8,976 matches
-
legi pare să fie adevărată, ceea ce conduce apoi la integrarea lor într-o teorie atotcuprinzătoare care să ofere o imagine logică și convingătoare a modului în care operează lumea empirică. Orientările teoretice sunt adesea contestate și controversate. Dar în ciuda unor incertitudini și, uneori, chiar a unor probe contradictorii, acestea asigură cadrul de bază necesar pentru interpretarea realității. Aceasta este abordarea normală din științele fizicii, dar pentru criticul nostru ipotetic această abordare este suspectă - chiar periculos de înșelătoare - când este aplicată la
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
șansa de realizare care corespunde fiecăreia, cu care se confruntă un anumit individ, și rezultatele care corespund acțiunilor respective. Asumpția este că indivizii își iau deciziile bazându-se pe preferințele personale dintr-o serie de selecții disponibile, acceptând gradul de incertitudine al profiturilor potențiale și riscurile obținerii acestora. Efectele sociale se nasc dintr-o astfel de combinație de alegeri, efectuată de către indivizi în situații particulare. Tiparele sistematice apar deoarece în societate sunt adeseori situații de alegere, ierarhii de preferințe și structuri
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
concluzia la care am dori să ajungem. Onestitatea științifică ne cere să explicăm cu grijă modul în care detaliile design-ului nostru de cercetare pot avea impact asupra rezultatelor și în ce măsură ar putea acestea să adauge un oarecare grad de incertitudine la rezultatele raportate. Pe scurt, aș dori să subliniez câteva trăsături ale ipoteticului meu proiect de cercetare despre consumul de carne, pentru a sublinia concluziile stabilite mai devreme în aceste cursuri. În primul rând, proiectul a cuprins cele două etape
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
nu este să demonstreze o ipoteză, ci să o evalueze corect în contextul altor ipoteze rivale. Rezultatele trebuie să fie bazate pe dovezi empirice de cea mai bună calitate, estimate de către un cercetător pe deplin conștient de propriile prejudecăți și incertitudini. În al patrulea rând, proiectul a fost formulat fără referire la nume proprii. Interesul său principal a fost să descopere existența unor relații cauzale sistematice între variabile pentru a extrage concluzii de relevanță maximă. Numai după aceea s-ar fi
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
lor pot include și luarea în considerare a bunăstării celorlalți și pot reflecta și atașamente afective. În sfârșit, nu trebuie să ne imaginăm că indivizii sunt perfect informați, sau deosebit de inteligenți. Putem introduce în structura jocului o doză de risc, incertitudine, credințe greșite și erori de judecată. Pe de altă parte, trebuie să rezistăm tentației de a interpreta toate comportamentele ca fiind comportamente raționale. Aceasta ar transforma toate modelele de teorie a jocurilor într-o simplă tautologie logică și ar exclude
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
mai degrabă să nu se supună? Evaluarea probabilităților este foarte dificilă, dar este necesară în cazul în care țara A încearcă să-și calculeze utilitatea așteptată și astfel să poată lua o decizie rațională. În mod similar, există o mare incertitudine în ceea ce privește valoarea voturilor. Îmi apare un beneficiu net (B) când candidatul meu preferat este ales, dar există și un cost al votării (C) care ia în considerare timpul și energia consumată. Este adevărat însă că pot obține beneficiul B și
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
calculate din model. Dar, pentru cercetătorul care este interesat să afle rezultatul probabil într-o situație cu un singur joc, o soluție mixtă nu-i va fi de prea mare ajutor. Deseori situația se complică și mai mult deoarece există incertitudine față de ce strategii vor adopta jucătorii: echilibrul Nash pur sau mixt? Să ne imaginăm următoarea matrice de recompense - o versiune a jocului cunoscut sub numele de „Lașul” (Chicken) Povestea asociată în mod obișnuit cu acest joc este aceea că doi
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
strategia mixtă este preferabil față de unul din rezultatele pure (lașul), dar inferior față de celălalt (eroul). Pentru un jucător care încearcă să evite cel mai rău rezultat (accidentul), ambele rezultate pure sunt de preferat. De aceea, există o mare doză de incertitudine față de strategia ce va fi aplicată, iar acest lucru complică mult încercarea unei previziuni pentru științele sociale. (Din nou, se cere să notăm un paradox aparent, acela că un rezultat de non-echilibru S1s1 - ambii se dau deoparte - poate avea o
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
ambele condiții să fie satisfăcute. Nucleul central se definește ca setul tuturor atribuirilor nedominante. Acesta constituie soluția unui joc de n persoane. Din nefericire, în nucleul central există adesea mai mult decât o singură atribuire și aceasta are drept rezultat incertitudinea, căci nu se știe care dintre rezultatele stabile se va realiza în urma jocului rațional. Poate exista însă și o situație mai problematică, fiindcă uneori nu există nici o atribuire în nucleul central - ca și în cazul jocului de n persoane cu
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
citatul introductiv al acestei secțiuni. Nu există nici un alt mod de a rezolva astfel de dispute în afară de calitatea argumentelor folosite în justificare. La declanșarea unui proiect de cercetare, omul de știință trebuie să rezolve gradele de distorsiune posibilă și de incertitudine inerente operaționalizării de variabile. S-ar putea ca această problemă să nu aibă semnificație intelectuală deosebită, dar totuși nu este de ignorat. Operaționalizarea este legătura dintre conceptul abstract și lumea empirică. De aceea, aceasta constituie baza pentru colectarea de date
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
inferenței nu este soluționată întotdeauna prin acumularea numărului de observații minim acceptabil din punct de vedere matematic. Dorim să fim siguri că tiparele pe care le discernem în date sunt reale și nu doar aparente. În mod obișnuit, cu cât incertitudinea apriorică față de constatările probabile este mai mare, cu atât trebuie să colectați mai multe date. Această regulă este importantă mai ales atunci când ne așteptăm să găsim o variație foarte mare în date, sau când avem de controlat foarte multe variabile
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
variabilele explicabile astfel ca să evităm distorsiunile și ineficiențele. Dacă distorsiunea este inevitabilă, trebuie măcar să încercăm să înțelegem direcția și măsura probabilă a amplitudinii acesteia. Dacă toate celelalte eșuează, cercetarea noastră va fi mai bună dacă putem măcar să creștem gradul de incertitudine pe care-l folosim în descrierea rezultatelor noastre. În orice caz, toate studiile trebuie să includă o secțiune sau un capitol care să explice cu atenție procesele de atribuire și selecție.1 III. Tehnicile de colectare de datetc "III. Tehnicile
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Fiecare tehnică de colectare de date își are propriile puncte de forță și propriile puncte slabe. Scopul este acela de a fi conștienți de acest fapt, de a raporta în mod explicit alegerile făcute și de a reda cu sinceritate incertitudinile care rămân. Utilizarea înțeleaptă a tehnicilor poate limita parțial erorile sistematice. De obicei este adevărat că un efort mai mare, și nu mai mic - sporirea numărului de observații, adoptarea de indicatori multipli pentru operaționalizare, colectarea de date dintr-o serie
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
din lumea reală, că, foarte probabil, au fost evaluați toți ceilalți factori relevanți. Pericolul poate fi redus printr-o modelare serioasă și o aplicare atentă a tehnicilor multivariate. Nu putem niciodată controla totul și astfel vom introduce un grad de incertitudine în toate constatările raportate. Testarea cvasi-experimentală se bazează deci pe izolarea logică (mai degrabă decât fizică) a variabilei independente, și folosește calcule bazate pe teoria probabilității pentru a face inferențe privind semnificația empirică a relației din test. Comparația potrivită este
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
cu muncitori și guverne de partide liberale dominate de muncitori. Alte combinații au dus la sisteme de asistență socială timpurie mai puțin dezvoltate și, astfel, la evoluții istorice diferite.2 Prezența mai multor variabile în analiză produce o mai mare incertitudine la nivelul rezultatelor, în special când există puține observații pe baza cărora să se facă inferențele. Totuși, un studiu bine conceput poate depăși aceste limitări și poate aduce o mai bună înțelegere a unui subiect important, în ciuda absenței unor condiții
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
oricărei manifestări științifice În cadrul sistemului. Deschiderea teoretică spre Vest a adus În câmpul sociologiei marxiste o serie de teme noi la acea dată: teoriile raționalității organizațiilor, orientarea spre performanță, centrarea pe om, stilurile de conducere, raționalitatea limitată În condiții de incertitudine (C. Zamfir); teorii ale societății postindustriale (O. Hoffman); sociologia grupurilor mici (A. Mihu); teorii ale problemelor sociale (C. Zamfir; S. Rădulescu, D. Banciu); calitatea vieții (C. Zamfir și colectiv; I. Rebedeu); structuri sociale și progres tehnic (M. Cernea, M. Micu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
se evite instrumentalizarea raporturilor interumane. În ultimii ani, discursul ziariștilor, al politicienilor, al organizațiilor voluntare s-a profesionalizat din punct de vedere sociologic. Studiile sociologice asupra problemelor asociate cu tranziția au familiarizat opinia publică cu problematica modernă a complexității și incertitudinilor, contribuind la instituționalizarea - Încă incipientă - a unei societăți civile românești. Constantin Schifirneț: Spațiul public românesc integrează sociologia, dar - trebuie s-o spunem limpede - nu prin vocile ei cele mai autorizate. Prezența sociologiei În dezbaterile publice se constituie prin persoane care
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
proiecțiile fondate pe studiul cohortelor. Sentimentul de mobilitate ascendentă este foarte larg răspândit la bătrâni (59%) și la generația-„pivot” (60%), În timp ce la tineri doar o minoritate (32%) se exprimă În favoarea acesteia. Fiind la Începutul carierei lor, tinerii Își exprimă incertitudinea față de o mobilitate ascendentă Într-o proporție mult mai mare decât cea a părinților sau a bunicilor lor. Acest fapt este evidențiat de ponderea celor care nu se pronunță În această problemă: 17% tineri față de 6% părinții lor și de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Între care: M. Burawoy și K. Verdery (eds.), Uncertain Transition: Ethnographies of Change in the Postsocialist World (1999), K. Verdery, The Political Lives of Dead Bodies. Reburial and Postsocialist Change (1994). Dintre concluziile autorilor, am reținut observația lui Kürti despre ,,incertitudinea proiectului” unei antropologii postsocialiste În Est, distincte de perspectiva occidentală, ca și recomandarea lui Skalník pentru o muncă etnografică de echipă În regiune, În condițiile În care antropologii străini scriu despre națiuni Întregi pe baza unei ,,experiențe de teren limitate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Hamlet sau Ispita posibilului (1971; cu o versiune franceză mult amplificată în 1987) este pasiunea lucidă a tâlcuitorului, arcuindu-se într-un discurs îndrăgostit. Enigma nefericitului prinț al Danemarcei, înfășurat într-o incitantă ambiguitate, îl fascinează pe hermeneut, care, între incertitudini și revelații, năzuiește a se apropia de „inima misterului”. Pendulând „între gândul neînfăptuit și fapta negândită”, șovăitorul (pseudo) danez își amână împlinirea proiectului „din deznădejde în fața posibilului”. Comentariul, deopotrivă elevat și seducător, atingând o întreagă claviatură (în gamă simbolică, filosofică
OMESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
povestea lui Hamlet, „cel mai lucid și cel mai tragic dintre eroii shakespearieni”. Și în Othello, chef d’oeuvre en sursis (1990), cu un avant-propos de Jan Kott, O., confruntat cu „ambiguitatea” unor personaje „indefinisabile”, își probează astuția abordând „poetica incertitudinii” din această „tragedie a incomprehensiunii”. Ca și Hamlet („Hamletul meu”, „mon Hamlet”), și Prospero din Furtuna, „ultimul melancolic shakespearian”, e pentru exeget „mon Prospéro”, și el camuflează o triplă identitate: „Dumnezeu, magician și dramaturg” (Shakespeare, son art et sa „Tempête
OMESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
poate fi localizată precis în spațiul tridimensional și nici o undă tridimensională. În consecință, rezultatele corecte ale problemelor din fizica cuantică trebuia să incorporeze această,noțiune statistică, probabilistica. În decurs de un an, Heisenberg a sintetizat acest demens sub forma „principiului incertitudinii”. Faima lui Born a crescut în urma acestor cercetări și, vreme de câțiva ani, Göttingen a fost un important centru de pregătire pentru fizicienii din întreaga Germanie, la fel ca si Institutul din Copenhaga, condus de Niels Bohr. În 1932 Born
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
prea mult de ceea ce a rezultat în final. Recunoștința și dragostea se îndreaptă, firesc, spre Ana-Maria și Mihaela Vlăsceanu, care nu numai că au trăit anul 2006 ca pe o luptă continuă cu examene sau cu revolte împotriva riscurilor și incertitudinilor unor vremuri care parcă nu dau deloc semne de liniștire, ci au și participat la discuțiile și interogările acestei cărți pentru a-i face reflecțiile mai interesante. Cea mai apropiată de sufletul solitar al acestui volum a fost totuși Mariana
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
trecută, a secolelor al XIX-lea și XX, la acea modernitate care s-ar fi realizat deja într-o asemenea măsură. încât a devenit forțată să se raporteze critic la sine pentru a-și gestiona atât împlinirile, cât și riscurile, incertitudinile sau pericolele. Tranziția societății românești actuale o privesc, astfel, dintr-o dublă perspectivă: ca tranziție postcomunistă și ca tranziție în cadrul modernității. În al treilea rând, mă refer la sociologie ca mod de cunoaștere a societății moderne și a tranzițiilor ei
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
în secolele al XIX-lea și XX. Partea a doua analizează aspecte ale tranziției spre modernitatea reflexivă cu referire la câteva dintre axele principale ale vieții individuale: ocupația, familia și învățarea (în universitate). Aici, identific continuități și despărțiri, riscuri și incertitudini, așteptări și împliniri; de fapt, acele configurări ce ar ilustra moduri de a fi în acea modernitate care e reflexivă în constituire, promițătoare în reușite și incertă în orizonturile de așteptare. Două sunt premisele principale ale acestei cărți. Una este
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]