12,142 matches
-
din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. După cum afirmă cronicarul moldovean Ion Neculce (1672-1745) în lucrarea sa O samă de cuvinte: Când au aședzat pace Ștefan-vodă cel Bun cu leșii, fiind Ion Tăutul logofăt mare, l-au trimis sol la leși. Și au dăruit craiul leșescu Tăutului aceste sate la margine: Câmpul Lungu rusescu, Putila, Răstoaceli, Vijnița, Ispasul, Milie, Vilavce, Carapciul, Zamostie, Vascăuții, Voloca. Toate acestea le-au dăruit craiul leșescu Tăutului logofătului. Și au pus hotar apa Cirimușul, întru o
Putila () [Corola-website/Science/315662_a_316991]
-
la a 54-a sesiune a Asociației Franceze pentru Progresul Științelor, surprinde prin tonalitatea lirica și chiar patetica, neconforma stilului sau sobru și reținut: „Placés au carrefour des routes entre l'Orient incertain et l'Occident civilisé de l’Europe, leș Roumains ont dû lutter durement pendant des siècles pour garder leur indépendance naționale. Avânt le dix-neuvième siècle, ils n'ont pas pu, en général, penser aux manifestations plus élevées de l'âme : leș sciences, leș lettres ct leș beaux-arts. Or
Petre Sergescu () [Corola-website/Science/307129_a_308458]
-
et l'Occident civilisé de l’Europe, leș Roumains ont dû lutter durement pendant des siècles pour garder leur indépendance naționale. Avânt le dix-neuvième siècle, ils n'ont pas pu, en général, penser aux manifestations plus élevées de l'âme : leș sciences, leș lettres ct leș beaux-arts. Or, à part leș influences polonaises en Moldavie, ce șont leș Français qui ont ouvert aux Roumains leș portes du temple de la science.” Petre Sergescu se exilează la Paris, împreună cu soția sa, Marya Kasterska
Petre Sergescu () [Corola-website/Science/307129_a_308458]
-
Occident civilisé de l’Europe, leș Roumains ont dû lutter durement pendant des siècles pour garder leur indépendance naționale. Avânt le dix-neuvième siècle, ils n'ont pas pu, en général, penser aux manifestations plus élevées de l'âme : leș sciences, leș lettres ct leș beaux-arts. Or, à part leș influences polonaises en Moldavie, ce șont leș Français qui ont ouvert aux Roumains leș portes du temple de la science.” Petre Sergescu se exilează la Paris, împreună cu soția sa, Marya Kasterska în 1946
Petre Sergescu () [Corola-website/Science/307129_a_308458]
-
l’Europe, leș Roumains ont dû lutter durement pendant des siècles pour garder leur indépendance naționale. Avânt le dix-neuvième siècle, ils n'ont pas pu, en général, penser aux manifestations plus élevées de l'âme : leș sciences, leș lettres ct leș beaux-arts. Or, à part leș influences polonaises en Moldavie, ce șont leș Français qui ont ouvert aux Roumains leș portes du temple de la science.” Petre Sergescu se exilează la Paris, împreună cu soția sa, Marya Kasterska în 1946. A fost Secretar
Petre Sergescu () [Corola-website/Science/307129_a_308458]
-
dû lutter durement pendant des siècles pour garder leur indépendance naționale. Avânt le dix-neuvième siècle, ils n'ont pas pu, en général, penser aux manifestations plus élevées de l'âme : leș sciences, leș lettres ct leș beaux-arts. Or, à part leș influences polonaises en Moldavie, ce șont leș Français qui ont ouvert aux Roumains leș portes du temple de la science.” Petre Sergescu se exilează la Paris, împreună cu soția sa, Marya Kasterska în 1946. A fost Secretar Perpetuu al Academiei Internaționale de
Petre Sergescu () [Corola-website/Science/307129_a_308458]
-
garder leur indépendance naționale. Avânt le dix-neuvième siècle, ils n'ont pas pu, en général, penser aux manifestations plus élevées de l'âme : leș sciences, leș lettres ct leș beaux-arts. Or, à part leș influences polonaises en Moldavie, ce șont leș Français qui ont ouvert aux Roumains leș portes du temple de la science.” Petre Sergescu se exilează la Paris, împreună cu soția sa, Marya Kasterska în 1946. A fost Secretar Perpetuu al Academiei Internaționale de Istoria Științelor și Fondator și Secretar General
Petre Sergescu () [Corola-website/Science/307129_a_308458]
-
siècle, ils n'ont pas pu, en général, penser aux manifestations plus élevées de l'âme : leș sciences, leș lettres ct leș beaux-arts. Or, à part leș influences polonaises en Moldavie, ce șont leș Français qui ont ouvert aux Roumains leș portes du temple de la science.” Petre Sergescu se exilează la Paris, împreună cu soția sa, Marya Kasterska în 1946. A fost Secretar Perpetuu al Academiei Internaționale de Istoria Științelor și Fondator și Secretar General al Uniunii Internaționale a Istoriei Științelor. A
Petre Sergescu () [Corola-website/Science/307129_a_308458]
-
după înmormântare Metallica audia băsiști, posibili înlocuitori pentru postul ocupat de Cliff. Audițiile se desfășurau într-o atmosferă austera. Mulți dintre candidați nereușind să stea mai mult de 1 minut în camera de audiție până să audă cuvântul “next” - următorul. Leș Claypool (din formația Primus), a fost unul din cei ce au vrut jobul, prieten din copilărie cu Kirk. Formația l-a plăcut, însă i-a considerat stilul prea “funky”. Brian Slagel, cel care l-a recomandat pe Cliff, i-a
Metallica () [Corola-website/Science/299797_a_301126]
-
fără speranță a jumătății. După succesul acestui titlu pop-electronic marcate cu misticism, scoate primul album în 29 mai 2006 sub eticheta Scorpio Music și distribuit de Sony BMG. A abordat o multitudine de teme, cum ar fi speranța ("Je ferme leș yeux"), dar și pedofilia ("Docteur Gel") și războiul din Irak. Criticii văd în ea o nouă reprezentare a homosexualilor (din cauza titlului cântecului " Gabriel") , comparând talentul acesteia cu Mylène Farmer. Următoarele titluri au obținut puțin succes, "Je ferme leș yeux" și
Najoua Belyzel () [Corola-website/Science/311943_a_313272]
-
Je ferme leș yeux"), dar și pedofilia ("Docteur Gel") și războiul din Irak. Criticii văd în ea o nouă reprezentare a homosexualilor (din cauza titlului cântecului " Gabriel") , comparând talentul acesteia cu Mylène Farmer. Următoarele titluri au obținut puțin succes, "Je ferme leș yeux" și "Comme țoi" În cursul anului 2007, și-a exprimat dorința de a participa la Eurovision, iar spre aprilie-mai 2008 va scoate încă un album. « Moderato Cantabile » ar trebui să fie îmbogățit cu 16 titluri nepublicate care ar trebui
Najoua Belyzel () [Corola-website/Science/311943_a_313272]
-
jud. Constantă. Ion Barnea a avut marele merit de a fi publicat rezultatele tuturor cercetărilor sale. Singur sau în colaborare a publicat 11 cărți, cca 200 studii, 70 recenzii, cronici s. a. în țară sau în străinătate. Printre cărți de remarcat « Leș monuments paléochrétiens de Roumanie », Città del Vaticano, 1977, precum și primele două volume din seria « Artă creștină în România », vol. I- sec. III-VI, București, 1979, si vol ÎI- sec. VII-XIII, București, 1981. Pentru toate aceste merite a fost ales membru
Ion Barnea () [Corola-website/Science/307089_a_308418]
-
1963 - 22 iunie 1963), Royal Racing Club de Bruxelles (22 iunie 1963 - 23 iunie 1963), Klub Sport Saint-Genesius-Rode (23 iunie 1963 - 1996), KFC Rhodienne-Verrewinkel (1996 - 2004), Racing Club de Bruxelles (din 2004). Clubul are culorile galben și maron, porecla de "Leș Citoyens de lˈÉtoile" (Cetățenii Stelei) și joacă acasă din 1921 pe stadionul Vélodrome cu o capacitate de 26285 de locuri dintre care 19040 de scaune, cu nocturnă în Ligue 2 (liga a doua belgiană).
K.F.C. Rhodienne-Verrewinkel () [Corola-website/Science/311687_a_313016]
-
Ion Neculce în cronica sa: "„De la Domnești, Duca-vodă scriè la camaicani, la Neculai Răcoviță vel-logofătǔ și la Toderașco vel-visternic și la altă boierime, să iasă din Hangu din bejenie, să margă la dânsu la Domnești, să nu să teamă de leși, că leșii sunt niște tălhari. Iar boierii, cum i-au vădzut cartea, îndatǔ au făcut pătăști și au fugit pe potică în Țara Ungurească, în Giurgedǔ, cu toate casăle lor, ca să nu mai dè într-ochi cu Duca-vodă”". Tot pe la
Palatul Cnejilor () [Corola-website/Science/327536_a_328865]
-
de W. Shakespeare, regia A. Hauswater, Teatrul Odeon, 1997. Caravela, regia Tudor Mărăscu, la Teatrul Odeon, 1997. Copacul, regia Grigore Gonța, proiect finanțat de UNESCO, producție UNATC, prezentată la Paris cu ocazia aniversării a 50 de ani de înființarea UNESCO. Leș mariés de la Tour Effel, de J. Cocteau, Regia Denis Milos, Nancy, 1999. http://www.theatreuniversitairenancy.com/archives 1.html Cartea lui Prospero, adaptare de Sergiu Anghel după piesă Furtună de W. Shakespeare. Producție UNATC, 1994. Pânză de paianjen, Text dramatic
Sergiu Anghel () [Corola-website/Science/299316_a_300645]
-
mai 2009, Oana Pellea a primit Marele Premiu al Festivalul Comediei Românești "FestCO", ediția a VII-ea pentru "Cel Mai Bun Spectacol" cu piesa "Buzunarul cu Pâine" de Matei Vișniec, traducerea Virgil Tănase. Titlul piesei în franceză este "Du pain plein leș poches". În iunie 2009 a apărut prima carte semnată Oana Pellea la editură Humanitas: "Jurnal 2003-2009". "Jurnal 2003-2009" devine Cartea cea mai bine vândută a Editurii Humanitas cu pește 15.000 de exemplare cumpărate în mai puțin de trei luni
Oana Pellea () [Corola-website/Science/304434_a_305763]
-
Vasile Pintea trăiește și creează în Timișoara, fiind cetățean de onoare al municipiului Timișoara. Una dintre cele mai cunoscute opere din cariera lui Vasile Pintea este seria de gravuri pentru ilustrarea ediției bibliofile a românului "Ciulinii Bărăganului" de Panait Istrati ("Leș Chardons du Bărăgan"), editata în 180 de exemplare de Societatea Medicilor și Farmaciștilor Bibliofili din Paris. Suită de 16 gravuri originale au fost relizate la Paris în anul 1981, folosind tehnologie acvaforte și acvatinta color, fiecare în câte 2 plăci
Vasile Pintea () [Corola-website/Science/306784_a_308113]
-
s-a aflat la confluenta dintre simbolism și suprarealism. Deși a murit tânăr, a fost una dintre personalitățile cele mai enigmatice ale literaturii franceze. Opera să a stârnit interes abia la începutul secolului XX. Volumul de poezii "Canturile lui Maldoror" ("Leș chants de Maldoror"), apărut în 1868/1869, conține poeme în proza, de viziune onirico-fantastică, halucinant-tragică și reflectă o imaginație bogată, stranie și deliranta, ajungând până la forme de un violent sarcasm prin care este exprimată revoltă romantică împotriva condiției umane.
Contele de Lautréamont () [Corola-website/Science/315743_a_317072]
-
un forum de idei în Franța, în relație cu alte țări din Europa și cu continentul american în particular. Titlul sau devine în ianuarie 1830 "Revue des deux mondes. Journal des voyages, de l'administration et des mœurs, etc., chez leș différens peuples du globe ou archives géographiques et historiques du XIXe siècle ; rédigée par une société de -savants, de voyageurs et de littérateurs français et étrangers". Revista a fost achiziționată de către un tanar tipograf, Auguste-Jean Auffray, care l-a convins
Revue des deux Mondes () [Corola-website/Science/336407_a_337736]
-
parte și de alta a celor două linii. Deasupra peroanelor sunt plasate față în fața două lucrări ale lui Fernand Flausch, sub numele de „Le Feu de Néron-La Bataille des Stylites”. Artistul a ales două teme, „le feu de Néron et leș surhommes” (în ) și „le combat des stylites” (în ), si a creat două tablouri de 60 de metri conținând mai multe episoade fiecare, alcătuite în genul benzilor desenate.
Ribaucourt (stație de metrou din Bruxelles) () [Corola-website/Science/337257_a_338586]
-
din Turcia. Ruta: partea nordică: Igdir, Korhan. 2007 — 28 iulie: Alpi, masivul Mont Blanc — Mont Blanc (4.810 m): Ruta: Aiguille du Midi, pește Mont Blanc du Tacul și Mont Maudit, cu coborâre pe ruta clasică, ref. Gouter, Tette Rouse, Leș Houches. 2007 — 25 iulie: Alpi, masivul Mont Blanc — Mont Dolent (3.823 m): Ruta normală, partea sudică și creasta sud-estică, Val Feret, bivuacul Fiorio. 2005 — 27 iulie: Alpi, grupul Rochefort, masivul Mont Blanc — Dente del Gigante (4.014 m): Pe
Crina „Coco” Popescu () [Corola-website/Science/325616_a_326945]
-
drumuri cadavrele multor morți, unele cu capul tăiat, altele sfârtecate în bucăți, în vile, în biserici, în care se refugiaseră cei mai mulți, numeroase corpuri arse... Acest măcel tinu ocupate drumurile două zile și tot pământul era înroșit de sânge. Și stăteau leșurile pe pamant cum stau la pășune în câmpiile nelucrate turmele de vite, de oi și de porci. Caii cu șeile și frâiele, fără călăreți, alergau prin livezi și dumbrăvi, și din pricina zgomotului deveniseră atât de furioși încât păreau c-au
Invazia mongolă în Ungaria și în spațiul românesc () [Corola-website/Science/314859_a_316188]
-
este o formație de muzică zouk care cântă în limba creola. a fost fondată la Paris în 1978 (sau 1979) de frații Georges și Pierre-Edouard Décimus (fost membru al formației „Leș Vikings des Guadeloupe”) și Jacob Desvarieux. Numele formație vine de la „kassav”, o prăjitură din făină tapioca. Odată cu primul album, "Love and Ka Dance" (1980) a luat naștere și muzica zouk, care este un amalgam al ritmurilor antilice gwo-ka, kadans, biguine
Kassav' () [Corola-website/Science/313417_a_314746]
-
s-a întors la Scoala Alsaciana pentru a-și pregăti examenul de bacalaureat, și după ce l-a trecut în 1889, și-a dedicat viața scrisului, muzicii și călătoriilor. Prima sa opera a fost un studio al unei tinereți neliniștite intitulat "Leș Cahiers d’André Walter" (1891) ("Caietele lui André Walter"). Scris la persoana intai, ca majoritatea operelor sale de mai tarziu, ea împrumuta elementele confesiunii, cea care avea să-i aducă lui Gîde faima care l-a consacrat. În anul 1891
André Gide () [Corola-website/Science/300746_a_302075]
-
s-a descoperit a fi incapabil de a avea o relație apropiată și permanentă cu aceasta, de a-și reconcilia dragostea cu setea lui permanentă de libertate și cu pornirile sale interioare sau cu setea să insațiabila de experiențe noi. "Leș Caves du Vatican" (1914) ("Pivnițele Vaticanului") marchează tranziția la a doua fază a carierei lui Gîde. El a numit acest text o soție, prin care desemna o operă satirica ale cărei personaje cam nebunatice șunt tratate în maniera unei farse
André Gide () [Corola-website/Science/300746_a_302075]