5,821 matches
-
cele mai inoportune, și 20-22, în cazurile cele mai fericite) și pune în discuție extensia numerică optimă a acesteia; - interacțiunea membrilor clasei, vizate fiind interacțiunile directe, nemijlocite și multivariante. În capitolele care vor urma (capitolul 4), vor fi analizate pe larg investigații amănunțite privitoare la multitudinea de interacțiuni din sala de clasă; - scopurile, atât cele pe termen scurt, cât și cele pe termen lung, sunt comune grupului-clasă și, prin intermediul conștientizării acestora de către elevi, pot deveni motorul dezvoltării grupului pe perioada școlarității
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
în felul acesta profilul unei lumi situate dincolo de capacitatea noastră de concepere, dar care ar putea exista într-o altă ordine a lucrurilor. La fel stau lucrurile în cazul migrației entităților ficționale de la un text la altul, fenomen analizat pe larg de Doležel în epilogul studiului său, consacrat tocmai „rescrierilor postmoderniste” (postmodernist rewrites). Ajungem astfel la un aspect crucial pentru demonstrația noastră, anume reevaluarea intertextualității, prin prisma transgresiunii granițelor ontologice. Doležel remarcă, pe bună dreptate, faptul că intertextualitatea a fost analizată
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
ordinea pe care omul poate reuși să o impună lucrurilor din jurul său și propriului său limbaj rămâne insignifiantă în comparație cu ordinea divină sau naturală pe care o poate descoperi în ele232. Întorcându-ne la problema de care ne vom ocupa pe larg în continuare - aceea a genurilor literare și a modului în care granițele lor oscilează - , ar trebui să încercăm mai întâi de toate să lămurim chestiunea - deloc facilă - a venerabilei și controversatei distincții proză/poezie. Întrebarea care se ivește de la sine
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
reorientează spre recuperarea acelor genuri și stiluri considerate multă vreme nepoetice, reabilitând în special narativul și dramaticul, într-o mișcare recuperatorie ce ne-a îndreptățit să vorbim de întoarcerea a ceea ce Ulrich Schultz-Buschhaus a numit „canonul interdicției”. Am discutat pe larg aceste aspecte în secțiunea consacrată hibridizării genurilor și redefinirii limbajului poetic. Am constatat, tot cu acel prilej, că, deși literatura ultimei jumătăți de secol pare să aspire către constituirea unei forme unice de discurs, în care se topesc stiluri, forme
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
era să ceară să mai aibă și ele altă cauză în afara familiei. Ele folosesc în pledoariile lor și idei naționaliste și colectiviste în care primatul îl dețin alte considerente decât cele mai sus-menționate. Maria Bucurxe "„Bucur,Maria" (2003) argumentează pe larg aceste caracteristici istorice ale feminismului românesc. Și, aș adăuga eu, ale liberalismului clasicxe "„liberalismul clasic" românesc, marcat la rândul său de o gândire naționalistă și colectivistă, fapt de înțeles o dată ce marea miză politică a secolului al XIX-lea era unirea
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
merită discutată este aceea a cazurilor în care preferințele nu sunt libertariene minimal-raționale. La Gibbard, Blau, Gaertner și Kruger, soluția pentru preferințele care nu îndeplineau anumite criterii era anularea sau negarantarea drepturilor. Din motive pe care le voi discuta pe larg în secțiunea 6.2, voi urma o altă cale, aceea de a trata condiția Pareto ca responsabilă pentru inconsistență. De aceea, în enunțarea condiției Pareto se va ține cont de existența preferințelor libertariene minimal-raționale. Astfel amendată, și folosind o condiție
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
dintre soluțiile prezentate nu reușesc să o îndeplinească. 6.2.2. Proprietatea de fidelitate ideologică (fid) Voi discuta această problemă în legătură cu o alta, anume cea a externalităților. Deși acest aspect este unul important, voi alege să nu îl prezint pe larg. Motivul pentru care introduc aici problema externalităților este acela că îmi va furniza un cadru mai clar pentru argumentul pe care doresc să-l formulez. Voi începe cu exemplul prude vs. lewd. După cum se poate observa, în acest caz, fiecare
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
prelucrarea datelor obținute prin activitatea anterioară, instrumentar care este extrem de bogat și se adaptează tipurilor de informație utilizată; astfel, pentru abordările cantitative bazate pe numărare, arsenalul statistic de prelucrare și analiză a informației își dovedește deosebita utilitate, fiind astăzi pe larg folosit în formele sale cele mai rafinate. În câmpul metodologic mai pot fi incluse și alte activități, dar nu vom insista asupra lor, căci, în lucrarea de față, ne vom opri numai la prima dimensiune menționată și vom vorbi așadar
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
alte situații. În al treilea rând, în majoritatea lucrărilor metodologice se apreciază că ancheta directă, față în față, deci inclusiv cea la domiciliu, este cel mai puțin afectată defenomenul de nonrăspuns. Asupra problemei nonrăspunsului în anchete ne vom opri pe larg în alte capitole ale cărții. Deocamdată să precizăm doar că nonrăspuns înseamnă și refuzul de a fi primit în casă pentru realizarea chestionării și evitarea răspunsurilor la anumite întrebări din chestionar și imposibilitatea găsirii unei persoane alese în eșantion într-
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Încercările de clasificare a interviurilor - dintre care, evident, unele nu se deosebesc de anchetă, distincție pe care noi am adoptat-o - introduc mai multe criterii în deosebirea (după De Vaus, 1996) diverselor tipuri de interviu, așa cum se poate vedea pe larg într-o lucrare a lui S. Chelcea (1996). Dintre acestea, mai importante ni se par următoarele delimitări: • interviuri față în față sau prin telefon (după genul convorbirii); • interviuri structurate, semistructurate și nestructurate (după gradul de libertate în formularea întrebărilor de către
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Validitatea criterială presupune judecarea validității unui instrument prin raportare la un alt instrument sau alt criteriu ce vizează (măsoară) aceleași caracteristici sau variabile. Validitatea criterială cunoaște două forme principale: Validitatea concurențială, care înseamnă compararea rezultatelor interinstrumente, intermetode sau, mai pe larg spus, comparare intercriterială. Pentru a aprecia însă dacă un instrument (criteriu) este valid sau nu, unul dintre ele trebuie considerat ca fiind standard, obiectiv. Lucru care este destul de riscant. Comparând, de exemplu, evaluările dirigintelui privind gradul de inteligență al elevilor
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
definiției - se cuvine observat că, în sociologie (deci și în cazul anchetelor) apar cu cea mai mare frecvență două feluri de noțiuni: unele pe care le numim de tip atributiv și altele, de tip variabil. Primele sunt cele studiate pe larg în logica clasică bivalentă, prin punerea în evidență a sferei și conținutului noțiunii. Ele presupun, în fond, prezența unui univers de indivizi empirici care poate fi decupat în două submulțimi: una formată din „obiectele” ce poartă însușirea (însușirile) cerută (cerute
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
atrage atenția că el există și are un impact deosebit asupra imaginii pe care și-o face publicul despre activitatea sociologilor. Pe de altă parte, o recentă lucrare (Chelcea și Jderu, 2005) conține mai multe studii, care se referă pe larg și la acest aspect. A treia și cea mai gravă problemă ce poate fi descoperită cu privire la prezentarea sondajelor în presă este, fără îndoială, cea atât de des invocată chiar de presă: manipularea opiniei publice prin publicarea de date de sondaj
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
epocii, consideră literatura adevărată politică a nației. A Întemeia capătă, În aceste condiții, un sens foarte larg: competența poeziei se Întinde de la gramatică la structura statului divin. M-a interesat mai puțin latura teoretică a acestor ambițioase proiecte, studiate pe larg și cu competență de alții, cît alt fel de Întemeiere (interioară) și extindere a poeziei: de la peisajul (spațiul) iatacului, din faza Ienăchiță, la peisajul uranic din faza universalistă a lui Heliade. Deschiderea poeziei angajează o retorică (o rețea de teme
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
are, indiferent de natura temei, o introducere, o tratare și o morală. O imagine (personificarea, de regulă, a unei abstracțiuni) este dezvoltată Într-un paragraf Întreg sau În mai multe. A scrie bine este, În aceste condiții, a scrie pe larg și pe Înțeles. A fi inspirat este a găsi cuvîntul corect și măsura (cadența) rîndurilor. Talentul este un foc (un dar sacru), Însă pentru ca focul să persiste el trebuie hrănit („că e foc care se stinge dacă nu va fi
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
bulinele, și corbii, Precum tot spre lumină cu jale cată orbii, Țintesc cu neclipire spre dînsul ochi sălbatici Ce noaptea printre arbori s-aprind ca roși jaratici. Ei zboară pretutindeni alăture-mpreună, Formîndu-i pe sub nouri cu zborul o cunună, Un larg cortegi funebru ce lasă unde trece De albe oseminte o cladă tristă, rece!” Citind aceste versuri, un fapt se observă: poezia, ieșind de sub regimul solarului, grațiosului, devine mai puțin evazivă, indistinctă. Stimulată de sentimentul ororii, fantezia inventează imagini pline, de
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
psihologia unui Întemeietor. E doar un plivitor În lanurile limbii, un pălmaș harnic și exigent, atent să nu calce măsura gramaticii, să afle «cuvîntul creștinescă care exprimă mai lămurit ideea (...) A scrie bine este, În aceste condiții, a scrie pe larg și pe Înțeles”. În versurile lui „turnul simbolizează o evaziune, dar În trecut, o desprindere de concret spre a accede la o istorie grandioasă. Este simbolul unui zbor În amintire”. Poetului Îi este caracteristic „un spațiu de refugiu și de
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
pământ sub ocupație, nu avem drepturi și o să avem tot mai puține. Nu sunt de-ajuns furcile și târnăcoapele, e nevoie de puști, bombarde și mult aur spre a-i câștiga pe turci de partea noastră; flota lor e în largul mării, gata să atace la un semnal, dar asta numai după ce au căpătat ce-au cerut. Și de unde o să facem rost de aur? Tommaso le-a dat idei, la început, destul de jenat. Îl vom lua din biserici, vom sustrage sarcofagele
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
vrăjit, făcea câte-o observație din când în când, asta doar în primele zile, după care încetă și se recunoscu în poveste; Tommaso se amuză grozav relatându-i acelui nebun visul său. XIV Flota spaniolă ajunsese cu forțe sporite în largul coastelor calabreze; poate că ar fi fost de-ajuns câteva companii de pușcași pentru a bloca și împrăștia banda de turbulenți organizată de Tommaso Campanella, dar Viceregele voia să fie sigur că n-o să rămână niciun focar de răzmeriță nestins
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
asaltul și să contraatace. Tommaso a înțeles pe loc că fusese trădat, dar de-acum era târziu atât pentru retragere cât și pentru a amâna răscoala. Observând navele spaniole cum înaintează compacte spre coastă, turcii virară brusc, luând-o spre largul mării, dispărând apoi imediat în zare; în alianța încheiată nu era prevăzută o confruntare inegală de forțe. Nu puteau exista speranțe de reușită s-a văzut clar pe loc și nu exista nici posibilitatea de a-i ține laolaltă pe
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
și ceilalți, sau măcar să-i încălzesc. Înțeleg. Ai avut dificultăți în timpul călătoriei? L-am bănuit pe căpitanul navei, mereu lipit de sticla sa de rom, că ar putea face un joc dublu. Una peste alta nu m-am simțit în largul meu, am dormit rău și puțin. Din fericire, în timpul zilei puteam citi și timpul trecea mai ușor. Am adus cu mine câteva cărți. Ceva noutăți? Nou și interzis, se spune. Mi-a dat-o, la plecare, o soră care în
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
El se aplecă și o sărută pe frunte. Apoi îi șopti la ureche : Amândoi am împlinit luna asta treizeci și trei de ani... Filip își trase taburetul într-o parte. Nu voia să stea chiar în fața bătrânului, observase că se simte în largul lui atunci când își deapănă amintirile privind peste lucruri. „De fapt“, îi spusese Filip Cosminei, „am impresia că e, mai degrabă, o prelungire a singurătății lui decât o încercare de a se elibera de ea“. „Atunci, de ce-ar face-o
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
are bărbat, sugeră Fane Chioru. — Ai bărbat ? întrebă Costică Ologu, de parcă asta ar fi rămas singura problemă nerezolvată. — Eu zic că mai bine să nu știi, răspunse Coltuc în locul soru- sii, care se vedea bine că nu se simțea în largul ei. Ologu își scoase căciula și o flutură deasupra capului, ca la gară, privind în urma lor : Treaba ta ! strigă. Nici nu știi ce pierzi... Coltuc se lăsă dus în brațe până la perete. O privise pe soră-sa cum se opintește
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
urechile lui de măgar erau acum paralele cu caldarâmul. Dădea din mâini ca un corb din aripi, croncănind tot mai tare : — Trăge-ți-ai în cur cu biela și manivela, cu pickhammerul, cu mașina de cusut Ileana, cu... Bătrânul mai dădu o dată larg din mâini, apoi se întoarse spre cameră. Maca făcu un pas îndărăt, spre bordură. — Moșule, spuse, te iubesc ! Să-mi spui când îți vine s-o mierlești, să-ți aduc niște geam de Buzău capac la sicriu. ăla face ape
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ați auzit, nu împotriva armatei protesta acuzatul, din moment ce domnul procuror însuși pretinde că aduce maniere militare în viața civică, ci împotriva a ceea ce slăbește combativitatea ostașului. Toată lumea e de acord cu împricinatul în această privință, problema a fost dezbătută pe larg pe vremuri și autoritatea superioară a interzis regulamentar orori de acelea pe care le-a veștejit acuzatul. Să viu la nefericitul accident al subprefectului. Chestia conspirației cu boii e cu totul absurdă. Nici o minte serioasă nu poate admite că s-
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]