3,194 matches
-
se întemeiază pe o distanță de tip separație, atît de netă și de sistematic apărată, încît termenul superior se îndepărtează definitiv de preocupările oamenilor, devine absență sau cel mult amintire culturală, își pierde realitatea obiectivă. E vorba despre o distanță indiferentă, lipsită de tensiune între cei doi termeni, ceea ce reduce pînă la urmă realul la un singur nivel, imanent cultură, societate, istorie , fără ca totuși termenului transcendent să-i fie interzisă expresia publică. El rămîne o prezență inegală, plină de realitate pentru
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Nikolai Berdiaev vorbea despre două moduri de a fi ale lumii, de a fi în lume. Dar el indica în fond două perspective, opuse, asupra realului : cea obiectivantă și cea transfiguratoare. A doua nu însemna nicidecum evaziune, prezență eterată sau indiferentă față de imediat. Ea solicita, dimpotrivă, la maximum creativitatea și libertatea omului, puterea lui de a vindeca lumea de boala obiectivării, capacitatea de a o privi deja în lumina de dincolo, de a o transmuta prin actele sale în acea lumină
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
voce blîndă, amicală, adresîndu-se fiecăruia în parte. Mijlocul radiofonic face vorbirea să ajungă la oricine, și aceasta în intimitatea sa familială. Locutorul nu mai poate presupune o conivență între el și auditoriu pentru că va fi ascultat de toți, prieteni, dușmani, indiferenți, iar ascultătorii nu s-au deplasat pentru a-l asculta. Publicul nu mai este o comunitate de ascultători voluntari care constituie un grup în fața unui orator, ci niște ascultători dispersați și anonimi față de care locutorul nu se poate erija în
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
Severă, dar adecvată 9,3% Slabă 59,8% Prea severă sau intermitentă 72,5% 2. Supravegherea minorului de către mamă Corespunzătoare 9,9% Severă, dar adecvată 57,5% Necorespunzătoare 83,2% 3. Afecțiunea tatălui pentru minor Caldă și supraprotectivă 33,8% Indiferentă sau ostilă 75,9% 4. Afecțiunea mamei pentru minor Caldă și supraprotectivă 43,1% Indiferentă sau ostilă 86,2% 5. Coeziunea familială Puternică 20,6% Slabă 61,3% Absentă 96,9% Sursa: Glueck, Sh. și Glueck, E., 1950 Familia hiperpermisivă
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Supravegherea minorului de către mamă Corespunzătoare 9,9% Severă, dar adecvată 57,5% Necorespunzătoare 83,2% 3. Afecțiunea tatălui pentru minor Caldă și supraprotectivă 33,8% Indiferentă sau ostilă 75,9% 4. Afecțiunea mamei pentru minor Caldă și supraprotectivă 43,1% Indiferentă sau ostilă 86,2% 5. Coeziunea familială Puternică 20,6% Slabă 61,3% Absentă 96,9% Sursa: Glueck, Sh. și Glueck, E., 1950 Familia hiperpermisivă Dacă hiperautoritarismul reprezintă o exagerare a exercitării rolului parental în direcția impunerii totale a voinței
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
unele situații este și urmare a neimplicării cadrelor didactice. În studiul menționat, în 32% din cazuri pedagogii nu cunoșteau nici un membru al familiei minorului cu atitudini predelicvente, în 53% din cazuri, cadrele didactice și colectivul clasei au adoptat o atitudine indiferentă față de minorul predelicvent, ceea ce a dus la marginalizarea și izolarea acestuia în raport cu colegii. Concluziile unor astfel de cercetări converg în a susține ideea că abandonul școlar, alături de formele grave de violență, reprezintă principalul indicator predictiv al orientării indivizilor către o
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
altă persoană; * autosugestii - sugestii care și le administrează subiectul în cauză. * sub aspectul adaptării la mediu: * sugestii pozitive, care contribuie la vindecarea și optimizarea unor procese și funcții psihice și psihofiziologice; * sugestii negative, care dezorganizează și chiar traumatizează individul; *sugestii indiferente, care nu au nici un efect din punct de vedere al adaptării subiectului la mediu. * din punctul de vedere al intenției de a influența: * sugestii directe, în cadrul cărora este evidentă intenția experimentatorului de a influența; * sugestii indirecte, caz în care intenția
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
și ca atare ea nu intră direct în considerația raportului cu religia care, dincolo de conservare, urmărește desăvârșirea spirituală a omului. Din acest punct de vedere, definiția noastră are neajunsul de a fi prea largă și de a cuprinde și lucruri indiferente discuției ce ne-am propus. Creația practică se diferențiază de natură ca punct de plecare, întrucât își are izvorul în spiritul omenesc; dar considerată în finalitatea ei. ne apare ca o intrare tot mai adâncă și mai excesivă în natura
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
În realitate, nu există concepție filosofică sau religioasă care să acorde omului o mai adâncă și mai insondabilă libertate ca ortodoxia. Am schițat în capitolul precedent liniile doctrinale cum reies din Noul Testament, în legătură cu problema culturii. O cultură, să-i zicem indiferentă din punct de vedere creștin, este expresia libertății haotizate de păcat. O cultură creștină e posibilă când această libertate haotică se lasă de bunăvoie cristalizată de puterea harului dumnezeiesc. Dacă numeroase sunt aptitudinile noastre naturale, după doctrina apostolică, nenumărate sunt
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
liberă aderare își regăsesc izvorul inspirațiilor în adorarea religioasă, cei din urmă, prin același act de libertate, refuză adorarea și se limitează în cultul individualității proprii. Cultura pe care o zămislesc are astfel un caracter antropocentric. Ea poate să fie indiferentă față de religie, critică față de religie, ostilă sau total negativă. Dar despre aceasta vom vorbi după ce vom discuta raportul influențelor. INFLUENȚELE Problema influențelor dintre religie și cultură are atâtea aspecte încât ar trebui un tratat special s-o lămurească. Noi vom
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
statul religios, Biserica își imprimă concepția ci în toate instituțiile oficiale. Sprijinită de ea și de stat în egală măsură, cultura își găsește în această ambianță armonioasă terenul cel mai prielnic de dezvoltare unitară. Statul laic e statul cu aparență indiferentă din punct de vedere religios. El garantează deopotrivă libertatea religioasă și libertatea antireligioasă. În derivația lui istorică, statul laic este o formă moderată a statului revoluționar ateist. Ca atare, sub aspectul imparțialității, el preferă în instituțiile de cultură oficială factori
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Ca atare, sub aspectul imparțialității, el preferă în instituțiile de cultură oficială factori nereligioși și antireligioși. El sprijină cu precădere cultura laică, astfel încât, în cuprinsul acestui stat, jocul e liber între forțele culturii religioase și ale culturii ostile religiei sau indiferente față de ea. Statul constituțional modern, fie republică, fie monarhie, poartă de obicei marca acestui laicism cu aparență indiferentă față de problema religioasă. El nu e, după cuvântul Apocalipsului, nici fierbinte, nici rece, ci călduț. Dar o Biserică fierbinte pentru idealul lui
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
cu precădere cultura laică, astfel încât, în cuprinsul acestui stat, jocul e liber între forțele culturii religioase și ale culturii ostile religiei sau indiferente față de ea. Statul constituțional modern, fie republică, fie monarhie, poartă de obicei marca acestui laicism cu aparență indiferentă față de problema religioasă. El nu e, după cuvântul Apocalipsului, nici fierbinte, nici rece, ci călduț. Dar o Biserică fierbinte pentru idealul lui Hristos sfârșește totdeauna prin a-i covârși puterea de influență și a colora religios producția culturală. Se pare
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
dat acest exemplu pentru a ridica un singur colț al vălului, care acoperă dezorientarea esteticii autonome și pentru a vădi, prin contrast, necesitatea unor norme generale ceva mai limpezi și mai sigure în considerarea artei. Poate oare teologia să rămână indiferentă față de complexul de probleme, ridicate de estetica autonomă pe socoteala artei, fără să le fi soluționat într-un fel sau altul ? Noi suntem convinși că nu și motivele acestei convingeri sunt mai multe. Mai întâi, religia nu e un simplu
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
e unul din produsele cele mai specific omenești. Al doilea, arta, considerată în apariția ei istorică, e marea fiică a religiei și în funcția ei cea mai glorioasă, e mijlocitoarea cultului divin. Biserica e maica tuturor și nu poate rămâne indiferentă la rătăcirile acestor fiice ale spiritului seduse de aventurierii gândirii moderne. Al treilea, autonomia artei nu e ceva absolut și nu e ceva care se opune categoric spiritului creștin. Autonomia artei nu e în realitate o cucerire modernă, cum în
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
a cărții noastre, fie și numai în mod sumar, răspunde unei necesități de orientare. Orientare nu numai în sensul strict al artei cultice, dar și în sensul mai larg al culturii contemporane. Prin complexul de tendințe, mai toate ostile sau indiferente spiritului creștin, pe care le afirmă cultura contemporană, ea solicită din partea noastră o atitudine atentă și critică. Complexul acesta de tendințe dă o ambianță spirituală, de care se izbește ca de un dig cel ce vine să propage duhul ortodox
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
natura numai în raporturile ei cu arta; adevăratele fapte estetice nu sunt frumusețile naturale, ci frumusețile artistice”(Ch. Lolo: Introduction a l’ Esthetique, p. 157 ). În afară de om, zice același estetician francez, natura e dincolo de frumos și de urât; adică e indiferentă. Ca atare, noi suntem cei care o valorificăm într-un fel sau altul prin proiecția în afară a preferințelor subiective. Pentru estetica tradițională există, dimpotrivă, două izvoare obiective ale frumosului: natura și arta. Fie în ordinea metafizica, fie în ordinea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
fiindcă ne place, ci ne place fiindcă există. Caracterul intrinsec al frumuseții e comunicabilitatea; ea ne cheamă, ne atrage, ne provoacă să aderăm la ea și s-o admirăm. Din punct de vedere teologic, ideea că natura ar fi esteticește indiferentă, adică anestetică, apare ca o aberație subiectivistă. Întregul univers n-ar fi atunci decât o noapte compactă în care am exterioriza ici și colo reminiscențele noastre artistice ca fâșia de lumină a unui proiector. Estetica modernă, formulând acest fals principiu
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
valoarea lui morală. În acest sens, Jacques Maritain numește pe artist, „ceva pe de-a-ntregul amoral”. Cuvântul e rostit de un teolog și nu trebuie să ne sperie. Arta ca tehnică sau ca iscusință a creației este și rămâne moralmente indiferentă, fie că e practicată de un sfanț, fie de un criminal. Valoarea morală nu-l privește pe artist, ci pe omul din el. Artistul ca artist poate să reprezinte frumos orice obiect, care-l obsedează, fie el chiar urât. Dracul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
strălucitor, cum trebuie să fi avut lucrurile ieșite din mâna Creatorului. Totul atârnă aici de acel imponderabil al purității sufletești, al copilăriei ce persistă în geniul plăsmuitor. Fie că strălucește într-o temă religioasă, fie într-o temă cu totul indiferentă, puritatea, din moment ce există, are prin ea însăși o semnificație metafizică și un nimb spiritual de dincolo de timp. Aparținând numai esteticii, ea e totuși ca o paralelă sensibilă a sfințeniei. Firește, arta lui Dostoievski nu e sacră, dar nu e nici
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
puritatea, din moment ce există, are prin ea însăși o semnificație metafizică și un nimb spiritual de dincolo de timp. Aparținând numai esteticii, ea e totuși ca o paralelă sensibilă a sfințeniei. Firește, arta lui Dostoievski nu e sacră, dar nu e nici indiferentă ca ultima categorie de care am vorbit, ci una prin excelență religioasă. Acest caracter profund respiră din problematica spirituală a cărților sale. Ca personalitate omenească. Dostoievski e nedesăvârșit și are ca puțini creștini conștiința nedesăvârșirii sale morale, precum are în
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
fără să ceară companie. Deficitul în exprimare, de inițiere a interacțiunii sociale se evidențiază precoce și poate fi reprezentat de faptul că fiul sau fiica: - se poartă de parcă nu ar vedea intrarea sau ieșirea mamei din cameră; - are o atitudine indiferentă, detașată, de fapt nu își exprimă dorința unui contact interpersonal chiar cu persoanele cele mai apropiate; - nu sunt interesați de discuția cu ceilalți, nu arată preocupare pentru ași exprima sentimentele sau emoțiile, nu-și exteriorizează dorințele;nu simt nevoia să
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
afectivă și sub aceasta actul compensator are posibilități multiple. Adesea, conflictul care se naște în momentul apariției copilului malformat în familie declanșează atitudini extremiste față de copil. Unii dau importanță și caută să găsească soluții, alții nu știu cum să intervină sau sunt indiferenți față de aspectul vorbirii copilului lor, așteptând ca operația și timpul să rezolve această problemă. Astfel, riscul de a se clasa în ultimele două grupe este de 10,4 ori (52,0/5,0) mai mare pentru cei care nu se
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
întâmplătoare; asocierea numelui propriu se face cu o imagine sau cu un complex de imagini de la o singură ființă concretă; deci, asocierea nu se face cu o noțiune generală; - numele (chiar prin sonoritate, prin imixtiunea asociațiilor de idei) nu sunt indiferente; în operele comice sunt, de regulă, folosite nume care să semene cu personajul și să-l caracterizeze: prin conținut noțional; prin asociații cu medii comice; etc.; unele nume sunt exagerate, șarjate; ex.: Trahanache, Cațavencu, Ipingescu, Sandu Napoilă etc. Alte niveluri
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
introducerea unui punct de vedere strict catolic imixtiunea directă a Bisericii în lumea seculară refuzându-se supunerea la disciplina canonică. De fapt, nimeni nu contesta preoților dreptul la opinie sau la anumite opțiuni, fiindcă, în calitate de cetățeni liberi, nu puteau fi indiferenți la problemele cetății. Dar în perspectiva prozelitismului militant, misiunea slujitorilor altarului nu trebuie să se îndrepte decât într-o singură direcție: păstrarea nealterată a credinței și întărirea ei. S-a trecut chiar de la propunerea unui partid clerical la adoptarea unei
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]