8,637 matches
-
realizându-se de către tumora primară sau, mai frecvent, de către adenopatia subcarenală. Precizarea invaziei necesită examene atente ale esofagului (esofagografie, esofagoscopie) precum și CT toracic și abdominal pentru excluderea metastazării. Terapia este nonchirurgicală în adenopatia mediastinală invadantă în esofag, când se va insera un stent esofagian. Rezecția în bloc a parenchimului pulmonar și a esofagului se justifică în invazia esofagiană a tumorii pulmonare și în absența metastazării ganglionare mediastinale și/sau sistemice. În cancerul bronhopulmonar drept calea de abord poate fi toracotomia dreaptă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
-
unui principiu sintactic bine întemeiat care derivă din constrângerile generale asupra deplasării sintactice în limbile naturale (v. Corver 2005). O altă posibilitate, cea pe care o considerăm corectă, este să presupunem că extracția wh- are loc imediat ce obiectul propozițional se inserează în poziția de complement al lui V, deci deplasarea ulterioară a complementului lui V, deși în mod potențial inductoare de Freezing Effects, nu mai are nicio relevanță pentru extracția wh-. Putem astfel conchide că testul extracției wh- nu este relevant
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
relevanță pentru extracția wh-. Putem astfel conchide că testul extracției wh- nu este relevant pentru stabili dacă deplasarea sintactică a complementului lui V a avut loc sau nu, întrucât deplasarea wh- din propoziții completive are loc imediat ce propoziția completivă se inserează în poziția de complement. Așadar, extracția wh- nu reprezintă un contraargument pentru deplasarea complementului lui V în poziția [Spec, TOP] pentru satisfacerea trăsăturii EPP a centrului TO. Extensiuni Alte configurații în care centrul V are un complement sunt structurile inacuzative
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
modul și modalitatea în structurile cu un singur auxiliar, sunt satisfăcute prin INSERAREA auxiliarului de condițional în MOOD0. S-a subliniat în mod repetat că auxiliarele românești (nonpasive) sunt centre (v., mai recent, Hill și Alboiu 2016); astfel, auxiliarele se inserează în mod direct în centrele funcționale ale căror trăsături le satisfac, MOOD0 în cazul românei. Ulterior procesului de ACORD, verbul lexical se deplasează în specificatorul proiecției de timp. (92) a. MOODP qp MOOD0 TP [iMood][Cond][3] qp T0 ASPP
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
în domeniul flexionar în română spre deosebire de alte limbi (e.g. franceza) în care auxiliarele satisfac necesitățile de temporalitate ale propoziției. Rezultate de reținut • în structurile analitice, inserția auxiliarului nu blochează ridicarea verbului din domeniul flexionar; auxiliarele românești sunt centre care se inserează în MOOD0 • auxiliarele românești valorizează trăsăturile de mod (și modalitate) din proiecția verbală extinsă, iar verbul lexical (participiu trecut, infinitiv, gerunziu / participiu prezent) este direct implicat în valorizarea trăsăturilor de timp și aspect • astfel, spre deosebire de alte limbi romanice (e.g. franceza
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
forma negativă (118). Deși marcată prin ne-,negația gerunziului reprezintă o formă de negație propozițională, după cum arată efectele de concordanță negativă (119). De asemenea, trebuie subliniat că negarea gerunziului este un proces sintactic, nu lexical (i.e. formele negative nu sunt INSERATE ca atare din Lexicon, ci se formează în cursul derivării sintactice), după cum arată "flexibilitatea" structurii gerunziului negativ, care acceptă încorporarea de centre adverbiale (120)65. (118) a. nevăzându-l b. văzându-l (119) a. nevenind / *venind nimeni b. pe nimeninevăzând
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
cu o diferență de statut sintactic (specificator vs centru): nu este un cuvânt autonom 66 (poate apărea independent, ca pro-frază; poate purta accent focal etc., v. și Isac și Jakab 2004; Hill și Alboiu 2016), fiind un adverb de negație INSERAT în [Spec, NEGP]; în schimb, ne- este un centru, generat direct în NEG0. În aceste condiții, să analizăm propozițiile imperative și gerunziale, pozitive și negative. Reamintim că lucrăm sub ipoteza că verbul românesc se deplasează ca grup (XP-movement) (§§2; 3
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
blochează în general inversiunea. Efectul de blocare indus de negație se va interpreta în aceeași manieră în care a fost interpretat pentru româna modernă, și anume în sprijinul deplasării verbului ca grup: întrucât nu este un cuvânt autonom, un adverb inserat în [Spec,NEGP], deplasarea verbului la [Spec,FINP] prin mișcare de tip specificator-la-specificator va fi blocată de adverbul de negație nu. La fel ca în cazul românei moderne, propozițiile gerunziale negative verifică această ipoteză de analiză. Spre deosebire de formele finite, gerunziul
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
parietec-tomiile posterioare. Sternul Este situat în partea anterioară și mediană a toracelui. Are o lungime de 15-20 cm și este format din trei elemente: manubriul sternal, corpul sternal și procesul xifoid. Sternul are o față anterioară subcutanată pe care se inseră mușchii sternocleidomastoidieni, pectoralii mari și drepții abdominali, o față posterioară pe care se inseră mușchii sternohioidieni, sternotiroidieni, transversul toracic și diafragmul, o bază situată superior cu incizura jugulară și cu cele două incizuri claviculare și două margini laterale ce prezintă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
lungime de 15-20 cm și este format din trei elemente: manubriul sternal, corpul sternal și procesul xifoid. Sternul are o față anterioară subcutanată pe care se inseră mușchii sternocleidomastoidieni, pectoralii mari și drepții abdominali, o față posterioară pe care se inseră mușchii sternohioidieni, sternotiroidieni, transversul toracic și diafragmul, o bază situată superior cu incizura jugulară și cu cele două incizuri claviculare și două margini laterale ce prezintă incizurile costale. Coastele Sunt 12 perechi ce leagă coloana vertebrală cu sternul. Fiecare coastă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
Fiecare coastă are o porțiune osoasă și una cartilaginoasă. Capul coastei prezintă o creastă ce împarte fața articulară a capului în două fațete prin care capul costal se articulează cu fațetele costale ale două vertebre învecinate. Pe această creastă se inseră ligamentul intraarticular al capului coastei. Colul costal prezintă și el o creastă. Pe col se inseră ligamentul radiat al capului coastei și ligamentul costotransvers. Tuberculul prezintă o fațetă articulară ce corespunde fațetei articulare de pe procesul transvers al corpului vertebral. Superior
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
fața articulară a capului în două fațete prin care capul costal se articulează cu fațetele costale ale două vertebre învecinate. Pe această creastă se inseră ligamentul intraarticular al capului coastei. Colul costal prezintă și el o creastă. Pe col se inseră ligamentul radiat al capului coastei și ligamentul costotransvers. Tuberculul prezintă o fațetă articulară ce corespunde fațetei articulare de pe procesul transvers al corpului vertebral. Superior de tubercul se inseră ligamentul costotransvers superior, iar lateral ligamentul costotransvers lateral. Tuberculul este important chirurgical
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
capului coastei. Colul costal prezintă și el o creastă. Pe col se inseră ligamentul radiat al capului coastei și ligamentul costotransvers. Tuberculul prezintă o fațetă articulară ce corespunde fațetei articulare de pe procesul transvers al corpului vertebral. Superior de tubercul se inseră ligamentul costotransvers superior, iar lateral ligamentul costotransvers lateral. Tuberculul este important chirurgical pentru că marchează schimbarea de direcție a coastei, la acest nivel formându-se unghiul coastei. Corpul coastei are o față laterală convexă pe care se inseră mușchii toracelui și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
de tubercul se inseră ligamentul costotransvers superior, iar lateral ligamentul costotransvers lateral. Tuberculul este important chirurgical pentru că marchează schimbarea de direcție a coastei, la acest nivel formându-se unghiul coastei. Corpul coastei are o față laterală convexă pe care se inseră mușchii toracelui și o față medială concavă ce vine în raport cu pleura parietală. Prezintă o margine superioară pe care se inseră mușchii intercostali și o margine inferioară pe care se află șanțul coastei prin care trece pediculul vasculo-nervos intercostal. Cartilajul costal
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
direcție a coastei, la acest nivel formându-se unghiul coastei. Corpul coastei are o față laterală convexă pe care se inseră mușchii toracelui și o față medială concavă ce vine în raport cu pleura parietală. Prezintă o margine superioară pe care se inseră mușchii intercostali și o margine inferioară pe care se află șanțul coastei prin care trece pediculul vasculo-nervos intercostal. Cartilajul costal prelungește anterior coasta, unind-o cu sternul. După modul în care se prind de stern se disting trei tipuri de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
Se articulează medial cu manubriul sternal, iar lateral cu acromionul de pe omoplat, fiind parte a centurii scapulo-humerale. Atât pe suprafața ei superioară, cât și pe cea inferioară prezintă rugozități, puncte de origine sau inserție a unor mase musculare. Superior se inseră sternocleiodomastoidianul, deltoidul și trapezul, iar inferior subclavicularul și marele pectoral. Clavicula este importantă în chirurgia toracică, mai ales prin raporturile 1/2 ei mediale. Omoplatul Are câteva elemente constitutive importante. Spina scapulei se desprinde de pe fața sa posterioară și o
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
pentru articulația cu humersul și deasupra ei se găsește procesul coracoidian. Articulațiile toracelui Articulațiile sterno-costale Sunt diartroze, cu excepția primei, care este o sincondroză. Aceste articulații au o capsulă articulară, întărită de ligamentul sternocostal intraarticular și ligamentele sternocostale radiate ce se inseră pe fața anterioară a sternului și cartilajului costal. Articulațiile costo-condrale Sunt sincondroze și deci au ca mijloc de unire continuitatea periostului cu pericondrul cartilajului costal. Articulațiile sternoclaviculare Unesc manubriul sternal și primul cartilaj costal (formând un unghi diedru deschis în
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
capului coastei. Ligamentul intra-articular lipsește la articulațiile coastelor C1, 10-12, ce au cavități articulare unice. Articulația costotransversă este formată din: fața articulară de pe procesul transvers și fața articulară a tuberculului costal; mijloacele de unire: capsula articulară, ligamentul costotransvers (se inseră pe fața posterioară a colului coastei și pe procesul transvers), ligamentul costotransvers superior (se prinde pe colul coastei și procesul transvers al vertebrei superioare și vine anterior în raport cu pediculul intercostal), ligamentul costotransvers lateral (între vârful procesului transvers și tuberculul coastei
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
spinoase lombare, ligamentele supra-spinoase corespunzătoare și pe creasta sacrală medie, pe jumătatea posterioară a crestei iliace și pe ultimele 3-4 coaste (alternând cu digitațiile oblicului extern). Inserțiile pe creasta iliacă și coloana vertebrală se fac prin intermediul fasciei toracolombare. Mușchiul se inseră în șanțul intertubercular de pe humerus, unde tendonul mușchiului se poate uni cu cel al marelui pectoral. Acest tendon este încrucișat anterior de nervul radial. Latissimus dorsi este acoperit în partea lui superioară de mușchiul trapez, iar în cea inferioară de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
unghiul coastelor 2-5. Este acoperit de romboizi și acoperă erectorul și coastele respective. Este vascularizat de ramurile posterioare ale primelor intercostale și inervat de primii cinci nervi intercostali. Dințatul postero-inferior Are originea pe procesele spinoase T10-T12 și L1-L2 și se inseră pe unghiul ultimelor coaste. Este acoperit de latissimus și acoperă erectorul, coastele și spațiile intercostale respective. Participă la delimitarea tetragonului lombar Grynfelt. Vasele provin din ultimele 5 intercostale, iar inervația din intercostalii 9-11. Coboară coastele, fiind mușchi expirator. Mușchii antero-laterali
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
lat cu trei părți de origine: claviculară (pe jumătatea ei medială), sternocostală (fața anterioară a sternului și pe primele 6 cartilaje costale) și abdominală (pe teaca mușchiului drept abdominal). Din unirea celor trei părți rezultă un tendon comun ce se inseră pe creasta tuberculului mare. Marele pectoral este un mușchi superficial fiind acoperit de tegument și țesutul conjunctiv subcutanat, nervii supraclaviculari mediali și intermediari precum și de glanda mamară. Acoperă la rândul său pectoralul mic, dințatul anterior, subclavicularul, coastele și spațiile intercostale
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
iar în apropierea inserției acoperă inserțiile bicepsului și coracobrahialului. Între marginea sa superioară și deltoid se află un interstițiu în care se găsesc vena cefalică și ramura deltoidiană a arterei acromio-toracice. Marele pectoral este învelit în fascia pectorală care se inseră pe claviculă și stern, continuându-se lateral cu fasciile umărului, axilară și brahială. În sus, lama ei superficială se continuă cu lama superficială a fasciei cervicale, iar în jos cu fascia dreptului abdominal și a oblicului extern. Vascularizația este asigurată
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
prin nervul subclavicular. Când ia punct fix pe coastă coboară clavicula. Când ia punct fix pe claviculă ridică prima coastă, fiind deci mușchi inspirator. Dințatul anterior Are originea pe fețele laterale și marginile superioare ale primelor 10 coaste și se inseră pe marginea medială a scapulei și pe partea învecinată a feței ei anterioare. Este acoperit de pectorali. Acoperă coastele și spațiile intercostale corespunzătoare Pe fața sa superficială coboară nervul toracic lung și artera toracică laterală. Inervația este dată de nervul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
abducția brațului. Mușchii intrinseci ai toracelui Acești mușchi ocupă spațiile intercostale și sunt dispuși în trei straturi (extern, mijlociu și intern). Intercostalii externi Mușchii intercostali externi formează stratul extern. Ei au originea pe marginea inferioară a coastei superioare și se inseră pe marginea superioară a coastei inferioare. Ocupă spațiul intercostal între tuberculul coastei și cartilajul costal, de unde se continuă până la stern cu membrana intercostală externă. Ultimii mușchi intercostali sunt în relație cu primele fascicule ale oblicului extern. Sunt acoperiți de fascia
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
deci mușchi expiratori. Ridicătorii coastelor Formează alături de subcostali stratul intern al spațiului intercostal. Au originea pe procesele transverse C7-T11 și inserția pe fața laterală a coastei inferioare, între tuberculul și unghiul acesteia. Sunt două categorii de ridicători: scurți (ce se inseră pe coasta imediat inferioară) și lungi (pe a doua sau chiar a treia). Ridică coastele. Intercostalii intimi Se găsesc în special în treimea laterală a spațiilor intercostale inferioare, având fibrele dispuse paralel cu ale subcostalilor, fiind deci expirator. Subcostalii și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]