4,930 matches
-
alte x variante (1) care mă privește, atunci voi păstra această ierarhie pe întreg profilul meu de preferință, sau cel puțin nu voi exprima o preferință strictă contrară, i.e. nu voi exprima o preferință strictă pentru (1) împotriva lui (0). Indiferența este, așadar, permisă. Plecând de la aceasta definiție, condiția libertariană este reformulată în următorul mod: condiția libertariană modificată (Lgk) acordă decisivități individuale doar indivizilor care manifestă preferințe autosustenabile. În cazul în care indivizii au preferințe care nu sunt autosustenabile, drepturile se
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
voi fi indiferent între x și y, fie voi prefera strict pe x lui y. Soluția le implică pe cele aparținând lui Fine (1975), Farrell (1976), Breyer și Gigliotti (1980) și Craven (1982), deoarece, în cazul primelor două, se cere indiferență, în vreme ce în cazul celor două din urmă, se cere o preferință izomorfă celei aparținând persoanei decisive între cele două alternative. Folosind această restricție, obținem un rezultat de posibilitate<footnote Rezultatul este trivial. Merită menționat și comentariul profesorului Miroiu, potrivit căruia
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
prin preferințe liberale slabe implică restricțiile Fine (1975), Farrell (1976), Breyer și Gigliotti (1980), Craven (1980). Demonstrație [t.6.1.2.1*]. Constă în a arăta că relația de preferință slabă implică relația de preferință strictă și pe cea de indiferență, ceea ce este așa prin definiție. [t.6.1.2.2*]: Există o SDF care îndeplinește UF,P și *L . Demonstrație [t.6.1.2.2*]. Constă în a arăta că putem ajunge la o relație de preferință socială aciclică doar
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
mulțimilor de alegere ale fiecăruia, e.g. Este valabil pentru toate perechile. Cazul 3 se discută în aceeași logică: indiferent de numărul indivizilor și numărul alternativelor, mulțimile de alegere individuale se reunesc și dau alternativa selectată social, deoarece nu există opoziție (indiferență generală pe decisivitățile celuilalt). Teorema este așadar demonstrată: dacă fiecare individ are o relație de preferință care generează o mulțime de alegere nevidă pe mulțimea aspectelor ce-l privesc, atunci mulțimea de alegere socială este nevidă, și este egală, pentru
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
câte ceva de Învățat, unul de la celălalt. Astfel, elevii se cunosc mai bine, procesul de socializare capătă o serie de valențe noi prin Înlăturarea unor bariere de relaționare determinate de anumite prejudecăți, stereotipuri sociale sau, uneori, chiar de unele modele ale indiferenței și intoleranței oferite de experiența socială În comunitatea din care fac parte ( În acest sens, este suficient să amintim experiența segregării rasiale sau etnice Întâlnită În anumite școli sau a marginalizării și etichetării copiilor cu deficiențe sau aflați În condiții
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
Învățării și de posibilitățile prin care mijloacele de Învățământ pot fi corelate cu aceste resurse” (Jenkinson, 1997). Analizând atitudinea cadrelor didactice față de procesul de integrare a copiilor cu cerințe speciale În școala obișnuită/de masă, distingem următoarele tipuri: - atitudinea de indiferență și de neimplicare manifestată prin izolarea elevilor cu dizabilitate, conduita diferențiată În relaționarea cu elevii integrați, promovarea În fața elevilor clasei a unui model de conduită deficitar În raporturile cu elevii integrați (care va fi imitat și extins chiar În afara mediului
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
puțin În condițiile țării noastre), relațiile familiei cu școala sunt aproape inexistente sau au un caracter informal, ocazional. În condițiile școlii incluzive, părinții participă direct la viața școlii și pot influența anumite decizii care privesc procesul educațional 1. Absența sau indiferența părinților În ceea ce privește problemele educaționale ale copilului vine În opoziție cu ideea de integrare sau incluziune. În acest sens apar o serie de dificultăți cauzate de atitudinea de reținere sau de neîncrederea părinților care sunt tributari unor reprezentări/mentalități eronate cu privire la
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
mamei are un rol primordial pentru dezvoltarea normală a copilului. Avitaminoza afectivă apare În urma Îndepărtării copilului de familie, mai ales În cazul copiilor abandonați Încă de la naștere, dar și din pricina calității mediului familial (neînțelegeri Între părinți, atitudinea autoritară sau de indiferență a părinților, părinți alcoolici etc.). Carențele afective determină efecte, uneori ireversibile, În sfera afectivă, morală, comportamentală și caracterială, manifestate prin apatie, neangajare În activitățile ludice și școlare, reținere față de persoanele adulte, insecuritate afectivă și psihică, reducerea capacității de adaptare socială
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
sarcinile primite de la adult; - accese de furie, proiectate asupra colegilor sau obiectelor din jur și tendința de a distruge obiecte personale sau ale colegilor; - stări de apatie manifestate prin Închiderea În sine, reducerea sau absența comunicării verbale, tonus afectiv redus, indiferență, neglijarea Îndatoririlor, reținere de la activități ludice etc.; - dificultăți de autocontrol, datorate sau provocate de nesatisfacerea unor nevoi cu care se confruntă copilul (nevoi fundamentale legate de hrană, confort fizic, securitate, nevoi de afecțiune, nevoi de intimitate etc.). Prin adoptarea conceptelor
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
În moduri variate și complexe, Învățând În același timp mai temeinic decât În cazul lucrului individual. Cerghit (1997) afirmă: Pedagogia modernă nu caută să impună nici un fel de rețetar rigid, ci, dimpotrivă, consideră că fixitatea metodelor, conservatorismul educatorilor, rutina excesivă, indiferența etc. aduc mari prejudicii efortului actual de ridicare a Învățământului pe noi trepte; ea nu se opune În nici un fel inițiativei și originalității individuale sau colective de regândire și reconsiderare În spirit creator a oricăror aspecte care privesc perfecționarea și
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
Junimea, 1976) evoluția acestor noțiuni și a altora legate de ideea de a scrie. Din exemplele date de el și din altele se vede limpede ce Încredere mistică În puterea poeziei au cărturarii noștri la Începutul secolului trecut. Distanța Între indiferența lui Alecu Văcărescu, care Își risipea versurile prin condicele gospodărești, și poetul de la 1830 care se compară deja cu Orfeu Tracul este enormă. Pentru cel dintîi poezia este un pur instrument de seducție erotică, pentru cel de al doilea poezia
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
să fie) și/sau a expectanțelor/expectancies (cum ne așteptăm să fie); după cum vom vedea în secțiunea dedicată consecințelor afectiv-emoționale/subiective, această distincție poate să fie una importantă. Prin urmare, alternativa la formularea absolutistă (trebuie cu necesitate) nu este nepăsarea (indiferența), ci formularea intensă a unor scopuri/dorințe în termeni preferențiali (prefer), dublată de acceptarea faptului că, uneori, aceste scopuri/dorințe cu referire la noi, la lume și la ceilalți, nu se îndeplinesc (trebuie să acceptăm că, uneori, lucrurile nu se
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
născut mai dotat sau mai puțin dotat fizic sau intelectual, dar ne putem Învinui dacă am putea face ceva pentru ca cel de alături să poată trece mai ușor peste un handicap, și nu am face asta din lașitate, comoditate sau indiferență. Și cu atât mai mult cu cât suntem dascăli, formatori de oameni ai societății de mâine, menirea noastră este să Întindem o mână, să-i sprijinim pe cei În nevoie sau derută, copii sau părinți, și să le arătăm că
„SALVEZI DACĂ ŞTII SĂ ACȚIONEZI!”E DEVIZA UNEI ŞCOLI PENTRU TOȚI, ŞCOALĂ CARE E TOTODATĂ ŞI PENTRU FIECARE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cristina ANTON, Anca ȚIBULCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2138]
-
e binele, milostenia, adevărul, iar nu minciuna vicleană, înșelătoria, răutatea. Glasul gros al lui Tommaso tremura, de-acum nu mai exista cale de întoarcere și loc de recurs la subterfugii, făcând uz de un ton mai smerit sau invocând neglijența, indiferența sau ipocrizia. Învățase că în astfel de momente e bine să-ți aperi propriile poziții și să mergi până la capăt, fără să renegi, altfel riști să fii strivit. Tu, duhovnicul meu, îmi impui să mărturisesc falsitatea; tu, cel ce trebuie
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
un mandarin miraculos. Fata își întinse cu greutate picioarele și-și adună mâinile în poală, ca și cum ar fi vrut să-și astâmpere tremurul coapselor. El se întinse alături, punându-și capul în palmele ei făcute căuș. Cosmina îl privi cu indiferență. — Vreau să plec... șopti ea. — Mai rămâi, spuse el, dar glasul îi sună destul de neconvingător. Până te liniștești... — E târziu. Nu-ți face griji, sunt liniștită... Tataia mă așteaptă. El o să știe ce e de făcut... Îi dădu capul deoparte
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
doar o masă și un scaun, un dulap din metal de culoare kaki și încă un scaun, care nu aparținea nimănui și, cu siguranță, nimeni n-ar fi revendicat ceva în locul acela. Cel ce stătea la birou, privind-o cu indiferență, avea același chip ca și cel pe lângă care tocmai trecuse. Polițistul cel nou, purtând trăsăturile celuilalt, îi arătă scaunul. Rada nu înțelesese de ce, ca să fie fotografiată, trebuia să se așeze pe taburet. Fața înainte, mâinile pe genunchi. Bărbia sus. Acum
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
acest har nu vine la fiecare la fel. Viața în har este un progres neîncetat al conștiinței, o trăire crescândă a luminii dumnezeiești. La cei mai mulți, din păcate, nu li se arată măcar o adiere a sa, pentru că Lumina nu suportă indiferența omului mândru. Dobândirea vederii luminii dumnezeiești depinde de progresul duhovnicesc al fiecăruia, de capacitatea fiecăruia de a o primi cu iubire. Lumina divină și vederea ei înseamnă a-L cunoaște pe Dumnezeu în lumina Sa cea mai neapropiată și această
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
la elacasă, zise Dan Bogdan, este că doamna Ioanide nu mi-a putut G. Călinescu spune unde e. Lipsea de acasă de vreo două luni, doamna însă părea cu totul indiferentă. - Ei se înțeleg foarte bine, zise madam Valsamaky. Sub indiferența și răceala lor e o prietenie veche. Să nu bârfești pe unul către altul când se ceartă, că se uită foarte urât. - Mă rog, întrebă Pomponescu, unde dispare Ioanide? - Cine știe?! se hazardă Gulimănescu. L-am zărit odatăcu o domnișoară
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
impacientat Gonzalv. (Conțescu era titularul catedrei de geografie pe care o pîndea.) - Ei bine, a avut acum trei ore un atac de apoplexie! G. Călinescu Toți cei de față, oameni în vârstă, primiră vestea foarte mișcați. Malign, Ioanide adăugă cu indiferență crudă: - Se zice că dorința lui este să-i urmeze la catedră ginere-său, Rene Popescu. Gonzalv făcu la început o figură uimită, sângele îi explodă în față de o bucurie nestăpânită, apoi, la ipoteza unui contracandidat, deveni alb ca varul
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
acela care începuse ostilitățile, într-o dimineață iritată. Când i se întîmpla acest lucru, Ioanide, după o fază oratorică în care evoca și enumera volubil toate vechile erori ale doamnei Ioanide, trecea la o muțenie aproape absolută și la o indiferență politicoasă. Venea la masă, invitat de doamna Ioanide, mânca fără a spune nimic, cu ochii de obicei înfundați într-o revistă, turna amabil apă ori vin și în paharul lui și în al doamnei Ioanide, căreia îi răspundea printr-un
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
resemneze. FeIonia lui Hagienuș era într-adevăr foarte curioasă, și ea se explica prin motive aproape imponderabile, ce scăpau deocamdată vigilenței victimei. Când Pomponescu ieșise de la Saferian, fusese imperceptibil atins de rămânerea lui Suflețel, pe care o interpretă ca o indiferență față de persoana sa, în ipoteza mai cu seamă a ministeriatului. Gestul i se păru astfel, în comparare cu zelul celor care îl însoțise, în frunte cu Gulimănescu. Acesta din urmă îl întovărășise până acasă, și pe drum, din maliție gratuită
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
casa lui Ioanide, la un colț de stradă, apoi se opriră față în față în postură de convorbire, fără a-și spune totuși nimic, în fine, schimbîndu-și poziția mâinilor de la spate în buzunare, se întoarseră cu G. Călinescu aceeași lentă indiferență. Lui Ioanide îi făcură o impresie detestabilă. Unul din ei îi aruncase o privire cinică din niște ochi spălăciți, agravați de o despicare a buzei de sus. Arhitectul intră în curte și urmări de acolo pe suspecți, care merseră până la
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
drum, unde nu era nici o clădire, zări pe cei doi indivizi preumblîndu-se ca și mai înainte, cu capetele întoarse de astă dată în direcția celuilalt trotuar. Ioanide își netezi bila capului în semn de reflecție, apoi, ridicând din umeri cu indiferență, luă o carte din raft, părăsi biroul și se duse în celula lui cubiculară. V Arhitectul sosi cu oarecare întîrziere la masa de la "Continental" și se încredință că de data aceasta Gaittany nu mințise. Nu participau decât obișnuiții Saferian, Pomponescu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
conștiința de a se preface, cădea brusc în infirmitate prin autosugestie. De ce făcea astfel? se întrebase de atâtea ori Pomponescu. Concluzia la care ajunsese, luând în examinare și câteva aluzii filozofice ale bătrânei, era că mamă-sa se temea de indiferența celorlalți dacă s-ar fi declarat sănătoasă. În fiecare bătrân există o frică de a fi abandonat și o nevoie de a ocupa conștiința celorlalți. Maman se menținea la suprafață printr-o alianță tacită cu Mamy, care și ea, fiind
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ar fi gândit să reproșeze lui Ioanide infidelitățile sale, presupunând că vina e totdeauna a femeii neglijate și că dragostea bărbatului are în ea ceva incoercibil și de la sine motivabil. Ea găsea femeilor câte un cusur, lipsă de frumusețe, neglijență, indiferență. Pe bărbați îi scuza, și chiar despre Gonzalv Ionescu, pe care, firește, Ioanide îl făcuse dobitoc, îl găsi politicos, îndatoritor. Hergot și Erminia iritau pe Ioanide la fel ca și Elvira, prin faptul că duceau respectul de oameni până acolo
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]