44,521 matches
-
jurisprudență solid conturată în materia contestării hotărârilor colegiilor de conducere ale instanțelor judecătorești, în calitate de organisme ce dezbat problemele generale de conducere ale instanței și adoptă hotărâri menite să asigure buna organizare și funcționare a acestora. Prin toate garanțiile instituite de lege și scopul legitim urmărit, repartizarea temporară a unor judecători în cadrul altor secții nu este de natură să aducă atingere principiilor inamovibilității și independenței judecătorilor și nici imparțialității judecătorului. De lege lata, mutarea unor judecători de la o
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
exclusivitate rezervată procurorului-șef Direcției Naționale Anticorupție (respectiv procurorului-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism). Pe de altă parte, controlul ierarhic în cadrul Ministerului Public este un principiu de rang constituțional. Principiul controlului ierarhic instituie obligația pentru legiuitor de a reglementa organizarea Ministerului Public astfel încât să asigure o unitate de acțiune a procurorilor pentru realizarea unitară a rolului constituțional al parchetelor, acela de apărare a intereselor generale ale societății; de aceea, parchetele nu sunt
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
de înfăptuire a justiției. ... 132. Curtea constată că și acest articol există în prezent în cuprinsul Legii nr. 304/2004, republicată, la art. 13 alin. (1), servind drept fundament pentru regulile procedurale conținute în Codul de procedură civilă și penală care instituie obligația instanțelor de a înregistra ședințele de judecată. În acest sens sunt art. 231 din Codul de procedură de civilă în Codul de procedură, care prevede, subsecvent, și posibilitatea părților de a solicita și de a obține copii electronice ale
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
aceasta de acordul Secțiilor Unite ar putea afecta independența membrilor completului de 5 judecători. De asemenea, se încalcă prevederile art. 21 alin. (3) din Constituție referitoare la accesul liber la justiție și judecarea cauzei într-un termen rezonabil, pentru că instituie o procedură mai greoaie pentru schimbarea propriei jurisprudențe pentru un complet de judecată. ... 137. Analizând aceste critici, Curtea constată că nu poate fi reținută critica formulată, care pornește de la o apreciere personală a autorilor sesizării, care consideră că jurisprudența
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
poate fi reținută critica de neconstituționalitate formulată. În acest sens observă că, pentru ipoteza în care, din motive obiective, colegiul de conducere a Înaltei Curți de Casație și Justiție nu se poate constitui cu numărul legal de membri aleși, textul instituie un remediu temporar, care să facă posibilă funcționarea acestui organism esențial pentru asigurarea eficienței instanței sub aspect administrativ și organizatoric. Astfel, componența colegiului de conducere va fi completată cu acel judecător care are cea mai mare vechime în funcția de
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
care să precizeze criteriile obiective în baza cărora judecători din cadrul secțiilor civile și de contencios administrativ și fiscal să fie desemnați în completurile de 5 judecători nu reprezintă o problemă de constituționalitate, atâta vreme cât legea este cea care instituie condiția esențială pe care aceste criterii trebuie să o îndeplinească, și anume să fie de natură să excludă desemnarea arbitrară. ... 164. Este adevărat că Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție este un act
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
societății Societatea este administrată în sistem unitar printr-un Consiliu de Administraţie, după cum urmează: Luminiţa POPESCU preşedinte Constantin Sorin MÃNDUC membru Elviss Liviu BLEJDEA membru Administrare specială Societatea se află în procedura de administrare specială şi de supraveghere financiară, instituită în temeiul Legii nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării cu modificările şi completările ulterioare, prin Ordinul Ministrului Economiei şi Comerţului nr.183/14.04.2005. Structura organizatorică a societăţii Structura de guvernare a societății este structurată pe 3 niveluri ierahice, după cum
PLAN din 28 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261367]
-
21 din Constituție. Stabilirea unor condiționări pentru introducerea acțiunilor în justiție nu constituie, în sine, o încălcare a accesului liber la justiție, el presupunând accesul la mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția, fiind de competența exclusivă a legiuitorului să instituie regulile de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești, soluție ce rezultă din dispozițiile art. 126 alin. (2) din Constituție (Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, precitată). Aceste condiționări nu pot fi însă acceptate dacă afectează
DECIZIA nr. 381 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262508]
-
principiu în privința stabilirii anumitor condiții de formă și de fond impuse de legiuitor, prin raportare la dispozițiile art. 21 din Constituție, nu se poate reține că legiuitorul a afectat dreptul de acces liber la justiție prin faptul că a instituit interdicția de a cere deschiderea procedurii insolvenței atunci când creanțele bugetare reprezintă mai mult de 50% din totalul declarat al creanțelor debitorului. ... 32. De altfel, nu se poate recunoaște un interes legitim atunci când printr-o acțiune introdusă debitorul ar
DECIZIA nr. 381 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262508]
-
alin. (1) și (2) din Constituție garantează dreptul de proprietate și creanțele asupra statului, iar conținutul și limitele acestor drepturi sunt stabilite prin lege. De principiu, aceste limite au în vedere obiectul dreptului de proprietate și atributele acestuia și se instituie în vederea apărării intereselor sociale și economice generale sau pentru apărarea drepturilor și a libertăților fundamentale ale altor persoane, esențial fiind ca prin aceasta să nu fie anihilat complet dreptul de proprietate (în acest sens, a se vedea și Decizia
DECIZIA nr. 381 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262508]
-
este competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepțiunea principială conferită de Constituție, în așa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel niște limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat. ... 34. De asemenea, potrivit art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea
DECIZIA nr. 381 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262508]
-
sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuții sau a amenzilor. Totodată, și jurisprudența Comisiei Europene a Drepturilor Omului, spre exemplu, Decizia din 10 martie 1981, pronunțată în Cauza X împotriva Belgiei, este în sensul că procedurile legale instituite în materia insolvenței, de principiu, nu reprezintă o privare de proprietate asupra bunurilor, ci o măsură de control al folosirii acestora, în concordanță cu interesul general, potrivit art. 1 paragraful 2 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor
DECIZIA nr. 381 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262508]
-
propuneri de proiecte, pentru care se pot stabili în mod corespunzător autorități de implementare, prin hotărâre a Guvernului. Articolul 5 În exercitarea rolului de organism responsabil de coordonarea gestionării contribuției financiare, SGG, prin structura de specialitate, îndeplinește următoarele funcții: a) instituie un sistem de gestiune și control al Rezervei în conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare și asigură funcționarea eficace a acestui sistem; ... b) elaborează o descriere a sistemului de gestiune și control al Rezervei, o actualizează, după caz, și o
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 176 din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262545]
-
în temeiul dispozițiilor art. 250^2 din Codul de procedură penală, măsurile asigurătorii dispuse prin Ordonanța nr. 1.423/D/P/2020/2.03.2021 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Structura Centrală, instituite asupra unor sume de bani aparținând inculpaților A., B. și C. Prin Rechizitoriul nr. 1.423/D/P2020 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Structura Centrală s-a
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]
-
unui control judiciar ex officio. Suplimentar față de aceste aspecte, completul de judecători de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel București - Secția I penală a considerat că nu poate fi aplicabil în faza camerei preliminare termenul de 6 luni instituit pentru verificarea măsurilor asigurătorii în cursul urmăririi penale, întrucât absența instituirii unui termen pentru verificarea măsurii asigurătorii nu s-ar putea justifica prin neimpunerea verificării măsurii asigurătorii chiar în cazul perioadei maxime de 60 de zile aferente fazei camerei preliminare
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]
-
de verificare impus instanței în faza judecății, câtă vreme instanța de judecată și judecătorul de cameră preliminară au aceeași competență materială, personală și teritorială, competența funcțională a acestuia din urmă fiind diferită. Faptul că în cazul măsurilor preventive legiuitorul a instituit același termen de 30 de zile pentru verificarea măsurilor arestului preventiv și arestului la domiciliu ca în cursul urmăririi penale nu reprezintă un argument în sens contrar, legiuitorul impunând acest termen în considerarea dreptului afectat - dreptul la libertate și a
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]
-
împotriva României și Cernea împotriva României, în scopul asigurării unei protecții mai eficiente a dreptului de proprietate și a unui just echilibru între interesul general al societății și interesele persoanei căreia îi aparțin bunurile cu privire la care s-a instituit măsura sechestrului asigurător. Prin urmare, rolul termenelor de 6 luni, respectiv un an, stabilite în cuprinsul art. 250^2 din Codul de procedură penală, este acela de a garanta exercitarea obligației organelor judiciare de a verifica subzistența temeiurilor care au determinat
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]
-
sunt încălcate standardele statuate în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului privind examenul proporționalității și necesității măsurii. Față de aceste aspecte, completul a concluzionat că termenele sunt procedurale și imperative, fiind necesară respectarea acestora de către organele judiciare. Legiuitorul a instituit o singură ipoteză de încetare de drept a măsurii asigurătorii, respectiv în ipoteza în care în termen de 30 de zile de la pronunțarea hotărârii prin care acțiunea civilă a fost lăsată nesoluționată în temeiul art. 25 alin. (5) din
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]
-
soluția juridică a aplicării prin analogie a textului de lege menționat și în ipoteza acelor din urmă măsuri, avansată de apărare, nu poate fi acceptată, din moment ce, pe de o parte, pentru cele două categorii de măsuri, legiuitorul a instituit condiții diferite de luare și menținere, cu consecințe inclusiv în ceea ce privește posibilitatea încetării lor (printre altele, în cazul măsurilor asigurătorii nu a fost prevăzut un termen pe perioada căruia puteau fi luate și menținute și nici nu este
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]
-
unei durate rezonabile a măsurii asiguratorii și al asigurării unei protecții mai eficiente a dreptului de proprietate și a unui just echilibru între interesul general al societății și interesele persoanei căreia îi aparțin bunurile cu privire la care s-a instituit măsura asiguratorie. Or, acest scop nu poate fi atins decât dacă termenele maxime de verificare au natura unor termene de decădere, instituind sancțiunea încetării de drept a măsurii asiguratorii în cazul pasivității totale a organelor judiciare. În același sens este
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]
-
între interesul general al societății și interesele persoanei căreia îi aparțin bunurile cu privire la care s-a instituit măsura asiguratorie. Or, acest scop nu poate fi atins decât dacă termenele maxime de verificare au natura unor termene de decădere, instituind sancțiunea încetării de drept a măsurii asiguratorii în cazul pasivității totale a organelor judiciare. În același sens este jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, Cauza Credit Europe Leasing IFN - S.A. contra României (din 21 iulie 2020), în care Curtea a
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]
-
conținutul textelor de lege criticate, este neconstituțională, în măsura în care exclude posibilitatea compensării bănești a orelor lucrate peste durata normală a timpului de lucru. ... 12. Se mai susține că dispozițiile criticate încalcă și principiul egalității în fața legii, deoarece instituie un tratament discriminatoriu față de celelalte persoane în privința cărora nu se aplică interdicția de a beneficia de compensații bănești pentru orele lucrate peste durata normală a timpului de lucru. ... 13. În final, se arată că interdicția de a beneficia
DECIZIA nr. 373 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262875]
-
unor libertăți, art. 57 privind exercitarea drepturilor și a libertăților, art. 115 alin. (4) privind condițiile de adoptare a ordonanțelor de urgență și art. 129 privind folosirea căilor de atac. ... 25. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile criticate instituie pentru personalul din sectorul bugetar încadrat în funcții de execuție sau de conducere regula compensării numai cu timp liber corespunzător a muncii suplimentare efectuate peste durata normală a timpului de lucru, precum și a muncii prestate în zilele de repaus
DECIZIA nr. 373 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262875]
-
sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru, regulă aplicabilă, potrivit prevederilor criticate, în perioada 1 ianuarie 2014 - 28 februarie 2017. Aceeași regulă a fost instituită de legiuitor începând cu anul 2011 (prin Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice). ... 26. Curtea observă că legiuitorul a instituit și o excepție de la această regulă, introducând - prin art. I pct.
DECIZIA nr. 373 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262875]
-
în perioada 1 ianuarie 2014 - 28 februarie 2017. Aceeași regulă a fost instituită de legiuitor începând cu anul 2011 (prin Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice). ... 26. Curtea observă că legiuitorul a instituit și o excepție de la această regulă, introducând - prin art. I pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2014 pentru modificarea și completarea art. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din
DECIZIA nr. 373 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262875]