4,995 matches
-
unde este proiectat un întreg cod al regalității și al investirii itinerante, prin descrieri ample ale treptelor inițierii și ale probelor la care este supus cuceritorul "universului împotrivă", acesta fiind construit pe structuri mitologice de sorginte antică. Din suprapunerile nivelelor laic, religios cult și religios popular și din infuzia de elemente orientale, prin cultura islamică, literatura locală preia și dezvoltă cronotopoï și bestiare care apar apoi în Istoria ieroglifică, în Jitii, în Viața și petreacerea svinților a lui Dosoftei, dar și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
legile vieții casnice, orice încălcare a comportamentului prescris (de instanțele masculine) atrage după sine fie condamnarea publică a atitudinilor considerate nefirești, fie claustrarea într-o altă lume "privată": mănăstirea. Situațiile variază în funcție de treapta socială, dar și de conjuncturi. Dacă legile laice (de tipul celor din Pravilele lui Vasile Lupu) sunt făcute să reglementeze în special viața femeii obișnuite, mai libere și mai des surprinse cedând ispitei, doamna de la curte intră rar sub incidența pedepselor, nu numai datorită unui statut privilegiat, ci
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Dionisie Fotino - Noul Erotocrit -, Filerot și Antusa, la sfârșitul secolului XVIII). Aceste adaptări la sensibilitatea românească, a unor lucrări de mare circulație în epocă, au venit totuși târziu, astfel încât, în legătură cu secolele XV-XVI, se poate vorbi despre o cvasi-absență a literaturii laice dedicate trăirilor umane, despre un drept limitat de a imagina și de a crea în jurul temei erotice; în schimb, un unic și penitent chip, cel feminin, este prins în imaginarul dominat de modelele masculine, mobilizate politic și militar, fidele în
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
domestice și a cotidianului, tutelate de morala bisericii. Pentru că asupra ființei ei este proiectată dorința, dar și amintirea gestului interzis, întreaga existență îi este pusă sub semnul interdicțiilor; în baza lor, o fantezie masculină compensatorie (redată timid de poezia medievală laică, de altfel, nesemnificativă), interesată avid de evadările sufletești ale femeii, a condamnat-o din cauza unui rol fie atribuit, de vrăjitoare, fie chiar suplinit, de vraci (situație în care, de altfel, a fost integrată tacit în viața socială). ... Dumnezeu și minune
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
adamic și Fecioară, între păcat și sfințenie, între cotidian și dogmă, dar mai mereu în interiorul casnic, femeia din evul mediu românesc ne apare în scrierile culte supusă, tăcută și redusă la tiparul desăvârșit în comun de biserică și de puterea laică masculină. Cărțile populare: dincolo de regalitate și de cotidian Situate în spațiul culturii la granița dintre scris și oralitate, cărțile populare dezvoltă pe structuri narative de basm o tematică mitico-religioasă și un tip de fantastic adaptat la scenarii cu aparență realist-istorică
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Mircea Eliade, comentarii științifice detaliate, dar și proză fantastică pe această temă). Iată, pe verticală și pe orizontală, formele simbolice ale spațiului familial și principalele reprezentări ale vieții terestre proiectate în imaginar, dar surprinse și în textele medievale. Evenimentele vieții laice împart existența în: "istorie" politică (spre exemplu, temporalitatea narativă în letopisețe sau în cronici; timpul bătăliilor și al victoriilor; secvența temporală a tratativelor, a primirii solilor sau a aplicării pedepselor politice), timp social (judecata; munca și relațiile profesionale; educația; târgul
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
ale ascezei, ajung să intre și sub incidența maleficului (a vrăjitoriei). Pentru imaginarul medieval, propun mai curând o tripletă specializată: un timp aferent religiosului așezat sub semnul pozitiv al divinității, cu topoï aferenți - rai, biserică și grotă christică; un timp laic (al existenței obișnuite și al cotidianului); un timp al religiosului aflat sub semnul negării și al păcatului (pentru iad și celelalte spații "împotrivă"). Pentru prima ipostază, vorbim corelativ despre "vârsta de aur" a Edenului, despre ceremonial, dar și despre Înviere
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
îngenunchierii). Desenul amplu al crucii (vertical și orizontal) și închinarea în fața "suveranului-mag" (simbolism filtrat de Vechiul Testament) urmăresc obținerea purificării și a mântuirii, pentru (re)armonizarea spiritualului cu natura umană (precum în Psalmi). Construcția bisericii semnifică tocmai sacralizarea materiei (părăsirea casei laice și a cotidianului supus greșelii) și situarea în lumina iertării, prin rostirea constantă de rugăciuni. Dacă simbolistica nopții trimite și la odihnă, și la râvnita ocrotire a casei, dar și la Satan cel condamnat la nesomn, lumina sacră, corelată cu
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
condiționări strict materiale și sociale, sărbătorile religioase, codul alimentar (legat de post), programul de muncă și viața spirituală a familiei țin în întregime de "centrul" absolut, de biserică. Două forțe exterioare acționează așadar asupra domus-ului privat în evul mediu: puterea laică și cea religioasă, a doua dependentă de prima și în ce privește politica sa de prozelitism. Ea este însă cu mult mai persuasivă, prin faptul că operează în structurile profunde ale credinței în divinitate, implicit și ale imaginarului (cu mult mai complex
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
cu mult mai persuasivă, prin faptul că operează în structurile profunde ale credinței în divinitate, implicit și ale imaginarului (cu mult mai complex). Conotațiile "casei" combină în permanență, prin integrare sau delimitare, atât cele două dimensiuni ale timpului, religios și laic, cât și registrul diurnului și al nocturnului (în terminologia lui Durand); se configurează astfel intinerariile simbolice posibile, din planul terestru în "lumile−alternativă", din clopotniță în pronaos sau din pivniță în pod. În lumea creștină, domus (biserica) devine alături de salus
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de valoarea sacrificiului lui Christos − menținut permanent ca suprem judecător și ipostază unică a arhetipului puterii celeste. Dată fiind valoarea jertfei lui Iisus, omul medieval și-a trăit credința îndoliat și profund smerit. La un alt nivel, al imaginarului puterii laice, deși a rămas în toată perioada medievală simbolul spiritual incontestabil, Iisus a fost dublat în chip necesar de modelele clericilor sanctificați și de cele ale împăraților creștini, care au dat o valoare militantă credinței practicate și au mobilizat conștiințele credincioșilor
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
românești, despre sine și despre raportul său cu alteritatea, deși formulat stereotip - date fiind regulile de memorare specifice culturii predominant orale, dar și locurile comune din dogma ortodoxă și din exegetica ei medievală −, a lăsat puțin loc pentru creații locale laice și pentru traseele imaginative alternative. Vegheate atent de instituțiile puterii, conservatoare, formulele au rămas aproape neschimbate în timp. Moștenirea "reziduală" formată din structuri ideatice antice, preluate și transformate în planul oikonomic creștin, s-a întâlnit la nivel local mai curând
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
simbolisticii baroce atât de bogate și prin introducerea unor simple și univoce alegorii (Durand, Aventurile imaginii 141). Imaginarul continuă să reziste, însă contextul și cadrul său de manifestare se schimbă fundamental în ultimele două secole. Dincolo de perioada iluministă, caracterul dublu (laic și religios) al acestui depozit ordonat de imagini și de coduri de mentalitate se pierde. De la raționalism și pozitivism, ambele iconoclaste (despărțite de copleșitoarea stilistică vizuală, în primul rând cu motivație religioasă, a artei baroce), civilizația europeană deprinde și afirmă
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
se proiectează în imagine și tot ea își distruge oglindirea, pe care o resimte ca fiind imperfectă, dar mai ales periculoasă prin capacitatea ei de a crea halucinații, uneori complet distructive. Religiile iconoclaste dezvoltă în mod compensatoriu structuri ale imaginarului laic, refuzând nu imaginea în sine (mentală sau vizuală), ci doar imaginea divinității și "pervertirea" sensului cuvântului sacru. Nici măcar prevalența scrisului nu a diminuat forța imaginii, pentru că ea supraviețuiește tocmai prin cuvânt, fie în formele lui stilizate, fie prin expresivitatea lui
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
procesul psihic al nevoii de (auto)reprezentare, dacă filosofia utilizează azi variate tipologii ale imaginii, iar știința desparte senzorialul de imaginar, dacă pot fi sistematizate structurile imaginarului colectiv și tratată obiectiv istoria înfruntărilor ideologice din jurul imaginii, utilizarea ei în politicile laice și în cele religioase, în arta contemporană și în societate îi relevă și la ora actuală problemele și statutul controversat. Sunt de netăgăduit schismele din istoria generală a imaginarului, însă există și o seamă de falii și episoade legate de
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
économie. Les sources byzantines de l'imaginaire contemporain. Paris: Seuil, 1996. Montandon, Alain (coord.) Fortunes et infortunes des genres littéraires. Caietele Echinox 16 (2009), Cluj-Napoca. Moraru, Mihai și Cătălina Velculescu. Bibliografia analitică a literaturii române vechi. Vol. I. Cărțile populare laice. București: Ed. Academiei, 1976 și 1978. ---. De nuptiis Mercurii et Philologiae. București: Ed. Fundației Culturale Române, 1997. ---. "Dioptra". Chițimia și Toma. 66-73. Morel, Philippe. Les grotesques. Les figures de l'imaginaire dans la peinture italienne de la fin de la Renaissance. Paris
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și-a susținut teza de doctorat, dedicată primelor scrieri patristice din literatura noastră (secolele IV-XVI). În 1992 este ales membru de onoare al Academiei Române și membru al Academiei de Științe din Republica Moldova. I s-au acordat numeroase distincții bisericești și laice, în țară și peste hotare. Ecumenist de seamă, trimis de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române la diferite manifestări consacrate dialogului teologic, autor al multor studii consacrate începuturilor monahismului și primelor lui „reguli”, V. e colaborator al unor publicații prestigioase
VORNICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290645_a_291974]
-
gol. De asemenea unii clerici musulmani cer ca în școlile publice cu un procent mare de imigranți să nu se mai predea Infernul de Dante, căci este o lucrare ofensatoare pentru musulmani. Incapacitatea musulmanilor de a accepta realitățile unui stat laic, va duce la conflict. Ei vor dori neapărat să modifice legislația pentru a o face conformă cu preceptele coranice indiferent dacă există sau nu o minoritate. Chiar dacă guvernele europene vor reuși probabil să controleze situația, vor fi puse în situația
Marele cătun, sau locul unde totuşi se întâmplă ceva. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Marcel Epure () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1211]
-
ideologie, ci pe o știință obținută dintr-o dogmă provenită din texte sacre - îndeosebi de-ale lui Marx - a căror decriptare cade în sarcina intelectualilor revoluționari. Amestec de scientism și de utopie*, leninismul* și apoi marxism-leninismul* devin creuzetul unei credințe laice care va permite să se explice și să se justifice totul. După Revoluția din Octombrie* și publicarea în 1924 de către Stalin a Principiilor leninismului, marxism-leninismul a fost extins ca ideologie - „sistem global de interpretare a lumii istorico-politice” (R. Aron) -, la
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
pus concepția lui „științifică” asupra lumii în slujba unei speranțe revoluționare, iar o evidență a analogiilor între marxism și religie este greu de ținut. în vreme ce marile monoteisme indeo-creștine par să bată pasul pe loc, marxismul a apărut ca „echivalentul lor laic” (Karl Lowith), o teorie „laicizată” (Pierre Fougeyrollas) sau ca o „religie seculară” (R. Aron, E. Voegelin). Această ultimă categorie arată cu claritate ce anume permite înrudirea marxismului cu o varietate neobișnuită a religiei: ideea unei societăți bântuite de rău și
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Bisericii Ortodoxe pentru extinderea influenței în rândul credincioșilor din alte state. Rusia a fost capabilă să succeadă Imperiului Otoman în calitate de putere dominantă în Balcani tocmai datorită imperialismului cultural care a folosit Biserica Ortodoxă ca instrument al politicii externe. În sfera laică, la mission civilisatrice a Franței a fost o armă puternică a imperialismului francez. Folosirea intenționată a atractivității civilizației franceze în scopul promovării politicii externe a reprezentat o piatră de temelie a imperialismului Parisului în rândul țărilor adiacente Mediteranei de est
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
a accentuat, iar atașamentul emoțional față de națiune ca înlocuitor simbolic pentru individ a devenit mai puternic. Sub impactul războaielor mondiale, al concentrărilor puterii economice, politice și militare și al crizelor economice din secolul XX, sentimentul a dobândit fervoarea unei religii laice. Acum, rivalitățile pentru putere au căpătat aspectul ideologic al luptei dintre bine și rău. Politicile externe s-au transformat în misiuni sacre. Războaiele purtate sunt considerate adevărate cruciade care răspândesc adevărata religie politică în lume. Legătura dintre dezintegrarea socială, insecuritatea
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
de respectivul curent într-o măsură mai mare decât exagerările geopoliticii. Aceste exagerări s-au limitat, în general, la Germania și s-au transmis într-un limbaj ezoteric. Pe de altă parte, excesele naționalismului sunt evoluția logică a unei religii laice care a răbufnit în războaiele sfinte de exterminare, înrobire și cucerire a lumii doar în anumite țări, dar au avut o mare influență și în alte părți. Deoarece naționalismul a individualizat caracterul național ca fiind pivotul filosofiei, programului și acțiunilor
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
divizate a câștigat o largă acceptare în domeniul relațiilor internaționale. Pe de o parte, statul-națiune este într-un grad mai mare ca niciodată sursa predominantă a evaluării morale și juridice a individului și punctul ultim de referință pentru loialitățile sale laice. În consecință, puterea sa printre celelalte națiuni și menținerea suveranității sale sunt principalele preocupări politice ale individului în afacerile internaționale. Pe de altă parte, chiar acea putere și suveranitate, ciocnindu-se în condițiile civilizației moderne cu puterea și solidaritatea altor
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
și-ar asuma acestea în relațiile cu alte națiuni. Ceea ce moralitatea națională reprezintă în domeniul eticii, ceea ce opinia publică națională reprezintă în cadrul convențiilor sociale, suveranitatea reprezintă în cadrul dreptului internațional. Suveranitatea se referă, în termeni legali, la națiune ca păstrătoarea loialităților laice supreme ale individului, ca forța socială cea mai puternică, ca autoritatea supremă care legiferează și aplică legile pentru cetățean. Forțele supranaționale, cum ar fi religiile universale, umanitarismul, cosmopolitismul și toate celălalte legături individuale, instituții, organizații care leagă cetățenii și transcend
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]