5,599 matches
-
Ideea c] animalele au drepturi a fost susținut] cu deosebit] elocvent] de c]tre Tom Regan în cartea The Case for Animal Rights [Pleadorie pentru drepturile animalelor]. Iat] sinteză raționamentului lui Regan: au drepturi doar ființele care au o valoare inerent]. Valoarea inerent] este valoarea pe care indivizii o au indiferent de bun]tatea lor sau de cat de folositori sunt pentru ceilalți. Drepturile sunt acele principii care protejeaz] aceast] valoare. Au valoare inerent] doar ființele conștiente de existența lor, capabile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
animalele au drepturi a fost susținut] cu deosebit] elocvent] de c]tre Tom Regan în cartea The Case for Animal Rights [Pleadorie pentru drepturile animalelor]. Iat] sinteză raționamentului lui Regan: au drepturi doar ființele care au o valoare inerent]. Valoarea inerent] este valoarea pe care indivizii o au indiferent de bun]tatea lor sau de cat de folositori sunt pentru ceilalți. Drepturile sunt acele principii care protejeaz] aceast] valoare. Au valoare inerent] doar ființele conștiente de existența lor, capabile de credințe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
drepturi doar ființele care au o valoare inerent]. Valoarea inerent] este valoarea pe care indivizii o au indiferent de bun]tatea lor sau de cat de folositori sunt pentru ceilalți. Drepturile sunt acele principii care protejeaz] aceast] valoare. Au valoare inerent] doar ființele conștiente de existența lor, capabile de credințe și dorințe, capabile de deliberare, care pot concepe viitorul și își pot fixă scopuri. Regan consider] c] toate mamiferele în vârst] de cel puțin un an și normale din punct de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dorințe, capabile de deliberare, care pot concepe viitorul și își pot fixă scopuri. Regan consider] c] toate mamiferele în vârst] de cel puțin un an și normale din punct de vedere mintal într] în aceast] categorie. Astfel, ele au valoare inerent], în concluzie, având și drepturi. Drepturile pe care aceste ființe le au sunt morale și nu legale. Drepturile legale sunt produse ale legilor și pot varia de la o societate la alta (vezi capitolul 22, „Drepturile”). Spre deosebire de acestea, drepturile morale aparțin
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sau despre dreptul unei pisici la libertate religioas] (acestea fiind trei exemple de drepturi legale de care adulții se bucur] în Statele Unite), ci despre dreptul unui animal de a fi tratat cu respectul cuvenit unui individ care posed] o valoare inerent]. Din punctul de vedere al lui Regan, valoarea inerent] nu difer] în funcție de persoane. Ea nu poate fi câștigat] prin acțiuni virtuoase și nu poate fi pierdut] prin fapte rele. Florence Nightingale și Adolf Hitler au o valoare inerent] egal] numai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fiind trei exemple de drepturi legale de care adulții se bucur] în Statele Unite), ci despre dreptul unui animal de a fi tratat cu respectul cuvenit unui individ care posed] o valoare inerent]. Din punctul de vedere al lui Regan, valoarea inerent] nu difer] în funcție de persoane. Ea nu poate fi câștigat] prin acțiuni virtuoase și nu poate fi pierdut] prin fapte rele. Florence Nightingale și Adolf Hitler au o valoare inerent] egal] numai în virtutea faptului c] sunt ființe. Valoarea inerent] nu crește
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o valoare inerent]. Din punctul de vedere al lui Regan, valoarea inerent] nu difer] în funcție de persoane. Ea nu poate fi câștigat] prin acțiuni virtuoase și nu poate fi pierdut] prin fapte rele. Florence Nightingale și Adolf Hitler au o valoare inerent] egal] numai în virtutea faptului c] sunt ființe. Valoarea inerent] nu crește și nu se diminueaz] în funcție de gusturi, popularitate sau privilegii. Aceast] poziție este egalitarist] și respect] valoarea individului, dar nu ofer] nici un principiu pentru a delibera în cazul în care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Regan, valoarea inerent] nu difer] în funcție de persoane. Ea nu poate fi câștigat] prin acțiuni virtuoase și nu poate fi pierdut] prin fapte rele. Florence Nightingale și Adolf Hitler au o valoare inerent] egal] numai în virtutea faptului c] sunt ființe. Valoarea inerent] nu crește și nu se diminueaz] în funcție de gusturi, popularitate sau privilegii. Aceast] poziție este egalitarist] și respect] valoarea individului, dar nu ofer] nici un principiu pentru a delibera în cazul în care valorile se afl] în conflict. S] lu]m urm
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
face acest lucru sunt diferite. Primii vor fi vegetarieni (și vor evita poate orice produs de natur] animal], inclusiv laptele și ou]lele), deoarece folosirea animalelor în acest fel nu este în concordant] cu tratarea lor ca ființe cu valoare inerent]. Pentru un ap]r]tor al drepturilor animalelor, a folosi un animal ca mijloc în atingerea unui scop, în acest caz, ca mâncare pentru cin], reprezint] o violare a dreptului acelei ființe de a fi tratat] cu respect. Un utilitarist
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Prescriptivismul universal”) Dac] recunoaștem valoarea unei ființe, atunci trebuie s] recunoaștem valoarea tuturor ființelor. Dup] cum afirm] Regan, „Știm c] miliarde și miliarde de animale într] în categoria ființelor pe care am explicitat-o mai sus și au deci valoare inerent], așa cum avem și noi. Și, de vreme ce pentru a ajunge la cea mai bun] teorie a datoriilor noastre fâț] de semeni trebuie s] ne recunoaștem valoarea inerent] în calitate de indivizi, rațiunea - și nu sentimentul sau emoția -, rațiunea ne oblig] s] recunoaștem valoarea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în categoria ființelor pe care am explicitat-o mai sus și au deci valoare inerent], așa cum avem și noi. Și, de vreme ce pentru a ajunge la cea mai bun] teorie a datoriilor noastre fâț] de semeni trebuie s] ne recunoaștem valoarea inerent] în calitate de indivizi, rațiunea - și nu sentimentul sau emoția -, rațiunea ne oblig] s] recunoaștem valoarea inerent] a acestor animale și, odat] cu aceasta, dreptul lor egal de a fi tratate cu respect” (Regan, 1985, pp. 23-24). În prefață la Animal Liberation
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
așa cum avem și noi. Și, de vreme ce pentru a ajunge la cea mai bun] teorie a datoriilor noastre fâț] de semeni trebuie s] ne recunoaștem valoarea inerent] în calitate de indivizi, rațiunea - și nu sentimentul sau emoția -, rațiunea ne oblig] s] recunoaștem valoarea inerent] a acestor animale și, odat] cu aceasta, dreptul lor egal de a fi tratate cu respect” (Regan, 1985, pp. 23-24). În prefață la Animal Liberation, Singer descrie justificarea opoziției fâț] de experimentele naziste și experimentele pe animale ca fiind „un
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
justificate.) Cei mai mulți oameni cred c] justificarea unui r]zboi depinde nu numai de considerația asupra consecințelor prezente sau viitoare, ci și de probleme de principiu. Din acest punct de vedere, justețea unui act poate fi, cel putin parțial, o funcție inerent] a naturii actului, indiferent de consecințele pe care acesta le are (vezi capitolul 17, „Deontologia contemporan]” și capitolul 19, „Consecințialismul”). Unii oameni (numiți „absolutiști”) cred c] exist] anumite acte care nu pot fi niciodat] justificate pur și simplu din cauza naturii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și a r]ului implicat de violarea autonomiei victimei. Dar cerință discrimin]rii, așa cum este ea înțeleas] în mod tradițional, presupune c] inacceptabilitatea uciderii nu poate fi explicat] în acest fel. În conformitate cu aceast] cerinț], inacceptabilitatea uciderii este, cel putin parțial, inerent] în ins]și natura actului. Aceasta nu înseamn] totuși c] cerință discrimin]rii susține c] actul de a ucide este în sine un eveniment sau o întâmplare nefericit]. Uciderea nu trebuie considerat] un eveniment mai oribil decât o moarte accidental
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sau uciderea nevinovaților, pe când actele legitime de r]zboi fac acest lucru neintenționat. Decurge de aici c] diferența dintre terorism și actele legitime de r]zboi nu este o diferenț] a consecințelor așteptate. Este, măi degrab], o diferenț] în natură inerent] a celor dou] tipuri de acte, așa cum sunt ele definite prin intențiile lor. (Intenția/distincția prev]zut] este analizat] în capitolul 17, „Deontologia contemporan]” și în capitolul 25, „Eutanasia”.) Întrebarea dac] numai consecințele conteaz] se num]r] printre cele mai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
numi Argumentul Intențiilor Imorale, a avut o influent] extem de puternic], mai ales în cercurile teologice unde este acceptat pe scar] larg] urm]torul principiu: caracterul moral al unui act este determinat în mod esențial de intențiile care definesc natură inerent] a acelui act (Acest principiu este susținut în Finnis et al., 1987). Toate cele trei premise ale argumentului au fost ins] sever criticate. Unii au susținut c] descurajarea poate fi sprijinit] în mod corespunz]tor de ameninț]ri sincere de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nedrept]ții în acest fel are efectul de a priva acești termeni de forță persuasiv] pe care o au de obicei. În percepția lui Marx, numai ideologia moral] ne face s] privim propriet]țile morale, precum dreptatea, dezirabile în mod inerent sau necesar. (Odat] ce ajungem s] înțelegem ce înseamn] dreptatea cu adev]rât, vom dobândi o percepție mai sobr] despre ceea ce înseamn] dezirabil.) viii. Morală și raționalitatea Exist] câteva concepții care se definesc în esenț] de la sine, printr-o activitate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
clas]. Nu trebuie s] trecem totuși cu vederea faptul c] Engels consider] c] aceast] „moral] uman] real]” se va realiza doar în viitor și nu acum când suntem prizonieri ai unei societ]ți divizate pe clase și ai conflictelor ei inerente. Engels insist] în a nega c] exist] „adev]ruri eterne” legate de moral]. El crede cu ț]rie c] principiile unei „morale umane reale” nu pot fi cunoscute de noi, la fel ca si adev]rurile științifice care țin de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ar]ta justificarea unui principiu moral-acela c] nu ar trebui s] furi - dac] nu ar exista motive pentru respectarea principiului, în cazul nostru, motive pentru a nu fură. Motivele pentru comportamentul moral ar putea fi totuși v]zute ca fiind inerent inutile, ca și motivele de a face ceea ce este dezirabil (și recunoscut ca atare). (Vezi Kai Nielsen, „Is «Why should I be moral» an absurdity?” [Este întrebarea „De ce ar trebui s] fiu moral?” o absurditate?] (1958) și capitolul 35, „Realismul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
șirul neîntrerupt de spectacole teatrale exterioare, ipostaze concrete, inferioare celei pe care o reflectă. Textul dramatic este posibilitățile, transpunerea scenică este una din posibilități”. Prin urmare, V. nu va fi atât un critic de teatru, cât un critic al dramatismului inerent oricărui text literar, fie el dramatic sau nu. De altfel, pe lângă afinitatea cu genul în cauză, definitorie pentru criticul clujean apare tratarea oricărui text ca o psihodramă pirandelliană, în care autorii devin personaje, iar personajele se comportă, măcar din când
VARTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290439_a_291768]
-
constelație de atribute. Din combinarea și interacțiunea dintre yin și yang și cele cinci elemente apar nenumărate creații, printre care se numără cerul, pământul și oamenii. Yang este conceput ca principiul și simbolul cerului. El este forța pozitivă sau masculină - inerentă În tot ce este activ, proactiv, cald, tare, strălucitor și solid. El corespunde luminii, focului, zilei, soarelui, cerului, masculinității, mișcării, exteriorului, Îndrăznelii, acțiunii, fericirii etc. Caracteristicile lui sunt strălucirea, agresivitatea, pozitivitatea, optimismul etc. În opoziție cu el, principiul yin este
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
baza existenței, dezvoltarea și modificările vieții. Întărirea celor trei comori Înseamnă Îmbunătățirea sănătății și Întărirea autovindecării. Astfel, una dintre credințele fundamentale din sistemul chinez de Îngrijire naturală a sănătății este aceea că imunitatea și capacitatea de refacere a sănătății sunt inerente trupului omenesc, sub forma celor trei comori. Această credință este declarată fără echivoc În Tratatul de medicină internă al Împăratului Galben: Luați lucrurile așa cum vin și renunțați la dorințe, iar qi-ul adevărat vă va asculta. Dacă puteți păstra În trup
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
ochilor, feței, limbii sau gâtului, curgerea nasului, precum și erupțiile, urticaria sau alte forme de iritare a pielii. Cauze Cauzele alergiei diferă de la om la om. Oamenii de știință au descoperit că posibilitatea de apariție a unei alergii este o trăsătură inerentă care afectează circa un sfert din populație. Unii oameni s-au născut cu hipersensibilitate la anumite alimente - de exemplu, lapte, ouă, pește și fructe de mare - sau animale - de exemplu, câini și pisici. Reacțiile alergice pot fi provocate de anumiți
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
oamenilor. Dirijarea conștientă a energiei către pacient constituie o manifestare limpede a acestui câmp energetic și dovada existenței lui. Principalele funcții ale acestei energii dirijate către un bolnav sunt stimularea sistemului lui energetic, declanșarea potențialului de autovindecare și refacerea capacității inerente de vindecare, „adormită” sau diminuată din cauza bolii. Se fac cercetări legate de tratarea prin waiqi a bolnavilor de SIDA. Am motive solide să cred că aceasta reprezintă o abordare promițătoare a problemei. Dacă toată lumea are acest miraculos câmp energetic, de ce
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
mondial În domeniul rachetelor, părintele rachetei chinezești și al ingineriei sistemului: „Știința despre corpul omenesc este o zonă de Înaltă tehnologie. Este Înalta tehnologiei a Înaltelor tehnologii”. Acum este clar de ce qigong reprezintă principala cheie care poate deschide potențialul energetic inerent tuturor oamenilor, orientali sau occidentali, care se presupune că s-au născut egali nu numai din punct de vedere al drepturilor, dar și din cel al potențialului biologic. Prin qigong Începeți să Înțelegeți existența meridianelor și a punctelor de acupunctură
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]