2,699 matches
-
suferit o schimbare. În legătură cu asta, aș dori să remarc, mai întîi, că există mai multe forme de tranziție între intuiția imediată și analiza despre care vorbește James. Chiar și cînd are loc o modificare a unei părți dintr-o imagine intuitivă (de exemplu, fiindcă o singură trăsătură e observată mai atent sau este iluminată mai puternic din exterior), imaginea nu e descompusă din această cauză. Efectul este, poate, doar acela că imaginea este oarecum accentuată într-o singură direcție sau capătă
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
este cu mult mai cuprinzătoare decît cea a valorilor. Ceea ce este valoros e numai o parte, poate o părticică disparentă din lumea realității. Lucrul acesta s-a văzut în stil mare cînd vechea imagine a lumii, cu caracterul ei plăcut intuitiv, a dispărut într-un cadru închis și cînd a dvenit limpede pentru conștiință că este imposibil să se atribuie limite stabile lumii. De aici înainte, îngerii nu mai pot coborî și urca înapoi, din cerul valorilor spre pămîntul realității, și
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
și a distanței la care se află obținerea acestuia. O vijelie, spune La Rouchefoucauld, întețește flăcările unui incendiu, dar stinge o luminiță. Dacă un sentiment se poate menține, deși obiectul său se află departe și nici o prezență sensibilă, nici o imagine intuitivă nu-l sprijină, el va deveni cu atît mai profund și va prinde rădăcini cu atît mai adînci. O mare suferință poate dezlănțui o energie care altminteri n-ar fi intrat în acțiune. E nevoie de energie ca să ne întristăm
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
religios a fost, milenii de-a rîndul, o bază importantă de sentimente totale. Prin el, indivizii izolați sînt transpuși în stări sufletești schimbătoare, de teamă și speranță, tristețe și bucurie, de durere și măreție, determinate punct cu punct de imagini intuitive și tradiție. "Vinerea mare era o zi de amărăciune, dar dimineața de Paști era frumoasă" acest motto se potrivește la fel de bine multor forme de cult oriental și grecesc, ca și celei mai mari sărbători creștine. Viața dispozițiilor psihice individuale se
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
puternice, se pot forma mai curînd la artiști decît la gînditori. Există o relație mai apropiată între imagine și sentiment decît între idee și sentiment. Sentimentul își capătă involuntar expresia prin trăire, în imagini, care reprezintă sau simbolizează, în mod intuitiv, ceea ce s-a trăit, în toată perticularitatea actului pe cînd, pentru gînditor, o trăire izolată contează ușor doar ca un exemplu printre multe altele. Astfel, artistul se găsește într-o relație mai apropiată cu viața, în formele ei individuale, concrete
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
tendința de suprasolicitare a creatorului, sănătatea și robustețea fizică, acompaniată de echilibru, forță și rezistență psihologică în fața dificultăților și capacităților inerente creației, fac parte dintre premisele creației. Metode destinate produsului creator Acestea pot fi grupate în două categorii: metode imaginative (intuitive, psihologice) și metode raționale (analitice) 1. Metode imaginative 1.1. Brainstormingul: a fost concepută de A.F. Osborn în 1938 pentru eficientizarea ședințelor de afaceri. Principiile acestei tehnici se regăsesc în budismul Zen. Este cea mai folosită metodă de stimulare
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
a cuvântului: tradiționalistul, exuberantul, pesimistul, optimistul; - evoluția discuțiilor este influențată de evoluția fiecărui membru; - animatorul antrenează echitabil toți participanții, având grijă ca fiecare membru să-și păstreze și onoreze rolul pe care l-a primit; În concluzie, toate metodele imaginative (intuitive) menționate până acum au următoarele roluri: 1. dinamizarea și eficientizarea activității de obținere a unui produs creativ; 2. eliminarea unor blocaje psihologice ale creatorului. B. Metode raționale (analitice) 1. Metoda listelor A fost inițiată în 1932 de R. Crawford prin
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
din aceste lucrări, și din altele, adâncindu-le și dezvoltându-le dintr-o perspectivă mai largă, lucrarea Nivele estetice (1972) se vrea o „sinteză morfologică”, „o sinteză a modalităților de abordare științifică a operei”. Autorul o consideră necesară, întrucât estetica intuitivă, constituită prin negarea celei speculative și sistematice, întemeiată de filosofi, nu elucidează decât unele dintre problemele artei, de vreme ce judecata estimativă se poate bizui doar „pentru o primă aproximație” pe „intuiția și finețea exegetului”, pe când întemeierea ei riguroasă „nu se poate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288704_a_290033]
-
fie în fetișuri, fie în limbajul mâinii. În cadrul multor religii, zeitatea creatoare depinde de gesturile mâinii (Buddha are mâinile împreunate pentru meditație, mâna dreaptă spre pământ sugerând iluminarea), fie stând sub o umbrelă/smochin, sub care a atins eliberarea, coarda intuitivă profundă. Corpul simbolic al relației Ying și Yang, masculin și feminin, ori Mandala reprezintă forța energică a celor două mâini, în ciclul nașterii, morții, renașterii și reînnoirii. Energia trece în materie, în corpul nostru, prin punctele energetice majore numite chakre
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
Alături de ele, Franța a avut și ea un rol valoros în teologia secolului al XX-lea. Analizăm în continuare evoluția mijloacelor de comunicare catolice și intervențiile magisteriale în această sferă 166. În lumea catolică, ideile s-au dezvoltat în mod intuitiv, în ritmul istoriei și al evenimentelor sociale, tehnologice sau politice, așa cum s-a întâmplat și în alte domenii. Au apărut instituții pentru distribuirea presei de calitate, au existat creștini cu prestigiu care au sprijinit publicațiile catolice, s-au înființat școli
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
E un interes vechi, de pe când eram la universitate, dar abia în ultimii ani acest interes a căpătat o direcție în sensul în care vorbeai. Alegerea personalităților n-a fost deloc arbitrară după mine, ea e în mare parte instinctivă, intuitivă. În multe dintre cazuri cum ar fi Dickens, Blake, Chaucer, Milton am încercat să-mi aduc contribuția la conturarea conceptului de "sensibilitate londoneză". Mă interesa scriitura care izvora din Londra, ca și cea despre alte orașe vechi de veacuri, caracterizată
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Medicină din România ISTORIA MEDICINEI PRELIMINARII La început a fost durerea, semn al agresării, sau disfuncționalității organismului. Indiferent de forma ei: localizată, difuză, de cauză evidentă sau obscură, de scurtă sau lungă durată, ea a generat îngrijorarea, convertită în căutarea intuitivă a leacului, a mijloacelor capabile de restabilire a normalului printr-un dinamic proces de intuire și finalizare a actului curativ. Desigur, la începuturile umanității, preocuparea pentru însănătoșire nu s-a centrat pe etiologia durerii, doar dacă agentul cauzator era la
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
este construită după un proiect elen și realizată din ciment hidraulic cu pereți dubli. S-au folosit și grotele naturale sau săpate special pentru a deveni adevărate rezervoare de apă. Terapeuții daci aveau un spirit de observație și o capacitate intuitivă excepționale care pledează în favoarea unui pragmatism medical susținut de varietatea și abundența resurselor farmaceutice naturale, la atenția acordată legilor echilibrului, compensației, armoniei din natură. Cultul apei, focului, aerului, pământului, mișcării, toate guvernate de spirit, constituia cadrul în care nemuritorul dac
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
dar nu numai, erau considerați de către preoți ca impuri. Se pare că știau că șoarecii, șobolanii transmit ciuma. Unele texte relatează cazuri de reanimare prin insuflare de aer gură la gură (Cartea regilor). Anatomia și fiziologia erau mai mult percepute intuitiv, căci după lege, evreii nu făceau disecții pe cadavre și nu experimentau. Nu făceau distincția între nervi, vase sanguine, mușchi, tendoane etc. Nu cunoșteau circulația sanguină și credeau ca Aristotel, că măduva spinării și creierul au aceeași substanță. Cunoștințele de
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
primul care l-a folosit cu mare talent observațional și descriptiv. Descoperirile pe care le-a făcut explică aprecierea de care s-a bucurat Leeuwenhoek, date fiind calitatea și întinderea observațiilor lui, excelenta lui tehnică și faptul că a urmat, intuitiv, metoda științifică riguroasă. În 1680, Leeuwenhoek a fost ales în unanimitate membru al Societății Regale din Londra, lucru care l-a bucurat nespus. Tot atunci, a devenit și membru al Academiei Franceze de Științe. Pe măsură ce devenea tot mai celebru, el
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
La nivelul școlii climatul este un factor mobilizator deosebit de important. De calitatea sa depinde, in mare măsură, calitatea actului pedagogic. Se poate intui că școlile diferă între ele din punct de vedere al climatului. Totuși, pentru a se evita descrierile intuitive, s-au făcut încercări de operaționalizare a conceptului de climat. Cea mai cunoscută este, conform lui E. Păun(1999, p. 130) cea a lui A.W. Holpin și D. B. Croft. Aceștia au elaborat un chestionar descriptiv de identificare a aspectelor
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
și mai sârguincioase nu pot depăși dezvoltarea intelectuală a băieților. Ele sunt mai bune la materiile care implică exprimări verbale complexe (materiile umaniste), în timp ce băieții sunt mai buni la materiile realiste. Și la unii și la alții inteligența este activă, intuitivă și duce la formarea multor competențe. Treptat, adolescentul intuiește că trăirile și cunoștințele sale sunt invadate de asociații sau de izbucniri de amintiri sau de exprimări necontrolate datorate unor stratificări mai vechi sau mai noi de experiență. În aceste condiții
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
și preistoria: este greu să ne gândim la doi termeni mai ireconciliabili și mai dificil de integrat. În momentul În care se intră În istorie, adică Începe să apară mărturia scrisă a propriilor fapte, pretutindeni omenirea are deja religii: astfel, intuitiv, se acceptă că omul a avut „religii” Încă din stadiul anterior apariției scrisului, adică din „preistoric”. Este de neconceput ca religiile să fi apărut Într-un timp foarte scurt, atunci când texte mai mult sau mai puțin explicite ne vorbesc despre
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
metalelor nu au existat, iar societățile intră În epoca industrială În acest secol: Începutul și sfârșitul fiecărui stadiu diferă În fiecare parte a lumii, acesta fiind motivul pentru care nu se furnizează informații. În mai multe rânduri, cercetătorii au sugerat intuitiv că fiecărui tip de societate și cultură - sub orice formă socioculturală sau „tip cultural”, În sensul indicat de J. Steward - Îi corespunde un anumit tip de religie: religia vânătorilor, religia agricultorilor, a păstorilor nomazi și așa mai departe. Prin analogie
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
examina aceste reprezentări În mod izolat, adesea scoase din orice context, sau pe mici grupuri Înrudite. A existat preocuparea pentru crearea unei cronologii de forme și de stiluri pe baze insuficiente și preconcepute și pentru extragerea unei religii prin confruntarea intuitivă cu lucrări și culte ale „sălbaticilor” de astăzi. Mulți cercetători au crezut că descoperă practici magice pentru atragerea vânatului. Nemulțumiți de rezultate, A. Laming-Emperaire (1962) și A. Leroi-Gourhan (1964; 1965; 1971; 1981) au abordat ex novo interpretarea acestor arte, analizându
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
că manifestările religioase servesc la ordonarea și Înțelegerea lumii și a societății (datorită fondatorilor etc.) și la asigurarea protecției acolo unde puterea umană nu este suficientă (prin ființe protectoare sau prin proprii morți). Aceste lucruri oferă certitudine și siguranță: sacrul intuitiv dobândește valoare de adevăr, sacralizarea cuvintelor este un mod de a le face să devină adevărate (Rappaport, 1917b). Sacralizarea valorilor, persoanelor, instituțiilor și locurilor este modul În care sistemele religioase asigură acceptarea convențiilor sociale. Nu mai este cazul să subliniem
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
voi defini, încă, foarte clar, termenii. Acest demers va fi întreprins în prima parte a cărții. Să notăm totuși că prin minimal-raționalitate am în vedere preferințe care sunt complete și tranzitive. footnote>), care să îndeplinească o serie de condiții considerate intuitive. Funcția de bunăstare socială ar trebui să: permită indivizilor să prefere oricum doresc între alternativele de pe agendă (condiția domeniului universal), să transforme orice preferință unanimă a indivizilor în preferință socială (condiția Pareto slabă), în compararea a două alternative să excludă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
că există o singură regulă de decizie socială care îndeplinește aceste condiții care par greu de respins. Aceasta este regula dictatorială. Aici este, de fapt, aspectul înșelător al denumirii teoremei Arrow, pe care îl aminteam mai sus: deși folosim condiții intuitive, rezultatul este unul contraintuitiv (condiția de nondictatură este nesatisfăcută). Acest rezultat a primit interpretări diferite din partea comunității științifice. Reacțiile au mers, de la respingerea lui ca irelevant, până la a considera că teorema trebuie interpretată ca o imposibilitate a democrației. Fără a
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
revine, își cere scuze și îmi spune că bucătarul a pregătit și ciorbă de burtă. Ah, zic eu, atunci comand ciorbă de perișoare!”[Miroiu, 2006, p. 178]. Uitându-ne la un astfel de exemplu, condiția independenței față de alternativele irelevante pare intuitivă și pare a scăpa numeroaselor critici aduse în literatura TAS (pentru pozițiile critice, a se consulta partea a treia a acestei lucrări). footnote>, chiar și condiția de independență față de alternativele irelevante pare complet intuitivă. Deși interpretarea tare nu pare a
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
condiția independenței față de alternativele irelevante pare intuitivă și pare a scăpa numeroaselor critici aduse în literatura TAS (pentru pozițiile critice, a se consulta partea a treia a acestei lucrări). footnote>, chiar și condiția de independență față de alternativele irelevante pare complet intuitivă. Deși interpretarea tare nu pare a lăsa loc de optimism, interpretarea slabă prezintă o imagine cu mult mai puțin neplăcută: în acest sens, rezultatul lui Arrow ne spune doar că modul în care ne formalizăm valorile este important. Această interpretare
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]