4,210 matches
-
partenerilor de a se sincroniza unul cu celălalt. I.4. Forme ale comunicării Comunicarea este un fenomen plurideterminant și de aceea sunt posibile clasificări multiple după criterii variate. A. După criteriul partenerilor implicați în procesul comunicării: * intrapersonală (cu sine, monolog); * interpersonală (între două persoane); * în grup mic (pentru o relație de tipul “față în față” ); * publică (cu un public larg). B. După statutul interlocutorilor: * verticală (între parteneri cu statute inegale); * orizontală (între parteneri cu statute egale); C. După codul folosit: * verbală
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
nevoilor și intereselor reale; * Obținerea unor angajamente realiste; * Descoperirea motivelor reale ale pasivității; * Micșorarea obstacolelor; * Precizarea hotărârilor luate; * Oferirea de susținere permanentă; Construirea unui climat de încredere; I.7. Relația profesor - elev Fiind un act ce ține de sfera relațiilor interpersonale, actul educativ, eficiența sa, se decide pe terenul raporturilor concrete zilnice, dintre profesor și elev. În problema relației profesor-elev, pe lângă o bogată experiență pozitivă ce s-a acumulat în decursul anilor, se constată că uneori predomină arbitrariul, practici învechite și
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
unor profesori cu conducerea școlii în general sau cu directorul școlii, în special. Pentru evitarea și / sau rezolvarea rapidă a unor astfel de conflicte, este bine ca fiecare parte să adopte un comportament „proactiv”, prin care se caută îmbunătățirea relațiilor interpersonale cu directorii și nu ar fi rău ca fiecare profesor sau director: Să caute cât mai multe contacte de natură pozitivă cu directorii. Să arate un anumit interes pentru viața lor personală. Să ofere ajutor în rezolvarea diferitelor probleme din
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
maximizarea rezultatelor mutuale ; Fiecare încearcă să realizeze o perspectivă asupra celor dorite de cealaltă persoană; * Negociatorii aleg acordul cel mai înțelept și se obligă să respecte condițiile impuse de aplicarea lui. Atât în relațiile dintre grupuri cât și în raporturile interpersonale, cea mai bună soluție este altruismul, iar acesta se consolidează prin cooperare de informații și întâlniri constante. Recurgerea la strategii de persuasiune instaurează un climat de cooperare între partenerii aflați în conflict, transformându-le astfel sistemul de valori în profunzime
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
va face pe o foaie mare de hartie și cu utilizarea mai multor culori și ea ar trebui să fie utilizată în special nu pentru rezolvarea conflictului cât pentru preîntâmpinarea lui. Hărțile pot fi utile în următoarele cazuri: a) Relațiile interpersonale; b) Negocierile care s-au dezintegrat; c) Echipele sau locurile de muncă unde comunicarea este dificilă sau există o persoană “problemă”; d) Grupurile care nu lucrează bine împreună; e) Planificarea întâlnirilor și sedințelor; f) Schimbarea iminentă: de exemplu, formarea sau
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
cu o insuficientă maturizare socială și cu dificultăți de integrare socială, care intră în conflict cu cerințele unui anumit sistem valorico-normativ, inclusiv cu normele juridice. Având în vedere faptul că maturizarea socială a individului suferă influența directă, nemijlocită a relațiilor interpersonale și a climatului socio-afectiv existent în microgrupurile în care trăiește și se dezvoltă ( familie, școală, grup de prieteni etc), cauzele insuficientei maturizări sociale a unor indivizi trebuie căutate în perturbarea acestor relații și în carențele educative și socio-afective din grupurile
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
afectuoși, calzi, cu mariaje pline de succes. 3.4. Factorii de personalitate În această lucrare vor fi examinați trei factori de personalitate și anume:responsabilitatea, impulsivitatea și dominanța. 3.4.1.Dominanța Dominanța se referă la un mod de comportare interpersonală care permite obținerea obiectelor dorite(simbolice sau nu) și supunerea pe poziții de forță în competiții. Orice relație interindividuală desimetrică, stabilită pe resurse inegale ale partenerilor sau care se exercită în cursul presiunilor, obligațiilor și sancțiunilor ce obligă la supunere
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
și cerințe sociale coercitive. Instabilitatea se manifestă în aria sensibilității afective, ca și în cea atitudinală și comportamentală, fiind atât produsul structurării individuale (al predispozițiilor constituționale ale tipului de sistem nervos), cât și rezultatul unor dificultăți adaptative apărute în cadrul relațiilor interpersonale familiale sau al proceselor de integrare socială. Tendințele către instabilitate apar amplificate în cazul unor familii dezorganizate, caracterizate prin spirit de dezordine, conduite antisociale și deficit afectiv, contribuind uneori la agravarea comportamentului deviant și la transformarea sa în comportament delincvent
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
dar participăm și la cultura mondială, legată de alte referințe. Pentru un antropolog, alegerea obiectului de cercetare și metodologia adoptată implică o anumită înrădăcinare într-un mediu dat (terenul), dar, în același timp, ancheta nu se poate reduce la relațiile interpersonale in situ. Într-adevăr, acestea găsesc, dincolo de punctul de vedere intern, un al doilea nivel de explicație în studiul determinărilor externe: constrângerile de ordin geografic, demografic, economic, istoric, politic, instituțional etc. Descrierea minuțioasă a comportamentelor umane în contextul lor istoric
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
pacient care tinde să facă imposibilă orice atitudine sau contact fizic. Persoana schizoidă aparent are tact și înțelegere dar medicul trebuie să-și amintească că, comportamentul pacientului vis-à-vis de el nu este personal ci reprezintă o profundă intricare în relațiile interpersonale. Psihoterapia folosită de medicul stomatolog oferă un larg suport de colaborare cu unele tipuri de personalități psihologice. Primul pas în a oferi acest suport este să se anticipeze anxietatea și să fie pregătit la manifestările ei. Un aspect de bază
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
unui climat școlar optim. A.1. INDICATORI RELAȚIONALI Adaptarea școlară nu poate fi concepută fără analiza indicatorilor relaționali. Aceștia se referă la preferințele pe care un anumit elev le manifestă față de ceilalți colegi și ale acestora față de el. Aceste relații interpersonale se stabilesc între elevi cu ocazia participării lor la activitățile instructiveducative și a celor desfășurate în cadrul diferitelor cercuri, organizații. Locul pe care respectivul elev îl ocupă în sistemul acestor relații ne indică tocmai statutul său, adică poziția, prestigiul său în
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
însușirea și respectarea unor deprinderi de conduită civilizată în colectiv, la existența unei independențe relative a copilului în acțiune și față de adult în sensul de a dispensa treptat cu ajutorul și îndrumarea permanentă a acestuia, la posibilitatea de a stabili raporturi interpersonale și preferențiale, de a se adapta facil la prezența persoanelor străine, la cultivarea sociabilității, a relațiilor de prietenie. Rezultă că stabilirea oportunității școlare presupune necesitatea examinării copilului dintr-o perspectivă multidimensională. În interpretarea rezultatelor este absolut necesar să se ia
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
cum trebuie de către cine este competent și la momentul oportun, riscă să devină elevi cu dificultăți școlare. Afectivitatea stimulează în mod normal capacitatea de adaptare, îndeplinind un rol stenic în depășirea dificultăților și insucceselor școlare. Uneori însă în urma unor conflicte interpersonale, trăite intens în plan intern, poate duce la instalarea unor condiții afective nefavorabile adaptării școlare. Tulburările afective sunt variate iar cele mai frecvente, întâlnite în rândul elevilor cu dificultăți sunt: nesiguranța, teama, neîncrederea în forțele proprii, deprimare, tensiune emotivă, ostilitate
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
colaborare cu comunitatea locală și agenți economici; - proiecte de prevenire și combatere a violenței - cu poliția/spitalul/dispensarul; Prin urmare, putem spune că un elev este cu atât mai bine adaptat cu cât mai frecvente și mai profunde sunt schimburile interpersonale echilibrate cu cei din jur și cu diferiți factori din ambianțe sociale. <reflist> 1. Adler, A., Cunoașterea omului, Editura Iri, București, 1996 2. Arcan, P., Ciumăgeanu, D., Copilul deficient mintal, Ed. Facla, Timișoara, 1980 3. Băban, A., Petrovai, D., Lemeni
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
Predarea, ca proces creativ, presupune ca profesorul să medieze Între elev și lumea ce-l Înconjoară. El trebuie nu numai să organizeze spațiul și activitatea, ci și să participe alături de elevi la elaborarea cunoștintelor; să servească drept model În legăturile interpersonale și să Încurajeze interacțiunile cooperante dintre elevi. Metodologia diversificată, Îmbinarea dintre activitățile de cooperare, de Învățare În grup, cu activitățile de muncă independentă reprezintă o cerință primordială În educația postmodernistă. Specific metodelor interactive de grup este faptul că ele promovează
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Rodica Focşa () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93546]
-
face unele delimitări de sens, înțelegând prin colaborare o formă de relații între copii, ce constă în soluționarea unor probleme de interes comun, în care fiecare contribuie activ și efectiv, și prin cooperare o formă de învățare, de acțiune reciprocă, interpersonală/ intergrupală, cu durată variabilă, care rezultă din influențările reciproce ale agenților implicați. Învățarea prin cooperare presupune acțiuni conjugate ale mai multor persoane (copii, educatoare), în atingerea scopurilor comune, prin influențe de care beneficiază toți cei implicați. Colaborarea se axează pe
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
competiția am evidențiat următoarele trăsături caracteristice: Învățarea prin competiție Învățarea prin cooperare - Este o formă relativ redusă de - Este o formă superioară de interacțiune psihosocială constând în interacțiune psihosocială, bazată pe rivalitatesaubazându-se pe sprijin reciproc, pe toleranță, pe efort concurența interpersonală/ susținut din partea tuturor, îndreptat intergrupală, fiecare avân propriul spre același scop. - motivația este rezultatul acțiunii - Accentul este pus pe produs, pe ceea conjugate a tuturor membrilor ce ce se obține în urma învățării; urmăresc un destin comun; atenția motivația provine din
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
și creatorul de resurse pentru anii viitori. În concluzie, învățarea prin cooperare dezvoltă capacitatea copiilor de a lucra împreună, la toate tipurile de activităti, acoperind neajunsurile învățării individualizate, acordând în același timp, o importanță considerabilă dimensiunii sociale, prin desfășurarea proceselor interpersonale. Folosind acest mod de lucru este important să ținem seama de avantaje și dezavantaje, având în vedere că o bună organizare a activității în grup este un succes pentru învățământul preșcolar care trebuie să țină pasul cu întreg sistemul de
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
dragi prieteni), interjecții (măi, băi, bre), unor strategii discursive de negociere a imaginii publice de către interlocutori. Gradul de deferență este modelat de variabile pragmatice obiective (diferențe de statut social, grad de cunoaștere între interlocutori, diferență de vârstă) sau subiective (atracție interpersonală, respect, grad de intimitate perceput), deschise negocierii dintre interactanți (Șerbănescu 2007:147). Sistemul pronominal al politeții în româna standard se organizează pe trei niveluri: egalitate discursivă (tu, el) - grad scăzut de deferență (dumneata, el) - grad mare de deferență (dumneavoastră, dânsul
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
parteneri, fie adversari. În joc participanții trebuie cu toții să cunoască și să țină seama de regulile care stabilesc rolul fiecăruia și tipul de relații dintre ei. Având aceste caracteristici elementare, jocul constituie un mijloc de dezvoltare și exersare a comportamentului interpersonal. Această funcție a jocului ni se pare cu atât mai importantă cu cât În sistemul educativ organizat există un puternic dezechilibru Între pregătirea omului pentru relația lui cu obiectul muncii și pregătirea omului pentru sistemul relațiilor interpersonale. Funcțiile jocului care
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Mihaela VARODI () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93095]
-
exersare a comportamentului interpersonal. Această funcție a jocului ni se pare cu atât mai importantă cu cât În sistemul educativ organizat există un puternic dezechilibru Între pregătirea omului pentru relația lui cu obiectul muncii și pregătirea omului pentru sistemul relațiilor interpersonale. Funcțiile jocului care contribuie la pregătirea copiilor și tinerilor pentru comportamentul interpersonal. a) Jocul cere asumarea unor reguli, cunoașterea și respectarea unor reguli. În cadrul jocului, participanții sunt obligați să-și asume anumite roluri foarte bine definite, și să țină seamă
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Mihaela VARODI () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93095]
-
atât mai importantă cu cât În sistemul educativ organizat există un puternic dezechilibru Între pregătirea omului pentru relația lui cu obiectul muncii și pregătirea omului pentru sistemul relațiilor interpersonale. Funcțiile jocului care contribuie la pregătirea copiilor și tinerilor pentru comportamentul interpersonal. a) Jocul cere asumarea unor reguli, cunoașterea și respectarea unor reguli. În cadrul jocului, participanții sunt obligați să-și asume anumite roluri foarte bine definite, și să țină seamă de un set de reguli, obligatorii pentru toți participanții la joc. Am
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Mihaela VARODI () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93095]
-
care să permită tocmai menținerea activității de joc. Apariția acestor reguli noi și modificări de roluri poate oscila de la o simplă modificare a jocului până la transformarea totală a lui. b) Jocul este un mijloc de stabilire a unor noi relații interpersonale și de modificare a celor vechi. Această funcție a jocului se realizează: - În interiorul activității propriu-zise de joc;prin prelungirea și convertirea relațiilor de joc În relații din alte domenii ale vieții cotidiene. Relația dintre joc și interactiunea personală are un
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Mihaela VARODI () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93095]
-
realizează: - În interiorul activității propriu-zise de joc;prin prelungirea și convertirea relațiilor de joc În relații din alte domenii ale vieții cotidiene. Relația dintre joc și interactiunea personală are un caracter dinamic și un sens dublu. Pe de o parte relațiile interpersonale prezente oferă posibilitatea copiilor să se joace și să Învețe să se joace (să Învețe noi jocuri și noi strategii) pe de altă parte numărul, tipurile jocurilor știute și nivelul performanțelor atinse În joc oferă posibilitatea stabilirii unor noi relații
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Mihaela VARODI () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93095]
-
aleagă un altul mai bun și mai util În câștigarea jocului. Având În vedere acestea, se poate spune că unele jocuri Îi Învață pe participanți ca relațiile lor cu ceilalți nu depind doar de activitatea prezentă ci de totalitatea relațiilor interpersonale În care sunt implicați. b) Jocul arată că succesul și eficiența acțiunilor proprii depind și de acțiunea celorlalți. c) Jocul este un mijloc de post analiză și anticipare a relațiilor interpersonale. Această funcție a jocului constă În luarea și jucarea
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Mihaela VARODI () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93095]