105,443 matches
-
scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile și la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. Astfel vom avea: Rf = (Vt - Vni) - (Cht - Chnf) sau altfel spus Pi = (Vt - Vni) - (Cht - Chnf) unde: Pi - profitul impozabil; Vt - venituri totale; Vni - venituri neimpozabile; Cht - cheltuieli totale; Chnf - cheltuieli nedeductibile fiscale. Impozitul pe profit se calculează prin aplicarea unei cote procentuale asupra profitului impozabil (în prezent, cota normală de impozit pe profit este de 16%): Impozit pe profit
Contabilitate financiara by Adela BREUR, Mihai LESCONI-FRUMUSANU () [Corola-publishinghouse/Science/191_a_176]
-
Vni) - (Cht - Chnf) sau altfel spus Pi = (Vt - Vni) - (Cht - Chnf) unde: Pi - profitul impozabil; Vt - venituri totale; Vni - venituri neimpozabile; Cht - cheltuieli totale; Chnf - cheltuieli nedeductibile fiscale. Impozitul pe profit se calculează prin aplicarea unei cote procentuale asupra profitului impozabil (în prezent, cota normală de impozit pe profit este de 16%): Impozit pe profit = Profit impozabil × 16%. Contabilitatea impozitului pe profit se ține cu ajutorul contului 441 „Impozit pe profit/venit”, cont de pasiv, care se deschide pe două conturi sintetice
Contabilitate financiara by Adela BREUR, Mihai LESCONI-FRUMUSANU () [Corola-publishinghouse/Science/191_a_176]
-
venituri totale; Vni - venituri neimpozabile; Cht - cheltuieli totale; Chnf - cheltuieli nedeductibile fiscale. Impozitul pe profit se calculează prin aplicarea unei cote procentuale asupra profitului impozabil (în prezent, cota normală de impozit pe profit este de 16%): Impozit pe profit = Profit impozabil × 16%. Contabilitatea impozitului pe profit se ține cu ajutorul contului 441 „Impozit pe profit/venit”, cont de pasiv, care se deschide pe două conturi sintetice de gradul II: 4411 „Impozitul pe profit”; 4418 „Impozitul pe venit”. Taxa pe valoarea adăugată reprezintă
Contabilitate financiara by Adela BREUR, Mihai LESCONI-FRUMUSANU () [Corola-publishinghouse/Science/191_a_176]
-
Editura Eurodidact, Cluj-Napoca, 2004, p. 181. footnote>. Cota standard în țara noastră este de 24%<footnote Ordonanța de urgență pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. footnote> și se aplică asupra bazei de impozitare pentru operațiunile impozabile care nu sunt scutite de taxă sau care nu sunt supuse cotei reduse. Alte cote care se practică în privința TVA sunt: Cota redusă de 9% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele prestări de servicii și/sau livrări de
Contabilitate financiara by Adela BREUR, Mihai LESCONI-FRUMUSANU () [Corola-publishinghouse/Science/191_a_176]
-
completările și actualizările ulterioare, 2013. footnote>. Impozitul pe salarii se calculează și se reține la sursă de plătitorul de venituri salariale, la locul unde se află funcția de bază, prin aplicarea cotei unice de impozitare de 16% asupra venitului salarial impozabil: Deducerea personală este de 250 de lei și se aplică o singură dată la locul de muncă unde se consideră a fi norma de bază. Pentru persoanele aflate în întreținerea salariatului (copii minori, soția/soțul fără venituri), se acordă o
Contabilitate financiara by Adela BREUR, Mihai LESCONI-FRUMUSANU () [Corola-publishinghouse/Science/191_a_176]
-
pentru desfășurarea unor activități în domeniile: cultural, artistic, medico-sanitar sau științific cercetare fundamentală și aplicată. Dintre toate cele trei contracte doar mecenatul este pur și esențialmente gratuit, singurul folos al mecenei fiind unul spiritual și nu patrimonial (deși reducerea bazei impozabile sau obligativitatea pentru beneficiarului mecenatului de a desfășura a o anumită activitate ar contrazice această afirmație). Mecenatul este un act unilateral el impunând obligații doar pentru mecena care transferă fără obligație de contrapartidă directă sau indirectă dreptul său de proprietate
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
fiscală promovată într-un an de criză economică de Guvernul României (2010) vizează acordarea de stimulente fiscale pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare. Avem în vedere aici deducerile pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare (cercetarea fundamentală, cercetarea aplicativă și dezvoltarea tehnologică) la determinarea profitului impozabil. Spre deosebire de anul 2009, stimulentele fiscale pentru activitățile de cercetare-dezvoltare constau pentru anii fiscali 2010 și 2011, în: • reducerea profitului impozabil, prin deducerea suplimentară, în cuantum de 20%, a cheltuielilor efectuate în anul fiscal respectiv; • aplicarea metodei de amortizare accelerată pentru
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
cercetare-dezvoltare. Avem în vedere aici deducerile pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare (cercetarea fundamentală, cercetarea aplicativă și dezvoltarea tehnologică) la determinarea profitului impozabil. Spre deosebire de anul 2009, stimulentele fiscale pentru activitățile de cercetare-dezvoltare constau pentru anii fiscali 2010 și 2011, în: • reducerea profitului impozabil, prin deducerea suplimentară, în cuantum de 20%, a cheltuielilor efectuate în anul fiscal respectiv; • aplicarea metodei de amortizare accelerată pentru echipamentele destinate activității de cercetare-dezvoltare. Observăm comparativ anul 2009 cu anii 2010-2011, deoarece în 2009, deducerea suplimentară era sensibil mai
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
Apulensis Series Oeconomica, vol. 2, issue 10/2008, Universitatea "1 Decembrie" Alba Iulia, p. 7. 196 Art. 9 alin. 1 din Ordinul comun 2.086/4.504/2010 pentru aprobarea Normelor privind deducerile pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare la determinarea profitului impozabil, publicat în Monitorul Oficial nr. 539/03.08.2010. 197 Ordonanța Guvernului nr. 41/1998 privind taxele în domeniul protecției proprietății industriale și regimul de utilizare al acestora, republicată în Monitorul Oficial nr. 959/29.11.2006. 198 Răzvan Florian
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
Prea multă impozitare ucide impozitarea", ilustrată de celebra curbă Laffer (reprezentant al economiei ofertei în SUA). Potrivit economistului american, creșterea sarcinii fiscale va spori veniturile numai pînă la un punct, după care acestea vor scădea, ca urmare a afectării bazei impozabile și a amplorii evaziunii fiscale. O presiune fiscală prea mare descurajează munca și economisirea, ceea ce contribuie la încetinirea activității economice, paralizează oferta penalizînd munca și profitul, mărește chiar deficitul bugetar responsabil de inflație și de creșterea dobînzilor. Altfel spus, criza
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
schimb; * politica de control direct asupra prețurilor, veniturilor și fluxurilor cu exteriorul; * rata scontului; * operațiunile pe piața liberă; * rezervele bancare obligatorii; * restricțiile de credit; * presiunea fiscală; * politica deficitului bugetar (deficit spanding); * împrumuturile publice; * baza monetară; * multiplicatorul ofertei de monedă; * baza impozabilă; * evaziunea fiscală; * mixturi de politică economică (policy mix); * regimul de schimburi fixe rigide; * regimul de schimburi fixe hibride; * parități glisante; * politici de control al veniturilor; * politica de rigoare salarială în fața crizei; * controlul prețurilor. Probleme de studiat: * Ce este politica economică
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
economice. În ansamblul lor, investițiile au un efect multiplicator asupra activității economice a unei țări, antrenând și dezvoltând relansarea economică, fapt care conduce la sporirea profiturilor agenților economici și implicit la o contribuție sporită a acestora, prin majorarea cuantumului bazei impozabile, față de bugetul statului. Obiectivele manualului , În această etapă, vizează: 1. un complex de instrumente de studiere a noțiunii de investiții străine (abordări și concepte, argumentația teoriilor explicative ale investițiilor străine, delimitări conceptual metodologice a corporațiilor transnaționale); 2. o informație actualizată
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
economice. În ansamblul lor, investițiile au un efect multiplicator asupra activității economice a unei țări, antrenînd și dezvoltînd relansarea economică, fapt care conduce la sporirea profiturilor agenților economici și implicit la o contribuție sporită a acestora, prin majorarea cuantumului bazei impozabile, față de bugetul statului. Efectul multiplicator al investițiilor rezidă și În aceea că dezvoltarea unei anumite ramuri industriale necesită creșterea corespunzătoare și a altor ramuri și subramuri, care contribuie la susținerea și dezvoltarea acesteia. Se poate aprecia că investițiile constituie un
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
neconcurență, terții în favoarea cărora se interzice prestarea activității, precum și aria geografică unde salariatul poate fi în reală competiție cu angajatorul. Indemnizația de neconcurență nu este de natură salarială și reprezintă o cheltuială efectuată de angajator fiind deductibilă la calculul profitului impozabil. Ea se impozitează la persoana fizică beneficiară. Indemnizația de neconcurență lunară este de cel puțin 50% din media veniturilor salariale brute ale salariatului din ultimele 6 luni anterioare datei încetării contractului individual de muncă sau, în cazul în care durata
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
a fost efectuată tot din resursele bugetare comunale. Conform statului de plată pe luna aprilie 1902, la începutul secolului al XX-lea, Poliția Bacău avea un număr de 77 de angajați, conform următoarei organigrame de personal: patru comisari (cu leafă impozabilă de 140 lei lunară, trei subcomisari (113 lei), un copist (70 lei), un comandant (100 lei, plus 30 lei diurnă), doi ofițeri (60 lei, plus 30 lei diurnă), un agent special de siguranță (62 lei) și 65 de sergenți (cu
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
corespunzătoare impozitului minim anual se stabilesc în funcție de tranșa de venituri totale și variază între 2200 -43000 lei. Impozitul pe profit trimestrial datorat se determină în urma efectuării comparației trimestriale a impozitului pe profit calculat prin aplicarea cotei de 16% asupra profitului impozabil și impozitul minim aferent tranșei de venituri totale corespunzătoare, suma cea mai mare reprezentând obligația de plată pentru perioada impozabilă respectivă. La sfârșitul anului, pentru definitivarea impozitului pe profit se efectuează regularizarea acestuia, prin compararea impozitului pe profit anual cu
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2359]
-
trimestrial datorat se determină în urma efectuării comparației trimestriale a impozitului pe profit calculat prin aplicarea cotei de 16% asupra profitului impozabil și impozitul minim aferent tranșei de venituri totale corespunzătoare, suma cea mai mare reprezentând obligația de plată pentru perioada impozabilă respectivă. La sfârșitul anului, pentru definitivarea impozitului pe profit se efectuează regularizarea acestuia, prin compararea impozitului pe profit anual cu impozitul minim anual. 2. Schimbări preconizate Având în vedere mecanismul de determinare a impozitului minim, abrogarea acestuia în cursul anului
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2359]
-
corespunzătoare impozitului minim anual se stabilesc în funcție de tranșa de venituri totale și variază între 2200 -43000 lei. Impozitul pe profit trimestrial datorat se determină în urma efectuării comparației trimestriale a impozitului pe profit calculat prin aplicarea cotei de 16% asupra profitului impozabil și impozitul minim aferent tranșei de venituri totale corespunzătoare, suma cea mai mare reprezentând obligația de plată pentru perioada impozabilă respectivă. La sfârșitul anului, pentru definitivarea impozitului pe profit se efectuează regularizarea acestuia, prin compararea impozitului pe profit anual cu
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2358]
-
trimestrial datorat se determină în urma efectuării comparației trimestriale a impozitului pe profit calculat prin aplicarea cotei de 16% asupra profitului impozabil și impozitul minim aferent tranșei de venituri totale corespunzătoare, suma cea mai mare reprezentând obligația de plată pentru perioada impozabilă respectivă. La sfârșitul anului, pentru definitivarea impozitului pe profit se efectuează regularizarea acestuia, prin compararea impozitului pe profit anual cu impozitul minim anual. 2. Schimbări preconizate Având în vedere mecanismul de determinare a impozitului minim, abrogarea acestuia în cursul anului
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2358]
-
diferite, dar ele se referă la totalitatea procedeelor licite si ilicite cu ajutorul cărora cei interesați se sustrag în totalitate de la obligațiile stabilite prin legile fiscale, sau se sustrag de la plata obligațiunilor prin transmiterea unor date eronate privind sursele si veniturile impozabile. Art.1 din legea 87/1994 defineste evaziunea fiscală ca sustragerea prin orice mijloace, în întregime sau în parte, de la plata impozitelor, taxelor și a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurarilor sociale de stat si fondurilor
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
mărimii acestuia. Ideea de echivalență Între mărimea impozitelor plătite de contribuabili și mărimea avantajelor de care beneficiază aceștia din partea statului a fost adoptată și dezvoltată În contextul preocupărilor pentru asigurarea echității fiscale. Mărimea avantajelor ce revin contribuabililor, considerată ca bază impozabilă, a reprezentat un punct de referință În majoritatea dezbaterilor asupra principiului 20 proporționalității sau progresivității impunerii. Raliindu-se la teoria echivalenței, numeroși economiști au Încercat să stabilească o relație directă Între dimensiunea avantajelor și proporționalitatea prelevărilor fiscale. De exemplu, Proudhon
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
În majoritatea țărilor care, la rândul său, se manifestă prin25: creșterea mai accentuată a Încasărilor statului din impozite față de ritmul creșterii P.I.B.; sporirea absolută și relativă a Încasărilor din impozite, ca urmare a creșterii numărului de contribuabili și a materiei impozabile, precum și a majorării cotelor de impozit pe profit; devansarea ritmului de creștere a venitului mediu pe locuitor, de către ritmul de creștere a impozitului mediu. În raport cu esența și funcțiile Îndeplinite se constată deci că, În lumea contemporană, impozitul se manifestă atât
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
la dispoziția statului (notate cu I2 și I2 < Imax), determinând mijloacele materiale de acțiune ale politicii financiare. În plus, se vor reduce ca mărime și impozitele de Încasat ulterior, Întrucât veniturile bugetului de stat depind de mărimea bazei (a masei impozabile) la care se raportează. În aceeași viziune, se consideră că o reducere a ratelor impunerii nu reduce Încasările În aceeași proporție, dar cu cât taxele sunt mai ridicate, cu atât au șansa să existe valorile prohibitive. O creștere a ratei
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
compus din totalitatea formelor impozitelor) pune accentul pe elementele definitorii ale sistemului În general, și Îl interpretează prin prisma asamblării elementelor specifice impozitelor, astfel: „sistemul fiscal cuprinde un ansamblu de concepte, principii, metode, procese, cu privire la o mulțime de elemente (materie impozabilă, cote, subiecți fiscali) Între care se manifestă relații care apar ca urmare a proiectării, legiferării, așezării și perceperii impozitelor și care sunt gestionate conform legislației fiscale, În scopul realizării obiectivelor sistemului”. Această 64 Condor I., Drept financiar, Editura Regia Autonomă
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
Prin urmare, este de admis că, sistemul fiscal se manifestă ca un sistem complex, alcătuit dintr-un ansamblu de componente legate organic incluzând nu numai formele impozitelor practicate Într-o țară sau alta, ci și elementele tehnico-funcționale, cum sunt: materia impozabilă; subiecții sau actorii sistemului fiscal; asieta, etc. De asemenea, este de remarcat, În acest context, că Însăși materia impozabilă, reprezentată de venituri, averi, activități, constituie un element complex, și cuprinde, la rândul său forme specifice ale veniturilor și averilor dobândite
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]