6,119 matches
-
o veselie" (p. 137). Logodnicii, paznicii și funcționarii cu listele (naratoarea nu oferă alte detalii despre ultima categorie) sunt scutiți de participarea la manifestație. Naratoarea tânjește după mușcătura șarpelui, nu după logodnă, pentru că poate aduce moartea. Succesiunea de interogații adresate interlocutorului anonim pătrunde puternic în orizontul de așteptare al cititorului și lasă sub semnul întrebării înțelegerea parcursului de la logodnă la moarte. "O operă trebuie să furnizeze cititorului mai degrabă întrebări decât răspunsuri, și ca atare el trebuie să fie pregătit să
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
persoana a doua plural: "Ascultați ce vă spun: sunt niște ingrați. Nu eram obligați să-i tratăm cu atâta mărinimie" (p. 123). Naratorul, spre deosebire de celelalte forme de discurs, înfățișează ideile și trăirile personajului colectiv, iar exprimarea lor se adresează unui interlocutor prezent în text. Monologul se apropie astfel de vorbirea directă. Autoarea înregistrează gândurile, așa cum apar în planul conștiinței colective, creând iluzia de realitate a vocilor. Doar a vocilor, pentru că personajele sunt lipsite de contur fizic. Personajul trăiește prin felul în
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
bine. Sunteți bun să ridicați puțin geamul ghișeului? Mulțumesc. Atunci, îmi încep C.V-ul. Cap născut pe 12 octombrie, la... / Locul nu ne interesează. Mai departe" (p. 75). Este surprinzător schimbul de replici dintre cele două personaje, după ce, inițial, interlocutorul a fost redus la tăcere. Dialogul are rolul de a oferi cât mai multe informații despre capul dat la schimb și ceea ce își dorește de la cel nou: să fie lipsit de amintirea teiului și a mirosului său din zori, de
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
pentru creatorii de artă, iar ochii, precum picăturile de rouă ce reflectă strălucirea transparentă a soarelui, într-o dimineață străvezie de vară, în ochii unui copil. Deși mică și cu defectul amintit mai sus, după o întâlnire întâmplătoare cu ea, interlocutorul, indiferent de sex, vârstă sau grupă sanguină, simte cum corpul i se încarcă cu energie armonioasă ce liniștește organismul ca un duș răcoritor într-o zi toridă, după o coadă la portocale. De multe ori Bidaru se întreba: "De ce creatorul
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
albi și fără carii, de multe ori, când nu avea tirbușonul la îndemână, desfăcea cu măselele capsele de la sticlele cu bere fără nici o problemă. Avea și un fel specific de a discuta cu cineva. Nu se uita niciodată în ochii interlocutorului, pentru simplul fapt că, atunci când discuta cu o altă persoană, ticluia câte o poveste care să pară cât mai credibilă, cu scopul de a mai ciuguli ceva mărunțiș. Așa se făcea că în cursul unei luni, dacă dădeai dovadă de
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
aruncă în fundul unei gropi exact în clipa în care îi pune acestuia brațul cu nutreț și găleata cu apă în față. Un tip persuasiv, perseverent și tenace, lipsit de prejudecăți. Când afirma ceva se exprima cu precizie și convingere, încât interlocutorul trebuia să-i dea dreptate. La câțiva ani de la absolvirea liceului, a fost admis la Institutul de Științe Economice și Planificare (I.S.E.P.), iar Bidaru la Universitate. El presimțea ceva. Poate că din acest motiv și-a întocmit un dosar de
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
să petreacă noaptea, tot obligatoriu, în impunătoarea clădire din Piața Romană, era ceva de neconceput. Bucuria unei asemenea întâlniri era reciprocă. Salut, bobocule, cum ai reușit să evadezi? îl întrebă Bidaru mirat la culme, în timp ce privirea îi alunecă peste umărul interlocutorului și se fixă spre o anumită direcție. Fără a aștepta răspunsul la întrebare și fără a schița nici cel mai discret gest, îl făcu atent: Privește în spatele tău, mai mult spre stânga, dar nu te întoarce brusc! Acesta prinse sfatul
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
-și precizase clar întrebarea și, din acest motiv, începu cu o formulă tipică, pronunțată stângaci, care să-l introducă în subiect. Mă scuzați dacă greșesc, dar am înțeles că mergeți în Săvinești. Soția acestuia, care era mai atentă la scuzele interlocutorului, interveni prima. Da. Ați intuit bine. Căutați pe cineva anume? Recunosc că nu am fost niciodată în Săvinești, dar am trecut prin apropiere. Am acolo un foarte bun prieten. Lucrează la Combinat. S-ar putea să îl cunoașteți? S-ar
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
repetă în timp ce se uita nedumerit la cei doi soți. Amândoi odată au devenit mai volubili, au început să zâmbească cu înțeles și, după un schimb scurt de replici ce a avut loc între ei, s-au întors cu fața spre interlocutor. Hotărâseră, probabil, ceva împreună și din acest motiv, posibil, intră el primul în discuție. Bănuiam noi că există o legătură între ei și dumneavoastră, când v-am auzit numele. Suntem vecini cu familia Batin. Accentuă cuvântul "familia". E vorba de
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
poartă, în fața fiecărei case, unde seara se întâlneau vecinii, unde mai schimbau câte o vorbă între ei, unde din când în când bătrânii gospodari își mai odihneau mădularele trudite de după o zi de muncă. În timp ce Bidaru asculta cele relatate de interlocutorul său, pentru o fracțiune de secundă îi ieși la suprafață din sacul cu amintiri un episod tragi-comic, în care eroine erau două surori necăsătorite, trecute de patruzeci de ani, analfabete, care nu vorbeau românește, dar nici ungurește ca lumea. Odată
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
siliți să muncească într-un strict anonimat numai și numai pentru prosperitatea celor spălați. Oricât se vor strădui aceștia, nu vor primi pentru munca lor nici castroane cu sărmăluțe, nici decorații și nici bani... Bidaru, atent la cele relatate de interlocutorul său, nici nu observă cum, în următoarea secundă își mută privirea spre propriile lui picioare. Incredibil! O rușine mai mare nici că se putea. Om în vârstă, intelectual cunoscut și răscunoscut, capul unei familii onorabile îmbrăcat cu niște veșminte atât
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
comunicare în funcție de sex, nivel de cultură, deosebiri de limbă etc. Perfecționarea comunicării presupune și utilizarea unor metode și tehnici. S-au impus ca deosebit de utile: ascultarea activă - tehnica de sporire a acurateței recepționării unei informații printr-o atenție completă acordată interlocutorului - și ședința - reunirea pe termen scurt a unui grup de persoane în vederea rezolvării unor sarcini cu caracter informațional și decizional. Practica socială a sintetizat principiile de bază ale comunicării eficiente, pe care G. John le prezintă ca imperative în expresii
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
spune Costache Buraga Î, iar acesta cred că e cel mai complet de pe glob: aproape întregul schelet«. Neoliticul este și el din belșug reprezentat. Numai numărul uneltelor de piatră cioplită pe care le-a adunat trece de 50 000, precizează interlocutorul. Sânt prezente eșantioane de lemn fosil, căruia gazda îi atribuie o vechime de multe milioane de ani, dar și exponate de ceramică aparținând culturii Criș Î lut frământat cu pleavă de grâu și ornamentat cu unghia Îsau culturii Cucuteni, obiecte
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
mari, reprezentative ale scriitorilor universali. Cunoașterea celor cîteva limbi străine (italiană, franceză, rusă, germană și chiar latină) permițîndu-i o informație dintre cele mai cuprinzătoare. C.Buraga este în permanentă legătură cu toate noutățile științifice și literare ale timpului, obligînd pe interlocutor la dicuții temerare. Dar spre oricare din domeniile relatate mai sus s-ar consuma una sau alta din coversații, gîndurile se converg pînă la urmă tot către cea mai mare dintre pasiuni: arheologia. între vaze, podoabe, arme și alte obiecte
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
descoperit altul - spune Costache Buraga -, iar acesta cred că e cel mai complet de pe glob: aproape întregul schelet “. Neoliticul este și el puternic reprezentat. Numai numărul uneltelor de piatră cioplită pe care le-a adunat trece de 50 000, precizează interlocutorul. Majoritatea materialului este ambalat în colete ordonate cu minuție. Sînt prezente eșantioane de lemn fosil, căruia gazda îi atribuie o vechime de multe milioane de ani, dar și exponate de ceramică aparținînd culturii CRIȘ - lut frămîntat cu pleavă de grîu
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
comunicare în funcție de sex, nivel de cultură, deosebiri de limbă etc. Perfecționarea comunicării presupune și utilizarea unor metode și tehnici. S-au impus ca deosebit de utile: ascultarea activă - tehnica de sporire a acurateței recepționării unei informații printr-o atenție completă acordată interlocutorului - și ședința - reunirea pe termen scurt a unui grup de persoane în vederea rezolvării unor sarcini cu caracter informațional și decizional. Practica socială a sintetizat principiile de bază ale comunicării eficiente, pe care G. John le prezintă ca imperative în expresii
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
Toate aceste forme de comunicare sunt însă dublu determinate de factori intrinseci/structurali și de factori externi/circum stan țiali ce constituie elementele situației de comunicare. Modelul funcțional conceput de către Roman Jakobson (1963) însumează șase elemente: emițătorul (locutorul), destinatarul (receptorul, interlocutorul), mesajul, codul, contactul (canalul), contextul (circumstanțele și referentul). Acestea au caracteristicile următoare. 1) EMIȚĂTORUL, actant în procesul comunicării, este cel care produce mesajul prin codificarea unei informații. De obicei, emițătorul este și sursa mesajului, dar, în anumite situații, cele două
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
portul de hârtie pe care se tipărește textul scris etc. 6) CONTEXTUL vizează ansamblul circumstanțelor în care se realizează comuni carea. Factorii care concură la producerea sensului și la eficiența comunicării lui sunt: a. contextul social - identitatea, statutul social al interlocutorilor, relațiile dintre aceștia, scopurile comunicării, reprezentările și codurile socioculturale etc.; cadrul fizic al comunicării: locul și momentul enunțării; b. contextul psihologic - supozițiile, intențiile, opiniile, orizontul de așteptare al inter locutorilor; c. contextul lingvistic - referentul/realitatea la care se referă mesajul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
în capacitatea mesajului de a realiza o conexiune între actanții comunicării, fiind centrată pe receptor. Apare pregnant în comunicarea cotidiană, incluzând și formule stereotipe, precum „Salut! Ce mai faci?“, care au scopul de a iniția comunicarea, de a facilita contactul interlocutorilor (funcția conativă precomunicativă). Se activează frecvent și în sfera comunicării oficial administrative (texte cu caracter directiv, discursuri politice, texte oratorice, pledoarii în instanță etc.) și a massmediei (mai ales în domeniul publicitar). Este realizată explicit prin forme de vocativ, prin
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
absente. Însă chiar această absență („gradul zero al scriiturii“, cum îl numea Roland Barthes) devine semnal al funcției poetice, sugerând o lume banală, mediocră, absurdă, lipsită de fru musețe și de armonie. FUNCȚIA METALINGVISTICĂ este orientată spre cod, urmărind acordul interlocutorilor asupra semnificației termenilor, pentru a favoriza înțelegerea lor corectă. În lingvistica modernă, se teoretizează dicotomia: limbaj concret, „obiectual“ (object language, care spune ceva despre obiecte) și metalimbaj (metalanguage, care spune ceva despre limbaj). Așadar, metalimbajul caracterizează, în primul rând, discursul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
scrise în stilul colocvial au o sintaxă mai elaborată, iar în cazul textelor epistolare se actualizează și structuri sintactice formalizate, convenționale; - nivelul stilistic este structurat de spontaneitatea comunicării, de implicarea afectivă și de competențele lingvistice ale emițătorului (forme scrise)/ale interlocutorilor (discursul oral); se remarcă libertatea absolută în selectarea mijloacelor expresive (mai frecvent utilizate sunt figurile semantice și cele de construcție); la nivelul registrului stilistic, particularitățile de limbaj pot ilustra registrul familiar sau solemn, registrul neutru, iro nic, ludic, umoristic, gnomic
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
în calemi, / Suferință tu, dureros de dulce (M. Eminescu); Ruga mea e fără cuvinte, / Și cântul, Doamne, îmi e fără glas. (T. Arghezi) Apostrofa este o figură retorică de adresare constând în întreruperea neașteptată a discursului, pentru a interpela un interlocutor real sau fictiv, pe un ton ironic, agresiv, sarcastic ori sentențios: Iată, e noapte fără ferestren afară. Dumnezeule, de acum ce mă fac? (L. Blaga) Invectiva: Figură de stil ce constă în utilizarea unui cuvânt jignitor, a unei violențe de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
sunt o stea / Iubita mea. Eu sunt un templu, tu ești un zeu / Iubitul meu. - M. Eminescu) - instanța lectorială, cititorul abstract ori cel căruia i se conferă o identitate simbolică („Poemul tinde spre celălalt, are nevoie de el, de un interlocutor; îl caută, i se dedică“): Vrui, cititorule, săți fac un dar, / O carte pentru buzunar - T. Arghezi; Despre mine, dar mai ales despre tine, june deoriundeșioricum, despre tine care ești la început și despre tine care te pregătești să părăsești
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
ei soldîndu-se cu un eșec41. La 5 septembrie 1925, la Geneva, în cadrul unei convorbiri cu Titulescu și Duca, Vintilă Brătianu aprecia că problema datoriilor interaliate este "complexă" și trebuie atacată "cu mare prudență și chibzuială". Ministrul de finanțe atenționa pe interlocutorii săi asupra "angajamentelor" pe care le va lua țara, el personal văzînd o primejdie în necunoscutele pe care le putea prezenta chestiunea reparațiilor 42. O delegație română, condusă de N. Titulescu, a negociat, în noiembrie-decembrie 192543, la Washington, problema datoriilor
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
supună planurilor Kremlinului 1322. În multe privințe, aceasta era în propriul său interes, dar dintre principalele țări comuniste, România avea, totuși, cele mai strînse relații cu China. Și fiindcă Washingtonul nu recunoștea regimul de la Beijing, Nixon avea nevoie de un interlocutor care să discute cu China. România părea a fi un candidat de primă mărime. După cum îi explica Nixon lui Kissinger, "cînd noi vom fi terminat această călătorie, (sovieticii) își vor fi ieșit din minți la gîndul că noi facem jocul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]