-a chemat pe clericul Calabria, care ocupa prima bancă și, pe loc, i-a cerut: «Calabria, o maximă!». Iar el, fără ezitare, a citat din memorie o frază din Imitația lui Cristos: «Vir prudens melior est quam bene doctus» (Cel prudent e mai bun decât cel învățat). Profesorul îmbunat, i-a mulțumit încuviințând din cap. Într-o altă zi, monseniorul Vedovi, a adus în clasă o carte de teologie. A
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Și, neîndoielnic, refuza să accepte că punctul de întâlnire dintre creștinii de diferite confesiuni ar trebui să fie papa. Dar, în ciuda acestor perplexități doctrinale, Lewis s-a revelat un creștin evlavios, care se adăpa continuu din izvoarele Evangheliei și ale Imitației lui Cristos. Sufletul întregii corespondențe este căldura frățească, deschiderea sufletească reciprocă, intimitatea spirituală. Don Calabria scrie: «Providența divină ne strânge cu legăturile suave ale iubirii, chiar dacă nu ne-am cunoscut niciodată personal. Dar în caritate, în rugăciunea reciprocă ne cunoaștem
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
reînnoite de noua primăvară prin însăși natura ei ne poruncește același lucru. Cred că oamenii acestui timp (și printre ei, și dumneavoastră și eu) se preocupă prea mult pentru condițiile popoarelor, pentru ansamblul lucrurilor pământești. Oare nu ne îndeamnă autorul Imitației lui Cristos să nu ne amestecăm în asemenea lucruri? Nu suntem nici regi, nici senatori. Să fim atenți ca în timp ce ne crucim în zadar pentru destinul Europei, să nu uităm de Verona sau de Oxford. În săracul care bate la
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
-i accepta acesteia referința posibilă la realitate nu însemna că spiritul și-a pierdut luciditatea în evaluarea riscurilor erorii (Boulogne 41). Prima interpretare, de ordin estetic, sublinia sentimentul plăcut pe care îl putea da recunoașterea unui aspect real într-o imitație bine făcută; a doua, de ordin ontologic, se baza pe distincția, des reluată de antici și atent discutată de ei, între aparență și esență. Imaginea, "reflex" al lumii sensibile, nu ar avea decât o valoare, cea a simplelor sale apariții
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Acestor idei, stoicismul le opune teza unei naturi artistice indivizate. Coeziunea este asigurată de omniprezența în ea a lógos-ului, artizan al ordinii lumii, care conferă stabilitate (calitate, adăugăm, reflectată și în gândirea colectivă, și în organizarea materiei imaginate). Imitația creează imagini frumoase și fericire (caracteristici pe care le regăsim în morala romană și în teoria imperială despre putere, în conceptul de æternitas), punând imitatorul (augustul, ca să continuăm exemplul ales) în armonie cu tensiunea universului (exprimată mitic la Roma de
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
discursului sofistic amenință dreapta opinie a cetățeanului, arta lui Homer, în schimb, pentru că menține unitatea întregului, a imaginarului politic grec așa cum îl propune chiar viziunea lui Platon, e admisă printre bunurile cetății (ceea ce nu se întâmplă în Politeía). Imitația savantă îi cere însă lui Platon un preț semnificativ: revizitarea propriei teorii a ideilor și reconsiderarea măcar parțială a imaginii, care trimite, de aici încolo, când la model, când la simulacru. Aș nuanța înțelegerea imaginii−iluzie, a simulacrului - i-realul
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
grad secund. Aristotel subliniază el însuși că pe parcursul reprezentării mentale avem aceeași atitudine ca atunci când vedem în pictură lucrurile respective; observație care egalizează valoarea reprezentării mentale și a celei artistice și în cele din urmă le situează diferit de teoria imitației la Platon. Phantasia s-ar situa, ca mișcare secundară produsă de senzație, în prelungirea acesteia și la originea memoriei, într-o ipostază "pozitivă" a sa. Paralela dintre imaginea−copie sau imaginea−amintire (ambele redate cu eikōn) și phantasmáta
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
un comentariu anterior asupra unor observații făcute de Platon în legătură cu imaginația, am amintit diferența dintre imaginația icastică și cea iconică. În Sofistul (235a-236c), se subliniază distanța, din interiorul artei de a produce imagini (eídōlopoïetica), dintre tehnica icastică și imitația alterată, care vine din tehnica fantastică, ce produce iluzia asemănării. Diferența nu se mai regăsește în același fel la Aristotel. În cadrul Eticii Nicomahice, se vorbește și despre imaginația "deliberativă" (un tip de raționament), care poate fi însă disturbată de "pasiuni
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
care va găsi toate caracteristicile care îi erau necesare pentru a înțelege, a practica și a susține "ortodoxia" creștină, conform preceptelor conciliare (14). Discursul post-platonician asupra asemănării este reluat prin Epistolele Sfântului Pavel, care induc în spiritul practicii creștine tema imitației și consacră modelul primit de tradiția apostolică. Or, a urma această linie înseamnă tocmai a face să se întâlnească ideea lui Platon despre divin cu accepțiunile din Vechiul Testament acordate înțelepciunii (Ieremia VIII: 9, II Regi XIV: 20, Proverbe V: 21
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Moise se roagă de sărăcie de vreo câțiva ani ca să iasă din casă numai până se îmbracă." Capitolul VII ROMANTICII MACABRI ȘI EXOTICI D. BOLINTINEANU În Curierul de ambe-sexe din 1842, macedoneanul D. Bolintineanu (1819-1872) publica, salutat de Eliade, o imitație foarte liberă după La jeune captive de André Chénier, anume O fată tânără pe patul morții: Să moară bătrânul ce fruntea înclină, Ce plânge trecutul de ani obosit, - Să moară și robul ce-n lanțuri suspină, - Să moară tot omul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
vrut racul să-l roadă. Racul zice: stai, măi știucă! Eu nu-s pește, ci-s nălucă... ANTON NAUM, D. OLLĂNESCU-ASCANIO, I. CARAGIANI De la "rafinatul Naum" (1829-1917) au rămas poeme fastidioase ca Aegri somnia, lungă meditație asupra caducității, și o imitație după Reineke Fuchs al lui Goethe, Povestea Vulpei, istorie hieroglifică a luptei dintre liberali și conservatori. D. Ollănescu-Ascanio (1849-1908), autor de piese de teatru uitate, a tradus pe Horațiu în tempo de horă: În această zi ferice, Massicul, scumpa-ți
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
documentează. El mai era și un admirator al lui Eminescu și un junimist, cum nu era Duiliu Zamfirescu. Alții vor ataca valorile junimiste pe față. Anghel Demetriescu (1847-1903) adulă pe Titu Maiorescu într-o compoziție savantă cu mare aparat critic (imitație după Lessing) și mari figuri clasice ("Ca Hector ce respingea pe Achei până la corăbiile lor" etc.). Asta îl îndreptăți să atace pe Eminescu, găsindu-l "boem de o speță puțin amabilă, camarad incomod", om cu inspirație "bolnăvicioasă", de melancolie "moștenită
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
jeli Decât apele de Jii. ANTON C. BACALBAȘA, PAUL BUJOR Socialistul Anton C. Balcalbașa (1865-1899) s-a risipit în "mofturi" ubu-ești, într-un spirit de enormitate, cu care înțelegea să mistifice pe burghezi. Popularitatea i-a făcut-o Moș Teacă, imitație după Le colonel Ramollot de Charles Leroy, bufonadă antimilitaristă plăcută dreyfusarzilor, dar pe care umoristul român o menține în limitele unei simple satire moderatoare. Dealtfel, în altă parte (Din viața militară), a zugrăvit cazarma cu brutalitățile dar și cu veseliile
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de meditație, deopotrivă apoi de ceea ce i se pare plat ori simplist. Istoria civilizației române moderne e o replică mai voluminoasă la Spiritul critic al lui Ibrăileanu. E. Lovinescu admite și el intrarea în civilizație direct prin revoluție, adică prin imitație. La teoria specificului se răspunde, în altă operă, cu doctrina sincronității și a diferențierii, ridicată pe legea imitației a lui G. Tarde. Se profesează o estetică a mutației valorilor, după care totul fiind relație de timp și spațiu și diferențiere
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
replică mai voluminoasă la Spiritul critic al lui Ibrăileanu. E. Lovinescu admite și el intrarea în civilizație direct prin revoluție, adică prin imitație. La teoria specificului se răspunde, în altă operă, cu doctrina sincronității și a diferențierii, ridicată pe legea imitației a lui G. Tarde. Se profesează o estetică a mutației valorilor, după care totul fiind relație de timp și spațiu și diferențiere continuă, condiția creării de valori noi este mutabilitatea în genere a valorilor. Frumos e echivalent cu actual, și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
XVIII-lea francez apar aici boierii autohtoni, Brătienii, romanticii noștri, bunicul iuncher sub Ghica-vodă, bunica oferind dulceață de chitră. Evocând mai ales locurile natale, propria-i familie, poetul pune vibrație sufletească. El are tactul de a îndepărta orice impresie de imitație, alegând versul învechit al lui Alecsandri, căruia îi respectă chiar stângăciile. Totdeodată devine un cântăreț al roadelor pământului, pe care le expune cu voluptate. Priveliștea autohtonă este zugrăvită cu imagini locale, pridvor, livezi de pruni, suman alb de zăpadă, bunicul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
e făptura lui Dumnezeu, arta e făptura omului, arta e deci făptura făpturii lui Dumnezeu, nepoata lui Dumnezeu. Artistul aduce aparențele naturii, străbătând la prototip prin copie, dar scopul lui e eternul. "Arta în sensul ei înalt nu este o imitație a naturii, fiindcă nu urmărește să ne reamintească natura așa cum este. Scopul ei e revelația în forme sensibile a tainelor de sus." Ca poet, Nichifor Crainic continuă cu știință spiritul lui Vlahuță, sacrificând invenția lirică lapidarității gnomice: Trecutul adormit și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de vedere are mare înrudire, literatura e în primejdie a nu mai fi românească. Și, ca și în privința limbii, primejdia cea mare e în vremea vechii școli critice. A. Russo a scris mai mult, a adus mai multe argumente împotriva imitației servile decât dl Maiorescu. Din al doilea punct de vedere, al calităților artistice, 1 Cugetări, "Romînia literară" ă1855î, p. 339. dl Maiorescu a luptat mai mult, a scris mai mult și a adus mai multe argumente. În adevăr, acum primejdia
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
rezolvată tot de istorie. Din diferite cauze, România nu s-a putut sustrage influenței europene. Civilizația europeană, mai ales sub forma și prin influența franceză, a străbătut până în țările noastre. A srtăbătut, ca și în restul Europei, prin presiune, prin imitație și de nevoie. Prin presiune, căci o țară din Europa nu poate scăpa de invazia unei civilizații, care e și superioară și care tinde să dea întregului continent - și chiar întregului glob - aceleași forme politice și același fel de cultură
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de nevoie. Prin presiune, căci o țară din Europa nu poate scăpa de invazia unei civilizații, care e și superioară și care tinde să dea întregului continent - și chiar întregului glob - aceleași forme politice și același fel de cultură. Prin imitație, căci o civilizație superioară fascinează, prin însuși faptul că e superioară. Să ne amintim de impresia ce a făcut civilizația europeană asupra lui Radovici din Golești și de schimbarea ce s-a produs în sufletul acestui boier de neam mare
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
și ardeleană) și cea muntenească, este și una de valoare? Desigur. Am arătat în articolul trecut că poezia muntenească e mai influențată de literaturile străine decât cea moldovenească. E aproape însă de mintea oricui că un lucru imitat e o imitație și că în artă imitația e tot o imitație. Și dacă s-ar pune scriitorii români pe două coloane - într-o coloană după talent și în alta după gradul în care au imitat sau nu -, credem că cei mai talentați
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]