3,607 matches
-
foaie de asta răsucită". Istoricii și botaniștii afirmă că tutunul era larg răspândit în America precolumbiană, fiind cunoscut și utilizat de triburile maya și aztece, dar și de indienii de pe teritoriile actuale ale Braziliei, Columbiei, Peru... Aztecii îl numeau "picetl", indienii guarani "cumpai", cei din Brazilia "petun"... Era folosit de către mayași și azteci în ceremoniile sacerdotale, dar și în consumul comun și ca antidot medical. Despre modul cum tutunul a "traversat Oceanul", ajungând în Europa, circulă două versiuni: "Filiera hispano-portughe-ză" și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
în 1580, la 1582 pri-mindu-se din Spania alte două clopote mari (există și azi în Muzeu). Pentru a face față atacurilor piraților, locuitorii au fost obligați să poarte arme, așa după cum am văzut, la apărarea localităților fiind chemați și nativii indieni și negrii sclavi. Secolul al XIX-lea, în urma declanșării mișcărilor de eliberare din coloniile spaniole, dar și a creșterii cererii de sclavi, care deveniseră o "pradă" atractivă pentru navele piraților, a cunoscut o recrudescență a activității piraților și corsarilor. Aceasta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
Editura Artemis 1992, pag.303-306). De reținut în acest context, conform informațiilor oferite de călugărul Barto-lomé de Las Casas, cel care la jumătatea secolului al XVI-lea avea să redacteze un rezumat după copia pierdută a "Jurnalului" lui Columb, că indienii din Caraibe foloseau pentru dezastruoasa furtună termenul de "Juracan" sau "Jurakan", aceasta fiind numele unui spirit al răului în credința lor. Cam din aceeași perioadă ni se relatează un alt uragan înregistrat în Cuba. Este narat de Nuñez Cabeza de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
în "Plaza de la Revolucion" din Havana priveam defilarea, dar gândurile îmi fugeau la "Guerillero Heroico" de pe zidul de 30 de metri din fața mea. "Datoria unui revoluționar este să facă revoluție", spunea Che! La 40 de ani de la asasinare sa, un indian din tribul Aymara avea să fie ales președinte al Boliviei! N-a fost în zadar! "Hasta la victoria siempre!" "Daiquiri doble" cu Hemingway la "Floridita" In 2009, la Havana, la împlinirea a 110 ani de la nașterea lui Ernest Hemingway, a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
pot oamenii să bată cîmpii!” Dar chiar ziceai că-s plante de peyote. Tot ce vedeam arăta ca un peyote. Aveam fețele umflate sub ochi și buzele ni se Îngroșaseră de la o reacție glandulară provocată de drog. Chiar arătam a indieni. Ceilalți pretindeau că se simt primitivi și stăteau Întinși În iarbă, purtîndu-se cum Își imaginau ei că se poartă indienii. Eu nu mă simțeam altfel decît de obicei, În afară de senzația similară cu cea de la benzedrină. Am stat treji toată noaptea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
Aveam fețele umflate sub ochi și buzele ni se Îngroșaseră de la o reacție glandulară provocată de drog. Chiar arătam a indieni. Ceilalți pretindeau că se simt primitivi și stăteau Întinși În iarbă, purtîndu-se cum Își imaginau ei că se poartă indienii. Eu nu mă simțeam altfel decît de obicei, În afară de senzația similară cu cea de la benzedrină. Am stat treji toată noaptea, discutînd și ascultînd discurile lui Cash. Cash mi-a povestit despre niște tipi din ’Frisco care se lăsaseră de marfă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
niște tipi din ’Frisco care se lăsaseră de marfă cu peyote. - S-ar părea că n-au mai vrut marfă cînd au Început să folosească peyote. Unul dintre ei a venit În Mexic și-a Început să ia peyote cu indienii. Lua Încontinuu, În cantități mari: pînă la doisprezece butoni la o doză. A murit de o boală diagnosticată drept poliomielită. Din cîte-am Înțeles Însă, simptomele otrăvirii cu peyote și cele ale poliomielitei sînt identice. N-am putut să dorm pînă-n
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
hotărît să te lași, nu te poți Întoarce la marfă statornic, tot așa cum Înainte nu puteai să stai fără. Precum cineva plecat multă vreme, vezi lucrurile diferit cînd revii de pe marfă. Am citit despre un drog numit yage, folosit de indienii de la izvoarele Amazonului. Se presupune că yage ar crește sensibilitatea telepatică. Un om de știință columbian a extras din yage o substanță pe care a numit-o telepatină. Știu din proprie experiență că telepatia există. Nu mă interesează să dovedesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
tendință spre metafizic, dar Încercând să pătrunzi lucrurile ajungi inevitabil acolo, dar am Încercat să văd mai mult În acel copac. Anume, un străvechi arhetip sau dacă vreți un simbol − arborele cosmic − comun tuturor cultúrilor ariene, chiar dacă diferă specia: la indieni e un smochin, la celți stejarul, la germani teiul − iar Eminescu, cu cultura sa germană, nu putea adora alt arbore −, la scandinavi frasinul și, În sfârșit, la noi, bradul. Dar, Întotdeauna el e prezent În legendele Europei și ale unei
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
vorba. Vânătoarea și, parțial, pescuitul au fost abandonate În brațele sportului. Cam sângeros, dar așa-i omul... Agricultura a rămas Încă, dar din păcate nu prea iubită, așteptând Înlocuirea sa cu biotehnologia. Exemplele, fixate În scrierile multor cultúri, abundă. Câteva: Indienii, prin așa-numita Lege a lui Manu, a omului primordial, rezervau agricultura celei de-a treia, ca importanță, caste, primele ocupânduse cu ritualul, respectiv războiul. Țăranul egiptean nu era numai ultimul din societate, dar și constrâns, chiar prin tortură, la
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
forțe, benefică și malefică, care abia ele purced la crearea lumii, adică la Însuflețirea ei. Mitologia română procopsește, după o vreme de exclusivitate inertă, pe zeul primordial, Fărtatul, cu antiteza sa, Nefărtatul, moment În care Începe Creația. În sfârșit, vechii indieni divid pe primordialul și nemanifestatul Purusha În doi zei ce purced la Creație, culmea, un El, Shiva și o Ea, Shakti. Hm! Intră În scenă sexualitatea. Dar să coborâm, din lumea mitică, În aceea, ceva mai particulară, În care trăim
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
teorie psihologică bazată pe premisa că este mai probabil ca oamenii să îi urmeze pe alți oameni în comiterea unei infracțiuni, decât să inițieze ei înșiși fapta. O banală observație este aceea că atunci când cineva trece strada la vederea unui indian, mulți alții îl urmează imediat. 2. În timpul celui de-al doilea mandat de premier, Berlusconi a fost supus unor investigații suplimentare sub bănuiala, nedovedită până în momentul scrierii acestei cărți, a întrebuințării de fonduri secrete off-shore, dar și a unor legături
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
despre Coran și Islam, am reușit să înțeleg multe din obiceiurile și din mentalitatea islamică. L-am întrebat dacă a auzit de Plevna, la care mi-a spus că acola a avut loc o mare victorie a armatelor turcești (!?!). Un Indian, vorbea dialectul Pangiabi, mi-a explicat că în India sunt 625 de limbi oficiale la care se adaugă peste 1200 de dialecte, fapt explicat de întinderea enormă a țării și de posibilitățile de mișcare extrem de reduse ale populației. M-a
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
povestit o grămadă de chestii din copilăria lui. Ce făcea pe vremea aia. Ce-i bubuia mintea. Cum trăgea un fotbal în biserică, de pildă. O poartă era naosul, iar altarul - cealaltă. Undeva în Valea Spumoasă se juca de-a indienii. Acolo era o peșteră cu două intrări. E și acum - și miroase a urs peștera. Încins miroase, stătut. Între rugi de zmeură și ferigi buboase. Femeile n-aveau dreptul să pătrundă acolo. Doar războinicii. Spune și asta ceva despre originea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
lui i-au trimis lui Cornel Chiriac o scrisoare. Își dedicau singuri Let it be. Scrisoarea a ajuns în Germania, după o sumedenie de peripeții. Ca un transfug. Nu era semnată. Doar porecle. Pseudonime. Hendrix, Vulpoiul cel șiret, Old Shatterhand, Indianul Talpă-Iute. Așa se semnau Nae și ai lui. Trecuseră, în schimb, liceul pe plic. N-au fost destul de vigilenți. Clasa a X-a din orașul Cutare. După ce Cornel Chiriac le-a dedicat piesa, a doua zi, la școală, puștii radiau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
chef să vi le spun. Pe atunci, încercam să mă port exact ca băieții ăia. Ca un erou. Aveam săbii din lemn, arc cu săgeți. Arme în toată regula. Pe dealurile de care amintesc mergeam și mă jucam de-a indienii, de-a dacii și romanii. Deși eram programat să devin un naționalist feroce, temperamentul războinic n-a supraviețuit și peste ani. Nu m-am mai bătut cu cineva de prin clasa a VII-a. Așadar, păzea, că nu se știe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
dar nu pot. Ar trebui să v-o desenez. Să vă spun și alte lucruri despre ea. Cum a vrut la cinci ani să plece în India. Cu tribul ei de atunci de pe stradă. Să trăiască într-un trib de indieni. Și cum pe la Eroilor, tragedie, i s-a stricat busola și s-a întors spășită acasă. Geografia n-a fost niciodată punctul ei forte. America de Nord, Bombay însemnau cam același lucru. Uneori îmi pun întrebări și despre Miruna, dacă acceptă să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
lăsat-o cu burta la gură pe funcționara de la consulatul Islandei, care îi aducea medicamente și mâncare, și, cum aviatorul nu le-a spus niciodată deslușit de ce neam e, putea să fie orice: feroez, galez, canadian, dar și evreu sau indian sioux. Politicianul s-a interesat la un genetician cât contează originea din partea mamei naturale când tatăl are o origine incertă, iar specialistul în descendențe, și el membru marcant al formațiunii de dreapta, aripa acuzată de naționalism, a fost ambiguu. A
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
B. Smith. Islandezul Comănescu - fiindcă așa-l chema pe omul ghețarilor, Iuliu Brutus Comănescu - și-a comparat nasul cu sutele de nasuri fotografiate în tratat din față și din profil și a trebuit să recunoască asemănarea frapantă cu acela al indienilor din Dakota de Nord. Ceea ce pentru un naționalist din Cotârlești-Gară nu era foarte rău, dar nici foarte bine. Primul impuls a fost să-și facă o operație estetică, să-i mai ia nasului din cocoașă, însă în portretul virtual pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
român echivala cu o convalescență. Când ne regăseam la alte sindrofii și-mi spuneau, din politețe, ce bine arătam, aveam acest sentiment, că mă întremam prin relația cu lumea lor, și de aceea arătam din ce în ce mai bine. Îmi vorbeau ca unui indian care se albea, nu însă destul de repede ca să nu observe și alții că stăruiau în prietenia cu un indian. Când am ajuns la Toronto, ai noștri mi-au spus că îmi trebuie cam cinci ani ca să mă integrez. Ceea ce nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
aveam acest sentiment, că mă întremam prin relația cu lumea lor, și de aceea arătam din ce în ce mai bine. Îmi vorbeau ca unui indian care se albea, nu însă destul de repede ca să nu observe și alții că stăruiau în prietenia cu un indian. Când am ajuns la Toronto, ai noștri mi-au spus că îmi trebuie cam cinci ani ca să mă integrez. Ceea ce nu mi-a spus niciunul era că era nevoie de cinci ani ca să mă integrez, de fapt, în comunitatea românească
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
ambarcațiuni sau Într-un mic Ford; dormind În secții de poliție, sub cerul liber sau În adăposturi de ocazie; Che luptîndu-se aproape Încontinuu cu astmul - astfel au traversat cei doi prieteni Argentina și Chile. Au intrat În Peru pe jos. Indienii peruani i-au impresionat mult, așa cum și pe Martí Îl mișcaseră indienii din Mexic: „...oamenii aceștia care ne privesc trecînd pe străzile orașului sînt o rasă Înfrîntă. Privirile lor sînt supuse, aproape temătoare, și complet indiferente la lumea din afară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
cerul liber sau În adăposturi de ocazie; Che luptîndu-se aproape Încontinuu cu astmul - astfel au traversat cei doi prieteni Argentina și Chile. Au intrat În Peru pe jos. Indienii peruani i-au impresionat mult, așa cum și pe Martí Îl mișcaseră indienii din Mexic: „...oamenii aceștia care ne privesc trecînd pe străzile orașului sînt o rasă Înfrîntă. Privirile lor sînt supuse, aproape temătoare, și complet indiferente la lumea din afară. Unii Îți lasă impresia că Își duc viața mai departe doar pentru că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
de Viracocha: Cuzco. Iar aici, În mijlocul unei procesiuni baroce a Zeului Cutremurelor, „o imagine maro a lui Hristos“, găsesc o amintire eternă a nordului care nu poate fi văzută decît din America de Sud, antiteza sa fatală, revelatoare: „Ridicîndu-se deasupra rîndurilor de indieni adunați pentru a vedea parada trecînd, se zărește din cînd În cînd capul blond al unui nord-american. Cu aparatul lui de fotografiat și tricoul sport, dă impresia că este (și, de fapt, chiar este) un corespondent dintr-o altă lume
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
cu umor Mambo-Tango - așa Încît să nu fie considerați fanatici ai acestuia din urmă - le-a permis lui Che și Alberto, cu multă muncă și Înfruntînd pericole numeroase, să afle cîte ceva despre condițiile grele În care-și duc viața indienii amazonieni. De la Înățimile solitare ale „blocurilor enigmatice de piatră“ pînă la neglijența periculoasă căreia Îi fuseseră martori pe malurile Amazonului, călătoreau, parcă, pe harta genetică a Americilor. CÎnd și-a sărbătorit cea de-a 24-a aniversare În colonia de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]