8,051 matches
-
care ne însoțește în vanele noastre peregrinări prin Lume: "Soarta i-a pus față n față, vorovit-au despre viață, despre moarte și iubire, despre rost și omenire, despre tot ce-i pe pământ de la leagăn la mormânt. (...) S-au jurat, s-au înjurat, jur împrejur s-au căutat, s au certat, s-au împăcat și la urmă n-au aflat de au fost doi, unul de Moarte și altul de Viață, sau unul doar cu îndoită față..." Al doilea text
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
vanele noastre peregrinări prin Lume: "Soarta i-a pus față n față, vorovit-au despre viață, despre moarte și iubire, despre rost și omenire, despre tot ce-i pe pământ de la leagăn la mormânt. (...) S-au jurat, s-au înjurat, jur împrejur s-au căutat, s au certat, s-au împăcat și la urmă n-au aflat de au fost doi, unul de Moarte și altul de Viață, sau unul doar cu îndoită față..." Al doilea text, Arhivarul (titlu-metonimie), tratează despre
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
pentru că nu mai era nevoie să le cumpărăm de la casă. în spatele cinematografului, într-o ladă se aruncau toate jumătățile de bilet rupte de controlor la intrare, așa că aveam de unde alege, și apoi, lipite cu măiestrie de cealaltă jumătate, puteai să juri că sunt proaspăt cumpărate de la casă. Dar ca să fim și mai siguri, preferam să intrăm atunci când se bulucea mai multă lume, deoarece controlorul de la ușă nu mai avea timp să observe cumva lipitura. Mai ales dacă mergeam în grup mai
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
secretarul său general! Zi și tu, nam făcut bine? Fără a-mi stăpâni râsul, i-am spus: - Mai bine de-atâta, chiar că nu se putea! Aș fi dat orice să-i văd mutra șpanchiului! Da' și chiar dacă te-ai jura domnule director, că pentru mine rămâi tot domnul director, tot nu te-aș crede că n-ai făcut-o dinadins! - Eu m-am scuzat față de ei că fiind bărbat, nu mă prea pricep la aranjamente, dar ca să-ți spun drept
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
vrea și despre cine vrea el să audă, vor scăpa de a ajunge la „mititica”, spune el ritos că “regina șpăgii de la vamă” e un lider sindical (!!!)... Adică iar arată ca de obicei cu degetul în altă parte și se jură că n-are dovezi despre implicarea politicului în toată hoția asta. Deci râuri, râuri de euroi și dolari curgeau cu milioanele de la toate vămile din România pe sub nasul politicului în buzunarele unui lider sindical, iar ei stăteau și se uitau
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
ura față de cei care pândeau la granițele țării pentru a specula orice slăbiciune a noastră, acceptarea cu nonșalanța tinereții a morții pentru această cauză. Oricât s-ar zbate spurcații zilelor noastre, mânjiții slugoi ai occidentului, să demonstreze contrariul, pot să jur alături de milioane de oameni că atunci l-am simțit pe Ceaușescu alături de noi, un om de al nostru, un om care cu un adevărat patriotism a ales ca să ne împotrivim în numele unor principii naturale ale statelor, tuturor armatelor din
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
care controlează tot ce mișcă-n țara asta, râul, ramul, kilogramul, bairamul și salamul. Cred că ați ghicit că este vorba de PDL, partidul emanat direct din burta lui Băsescu, într-o zi de groaznic deranjament stomacal, și care a jurat să nu plece de la putere, până când și cea din urmă instituție a statului să fie intoxicată nu cu portocale, ci de cea mai curată culoare portocalie, bineînțeles. Cred că ați auzit chestia cu autostrada București- Ploiești? Fiindcă aveau pe alți
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
ani, până nu va mai fi nimic de supt și de furat, în țara asta nenorocită. Și vor să-și pună în aplicare schema lor, indiferent de ce vor face alde muțunache din noua coaliție electorală (PSD+PNL), în care partenerii jură că se iubesc, însă în realitate se urăsc temeinic și fără speranță ca în orice căsătorie din interes, cotonogindu-se pe sub masă. Băsescu a dat comanda: marinari din guvern, porniți acțiunea „Salamandra”. Să știți că nu este vorba de salamandra
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
general chinez cu 500 de ani înainte de Hristos, distrugerea culturii și a sănătății poporului respectiv. Iar noi ce facem în timpurile noastre? Dăm cultura și sănătatea în mâna reprezentanților unui popor, ce ne- a fost ostil dintotdeauna, și care a jurat că nu are liniște până nu ne termină. Și apoi tot noi începem să ne văicărim, că se duce dracului sănătatea publică și cultura noastră de veacuri. Citiți numai, cine sunt acum mai mari la Ministerul Sănătății și o să găsiți
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
recunosc, și i- ar putea lăsa cu multe dureri de cap, ehei. Exercițiul ar avea ca temă: „Cum ar fi viața politică românească, dacă Traian Băsescu ar dispărea, așa deodată, din coloratul peisaj politic românesc. Cei trei amintiți mai sus, jură că nu e chiar o fantezie și ei vor face ca ziua aceea să vină mult mai devreme, ca sorocul din 2014 să se împlinească urgent. În cazul acesta, cine mi-ar mai da viață scrierilor mele, cine îmi va
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
exact ceea ce vrea el să audă vor scăpa de a ajunge la „mititica”, spune el ritos că “regina șpăgii de la vamă” e un lider sindical (!!!) etc, etc... Adică iar arată, ca de obicei cu degetul în altă parte, și se jură că n-are dovezi despre implicarea politicului în toată hoția asta. Deci, cum puteți să vă imaginați cum, râuri, râuri de euroi și dolari, curgeau cu milioanele de la toate vămile din România, pe sub nasul politicului în buzunarele unui lider sindical
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
Urmați-mi slova sfântă, Căci doar acesta pe pământ Pe eu îl înveșmântă: Să nu lovești în cel căzut, Și celui rău, fă-i bine, Să te păzești de încrezut, De cel ce-i plin de sine; De vrei să juri, nu fi pripit, Și ține-ți jurământul Chiar dacă răul, proțăpit, Îți taie greu avântul; Nu te grăbi să ai averi Când conștiința-i goală Și mari erori, strânse poveri, Îți fierb adânc în oală; Gândește-o noapte de-are rost
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
la nevricale, Căutând resturi în coș. În noi, mustul nu mai fierbe. Toate au încremenit, Pe ce-a fost - ciulini în jerbe, Pe ce e - spin troienit. * Ca atei și buni de gură Terfeleau pretinși vrăjmași; Azi, pe Biblie se jură, Și se jură pătimaș. * Se clatină cât ai spune doar pește O națiune făr’ elan Când egoismul lung dospește La lideri ce conduc în van. 31 decembrie 2004 Cosește moartea un’ nu crezi - Zadarnică mirare. Ieri mai era, azi nu
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
resturi în coș. În noi, mustul nu mai fierbe. Toate au încremenit, Pe ce-a fost - ciulini în jerbe, Pe ce e - spin troienit. * Ca atei și buni de gură Terfeleau pretinși vrăjmași; Azi, pe Biblie se jură, Și se jură pătimaș. * Se clatină cât ai spune doar pește O națiune făr’ elan Când egoismul lung dospește La lideri ce conduc în van. 31 decembrie 2004 Cosește moartea un’ nu crezi - Zadarnică mirare. Ieri mai era, azi nu-l mai vezi
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
militară a Lisabonei aderă la revoluție. Se alcătuiește o Juntă a Guvernului provizoriu, care administrează în numele Regelui și elaborează, în același timp, o Constituție după modelul francez și spaniol. Puțin timp înainte de îmbarcarea sa, cedând stăruințelor Principelui moștenitor, Joîo VI jurase credință acestei Constituții, în curs de alcătuire la Lisabona. Suveranitatea monarhului încetează din acest moment, trecând de drept asupra reprezentanților națiunii. Don Pedro a jucat și aici rolul de căpetenie, fraternizând cu manifestanții, care-l aclamau ca pe un tribun
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
regală. Joîo VI era prizonierul Congresului provizoriu, alcătuit dintr-o seamă de ambițioși și de iluminați ai masoneriei, care vorbeau în plină Adunare de "Supremul arhitect". Câteva luni în urmă, la l octombrie 1822, Regele e silit din nou să jure pe Constituție... Și, cu toate acestea, o bună parte din populație e împotriva Constituției. Sunt, în primul rând, nobilii, care nu văd cu ochi buni ascensiunea politică a unor elemente cu trecut dubios (cei mai mulți pactizaseră cu armatele franceze) și astfel
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
greu de dezrădăcinat într-o generație, iar orice șef de insurecție antirevoluționară, orice iluminat sau orice erou o câștiga cu ușurință. Asemenea șefi ai antirevoluției n-au întîrziat să apară. La 23 februarie 1823, câteva luni după ce Regele Joîo VI jurase din nou credință Constituției la Lisabona, izbucnește, în Nordul țării, revolta Contelui de Amarante. Mulțimea strigă: "Trăiască Regele absolut! Moarte Constituției!" De abia se potolise mișcarea Contelui de Amarante, când un regiment de infanterie se revoltă la ieșirea din Lisabona
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
absolut! Moarte Constituției!" De abia se potolise mișcarea Contelui de Amarante, când un regiment de infanterie se revoltă la ieșirea din Lisabona. La Vila-Franca, garnizoana încearcă o mișcare asemănătoare. Al doilea fiu al Regelui, Infantele Don Miguel, ia comanda trupelor, jurând că va "dezrobi pe Suveran din ghearele masoneriei". Don Joîo VI rezistă câtva timp, dar în cele din urmă făgăduiește să dea țării o "rînduială nouă". Făgăduială, însă, care n-a potolit curentul antirevoluționar. Astfel că, la 30 aprilie 1824
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
civil. Epoca de adevărată glorie a lui Don Joîo VI a fost perioada sa braziliană, în care se poate spune că a întemeiat statul modern al Braziliei. Întors în Metropolă, Regele a dat mereu dovadă de slăbiciune și nehotărâre. A jurat credință Constituției, deși a plâns când, cu acest prilej, mulțimea îl aclama frenetic, la Rio de Janeiro. A asistat pasiv la uneltirile fiului său mai mare, Don Pedro, datorită căruia Brazilia s-a despărțit de patria-mamă. Era întru totul de
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
Guvernului. Ultimatumul și îndeosebi acceptarea lui a provocat însă în întreaga țară o formidabilă agitație populară, îndreptată atât împotriva Marii Britani cât și împotriva Regelui, învinuit că a vândut țara englezilor. Manifestațiile se țin lanț; studenții și elevii de liceu jură solemn că vor boicota produsele englezești și refuză să citească pe Shakespeare; iau ființă nenumărate asociații patriotice pentru apărarea onoarei naționale, pentru promovarea marinei de război portugheze, pentru organizarea unei rezistențe pasive împotriva Marii Britanii; consulatele și societățile engleze sunt atacate
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
organizații alcătuite din comandanții de regimente credincioase regimului, care, în cazul când Sidonio va cădea victimă unui atentat, va putea impune constituirea unui guvern militar. Un program - cuprinzând indicații precise - este împărțit comandanților de regimente, și fiecare e invitat să jure respectarea lui și credință "nucleelor armatei". Se lucrează, totuși, destul de puțin în această privință. Majorității ofițerilor li se spune că "totul e aranjat privitor la succesorul lui Sidonio", în timp ce de abia se găsiseră cele trei nume de generali care trebuiau
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
încă la Conferința de Pace. Guvernul trimite pe Theofilo Duarte să recucerească Guarda. Fostul colaborator intim al lui Sidonio și unul din cei mai devotați sidoniști, crede încă în "Republica Nouă" pe care o instaurase decembrismul și pe care Guvernul jurase s-o apere. Astfel, trupele monarhiste au împotriva lor chiar elemente de ordine, cunoscute prin atitudinea lor antidemagogică. Sidoniștii luptă contra monarhiștilor. Succesul democraților e mai mare și mai precipitat decât credeau chiar cei mai optimiști adversari ai "decembrismului". La
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
de Gama, și a căpitanului Jaime Baptista, care evadase de curând din fortul Elvas, unde fusese închis laolaltă cu ceilalți șefi ai insurecției din aprilie. Noua rebeliune militară se prăbușește, ca și cea din primăvară, datorită șovăielilor anumitor elemente care juraseră să urmeze pe complotiști, dar care în ultimul moment renunță la insurecție. Lupta cu gărzile republicane și regimentele loiale Guvernului e scurtă, iar șefii insurecției se predau înțelegînd zădărnicia unei rezistențe prelungite. La guvern se află din nou, de la 30
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
zăbovea pe mânerul săbiei. Audbert, care îl știa cât e de impulsiv, nu-l scăpa din ochi, temându-se să nu facă vreun gest neașteptat și violent, cu consecințe imprevizibile. Ceilalți își strângeau degetele pe amulete și se uitau în jur neliniștiți, cercetând lada descoperită, micul spălător cu o găleată de metal lângă el, vreascurile uscate, sacii cu cereale și așternutul - nimic altceva decât o împletitură din trestie, cu o piele de berbec veche și zdrențuită întinsă peste ea; în sfârșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
că doar un trăsnet providențial îl împiedicase să-i asasineze pe amândoi. Așadar - reflecta Sebastianus, intrând în cetate prin Poarta de Miazăzi, sub privirile curioase ale mulțimii - țărănoiul de marcoman pe care îl ducea cu el îi spusese adevărul când jurase că Waldomar fusese ucis și nu erau motive să se mai îndoiască de celelalte informații ce i le dăduse, care, cu siguranță, în curând aveau să se dovedească extrem de prețioase. Asasinarea lui Waldomar era o lovitură grea pentru Gundovek: odată cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]