27,002 matches
-
I, nr. 163 din 6 martie 2017, paragraful 23), acestea urmând a fi soluționate de către instanțele judecătorești. Atât interpretarea conținutului normelor juridice, ca fază indispensabilă procesului de aplicare a legii la situația de fapt dedusă judecății, cât și aprecierea legalității activității desfășurate de organele de urmărire penală sunt, în speță, de competența judecătorului de cameră preliminară. În cazuri similare, Curtea a reținut că a răspunde criticilor autorului excepției într-o astfel de situație ar însemna o ingerință a Curții Constituționale
DECIZIA nr. 592 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267312]
-
din Codul de procedură penală este un termen de recomandare, aspect ce rezultă din lipsa reglementării unei sancțiuni în cazul nerespectării sale. Mai mult, se arată că, din economia textelor legale ce reglementează măsurile preventive și modalitatea de verificare a legalității și temeiniciei acestora de către organele judiciare, reiese că măsurile preventive trebuie analizate sub aspectele invocate anterior expirării lor, în caz contrar acestea încetând de drept. Se susține că, într-adevăr, contestația formulată de procuror trebuie soluționată înaintea expirării duratei măsurii
DECIZIA nr. 604 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267350]
-
și Justiție sub aspectul întrunirii elementelor constitutive ale abaterii disciplinare. Așadar, angajarea răspunderii disciplinare a unui magistrat se tranșează în procedurile descrise anterior, motiv pentru care atribuția instanței învestite cu analiza rezoluției de clasare este una limitată la controlul de legalitate a verificărilor efectuate de inspectorul judiciar din perspectiva existenței indiciilor săvârșirii unei abateri disciplinare. În consecință, hotărârea judecătorească pronunțată în condițiile art. 45 din Legea nr. 317/2004 nu poate tranșa cu autoritate de lucru judecat niciun aspect ce revine în
DECIZIA nr. 659 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267242]
-
de chemare în judecată este întemeiată, reținând însă că petentul-reclamant, ce invocă o calitate de persoană vătămată prin actul litigios, nu are vreun drept la exercitarea acțiunii disciplinare împotriva magistratului, ci doar de a obține o soluționare în condiții de legalitate a sesizării sale (petiție) privind conduita imputată respectivului magistrat, despre care pretinde că s-ar circumscrie reglementării privind răspunderea disciplinară. ... 11. În final, instanța nu apreciază ca fiind pertinentă referirea autorului excepției de neconstituționalitate la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor
DECIZIA nr. 659 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267242]
-
care structurile de parchet competente au formulat căi de atac împotriva unei încheieri, respectiv a unei sentințe penale. ... 8. În motivarea excepțiilor de neconstituționalitate, având un conținut asemănător, se arată că textul legal criticat contravine principiului controlului ierarhic și al legalității, deoarece permite procurorului-șef al Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ) să declare sau să retragă căi de atac exercitate de alte parchete, deși procurorii din cadrul SIIJ nu participă la judecarea cauzei, iar procurorii din cadrul Secției judiciare
DECIZIA nr. 593 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267376]
-
sunt posibile două interpretări, în sensul că titularul acestor acțiuni este fie SIIJ în exclusivitate, fie SIIJ alături de procurorii care participă la ședințele de judecată, ceea ce afectează rolul procurorului de ședință, caracterul liber al concluziilor procurorului și principiile legalității, imparțialității și controlului ierarhic sub care își desfășoară activitatea procurorii. Totodată, textul de lege criticat favorizează o practică neunitară în privința structurii de parchet competente să declare sau să retragă căi de atac. În acest sens, este indicată o decizie
DECIZIA nr. 593 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267376]
-
în motivarea excepției sunt cele ale art. 1 alin. (3) și (5), invocate sub aspectul exigențelor de calitate a legii într-un stat de drept, ale art. 131 - Rolul Ministerului Public și ale art. 132 alin. (1), referitoare la principiile legalității, imparțialității și controlului ierarhic, potrivit cărora procurorii își desfășoară activitatea. ... 15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, ulterior sesizării sale cu prezenta excepție de neconstituționalitate, prevederile art. 88^8 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 304/2004 au fost constatate
DECIZIA nr. 593 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267376]
-
declanșarea cercetării prealabile, presupune sesizarea și consultarea Consiliului de disciplină, după caz, și se finalizează prin soluționarea definitivă a cauzei. Procedura disciplinară se desfășoară pe baza principiilor respectării prezumției de nevinovăție, garantării dreptului la apărare, celerității, contradictorialității, proporționalității, unicității și legalității sancțiunii, iar răspunderea disciplinară a polițistului este angajată atunci când acesta încalcă îndatoririle de serviciu, cu vinovăție (paragraful 15 din decizie). ... 17. În acest context normativ, Curtea Constituțională a efectuat testul de proporționalitate pentru a analiza dacă sintagma „nu este
DECIZIA nr. 88 din 2 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267354]
-
Camera Deputaților, în data de 27 septembrie 2022, cu nerespectarea termenelor stabilite și cu încălcarea dreptului deputaților care nu fac parte din comisiile de raport de a depune amendamente. ... 11. În aceste condiții, se susține că a fost încălcat principiul legalității, legea fiind adoptată cu încălcarea flagrantă a dispozițiilor constituționale ale art. 76 alin. (3) privind adoptarea proiectelor de legi și a propunerilor legislative cu procedura de urgență, a dispozițiilor art. 118 din Regulamentul Camerei Deputaților, cu referire la dreptul deputaților
DECIZIA nr. 69 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266803]
-
lege. ... 20. În ceea ce privește invocarea pretinsei încălcări a dispozițiilor art. 1 alin. (3) și (5), ale art. 75 și ale art. 76 alin. (3) din Constituție, arată că autorii sesizării invocă, în mod neîntemeiat, încălcarea principiului constituțional al legalității, cu referire la desfășurarea procedurii parlamentare de adoptare a legii. Critica adusă prin sesizarea de neconstituționalitate în discuție se referă la nerespectarea, în cadrul procedurii legislative, a termenelor regulamentare stabilite și a dreptului deputaților de a depune amendamente. ... 21. Apreciază
DECIZIA nr. 69 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266803]
-
cu respectarea normelor și procedurilor parlamentare, cu luarea în considerare a amendamentelor depuse și dezbătute în cadrul ședințelor comisiilor permanente sesizate în fond, în interiorul termenelor stabilite de către Biroul permanent al fiecărei Camere, fiind constituțională prin raportare la principiul legalității, presupus a fi încălcat. ... 24. Mai mult, reține că modul în care au fost comprimate termenele și intervalele de timp rezultate este o chestiune de aplicare a regulamentelor parlamentare (Decizia nr. 261 din 5 mai 2022, anterior citată), regulamentele parlamentare
DECIZIA nr. 69 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266803]
-
martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 293 din 4 mai 2012). ... 25. Raportat la criticile de neconstituționalitate referitoare la încălcarea prevederilor art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, apreciază că acestea sunt neîntemeiate. Principiul legalității impune obligația legiuitorului de a adopta norme care să fie precise, clare și previzibile. Cu privire la condițiile de calitate ale actului normativ, remarcă faptul că, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a afirmat constant că orice act normativ trebuie să
DECIZIA nr. 69 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266803]
-
Parlament îi revine acestuia, în timp ce Guvernul este responsabil pentru modul de executare a voinței legislative a Parlamentului exprimate prin actul de legiferare, prin transpunerea acestuia în administrația publică. - ... 27. În considerarea celor arătate, apreciază că principiul constituțional al legalității, presupus a fi încălcat, a fost pe deplin respectat de Parlament în procesul de adoptare, în procedură de urgență, a legii criticate și, ca urmare, consideră că afirmațiile/opiniile autorilor sesizării nu pot fi reținute, în mod obiectiv, ca viciu în
DECIZIA nr. 69 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266803]
-
ale art. 23 alin. (1) lit. h), devenit art. 38 alin. (1) lit. j), din Legea nr. 217/2003. ... 17. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul legalității, în componenta privind claritatea legii, și în art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. ... 18. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. 4 din Legea nr. 217/2003 fac parte din capitolul I - Dispoziții generale
DECIZIA nr. 655 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267368]
-
a folosit în definiție o enumerare exemplificativă, iar nu limitativă, utilizând sintagma „precum și alte acțiuni cu efect similar“. Astfel, art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 217/2003 întrunește condițiile de claritate, precizie, previzibilitate și accesibilitate circumscrise principiului legalității prevăzut de dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție, indivizii putându-și da seama din conținutul dispozițiilor legale incidente care sunt actele, gesturile, acțiunile sau inacțiunile care sunt calificate de lege ca violență psihologică. ... 21. Referitor la critica de neconstituționalitate
DECIZIA nr. 655 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267368]
-
din punctul de vedere al interesului social, expunerea de motive fiind, atât formal, cât și substanțial, neconformă cu normele de tehnică legislativă prevăzute în Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, aspect incompatibil cu principiul legalității statuat de art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 5. Astfel, așa cum este precizat și în Avizul Consiliului Legislativ nr. 415 din 14 aprilie 2022, „Expunerea de motive nu respectă structura instrumentului de prezentare și motivare prevăzută la art. 31
DECIZIA nr. 120 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267210]
-
a legii“. Prin urmare, art. 5 alin. (1) din legea criticată nu respectă cerințele de calitate a legii, sub aspectul clarității, previzibilității și preciziei normei, prevăzute de art. 36 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, cerințe care se circumscriu principiului legalității prevăzut la art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 17. Previzibilitatea unei norme presupune în mod obligatoriu ca destinatarul acesteia să aibă o reprezentare clară a aspectelor în funcție de care este obligat să își modeleze conduita. Or, prin lipsa de
DECIZIA nr. 120 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267210]
-
aibă o reprezentare clară a aspectelor în funcție de care este obligat să își modeleze conduita. Or, prin lipsa de precizie și claritate, destinatarii normei juridice nu își pot forma o reprezentare clară. Acest aspect contravine flagrant principiilor fundamentale ale legalității și securității juridice, statuate prin art. 1 alin. (5) din Constituție și prin jurisprudența constantă a Curții Constituționale. ... 18. Totodată, se arată că, potrivit art. 2 alin. (1) din legea criticată, „(1) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale este responsabil cu
DECIZIA nr. 120 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267210]
-
atât cu rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării, cât și cu procedurile parlamentare aplicabile edictării legilor. Prin urmare, Parlamentul, în calitate de unică putere legiuitoare, a adoptat actul normativ în mod legitim și asumat, conform prevederilor constituționale, principiul legalității stând la baza oricăror acte adoptate de organul reprezentativ al poporului român. ... 39. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 45 coroborat cu art. 135 din Constituție, apreciază că nici această critică nu este întemeiată, aspectele invocate nefiind veritabile critici
DECIZIA nr. 120 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267210]
-
și substanțial, neconformă cu normele de tehnică legislativă prevăzute în Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, aspect incompatibil cu principiul legalității statuat de art. 1 alin. (5) din Constituție, Curtea reține că, în jurisprudența sa recentă (a se vedea Decizia nr. 238 din 3 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 666 din 28 iulie 2020, paragraful
DECIZIA nr. 120 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267210]
-
scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal. ... 64. Prin urmare, textul art. 5 alin. (1) din legea criticată întrunește condițiile de claritate, precizie, previzibilitate și accesibilitate circumscrise principiului legalității prevăzut de dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 65. Referitor la critica de neconstituționalitate intrinsecă ce vizează încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, prin lipsa de claritate și previzibilitate a dispozițiilor art. 2 alin. (1) din legea
DECIZIA nr. 120 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267210]
-
alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, prim-ministrul emite prezenta decizie. ARTICOL UNIC Începând cu data de 14 mai 2023, doamna Măndiță Paula, șef serviciu al Serviciului verificarea legalității actelor, contencios administrativ și procese electorale din cadrul Instituției Prefectului - Județul Neamț, exercită, cu caracter temporar, funcția publică vacantă din categoria înalților funcționari publici de secretar general al Instituției Prefectului - Județul Neamț pentru o perioadă de 6 luni. PRIM-MINISTRU NICOLAE-IONEL
DECIZIE nr. 106 din 3 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267560]
-
lege, posibilitate rezervată doar actelor normative de nivel cel puțin egal cu cel al reglementării de bază. Tocmai de aceea, atunci când o hotărâre a Guvernului încalcă legea sau adaugă la lege, ea poate fi anulată pe calea controlului de legalitate în contencios administrativ (a se vedea Decizia nr. 19 din 11 aprilie 2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 587 din 16 iunie
DECIZIA nr. 11 din 20 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266808]
-
pentru care se apreciază că este obligatoriu ca legea să realizeze, la nivel primar, un cadru normativ clar, precis și previzibil, atât pentru persoanele fizice și juridice destinatare ale legii, cât și pentru instanțele judecătorești, întrucât un eventual control de legalitate realizat asupra unui act administrativ, cum este o hotărâre a Guvernului, trebuie să poată fi raportat la repere clare și previzibile; or, transferând Guvernului marja de apreciere a criteriilor în funcție de care sunt determinați destinatarii normei legale criticate, legiuitorul
DECIZIA nr. 70 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265649]
-
c), ținând cont de ansamblul normativ al întregii legi. Or, o hotărâre de Guvern care este prevăzută de legea însăși pentru punerea în aplicare a unui articol din respectiva lege nu poate fi adoptată cu ignorarea întregului ansamblu normativ. Principiul legalității presupune ca actul administrativ să respecte nu doar norma legală de trimitere, ci ansamblul normativ aplicabil în respectivul domeniu de reglementare. ... 71. Pentru aceste considerente, Curtea reține că dispozițiile art. 3 alin. (1) lit. c) din Legea privind securitatea și
DECIZIA nr. 70 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265649]