5,217 matches
-
ne conduce la concluzia că niciun stat existent nu este legitim (simpliciter). Însă, a continuat Simmons, într-o exprimare care nu mai este citată de obicei de realiști, aceasta nu înseamnă că toate statele existente sunt "la fel de rele" (din perspectiva legitimității) sau că niciun stat nu satisface suficient de bine standardul său de legitimitate pentru a merita suportul cetățenilor săi (sau al comunității internaționale). Dimpotrivă 42. Ca atare, spre deosebire de realiști, nu văd niciun fel de problemă în legătură cu teoria lui Simmons. Ideea
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
a continuat Simmons, într-o exprimare care nu mai este citată de obicei de realiști, aceasta nu înseamnă că toate statele existente sunt "la fel de rele" (din perspectiva legitimității) sau că niciun stat nu satisface suficient de bine standardul său de legitimitate pentru a merita suportul cetățenilor săi (sau al comunității internaționale). Dimpotrivă 42. Ca atare, spre deosebire de realiști, nu văd niciun fel de problemă în legătură cu teoria lui Simmons. Ideea că niciun stat existent nu este legitim (simpliciter) nu mi se pare deloc
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
suficient de rezonabilă sau de "realistă" pentru ca teoria lui Simmons să nu poată fi respinsă ab initio în virtutea caracterului ei "prea exigent". Standardul propus de Simmons, consimțământul efectiv al tuturor cetățenilor pentru autoritatea politică, ar putea fi standardul corect al legitimității în ciuda faptului că el nu poate fi satisfăcut decât parțial chiar și de cele mai "bune" state. În ceea ce mă privește, găsesc cea de a treia obiecție împotriva moralismului una și mai dificil de înțeles, chiar și lăsând la o
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
de cercetare ale filosofiei morale se află ideea că problemele fundamentale ale filosofiei politice - i.e., probleme precum justificarea (sau condamnarea, în cazul anarhiștilor) existenței statului, specificarea adecvată a conținutului (sau justificarea) unor valori sau idealuri sociale precum dreptatea, libertatea, egalitatea, legitimitatea, drepturile individuale, democrația etc., identificarea celui mai bun ideal de organizare socială și politică sau problema regulilor (politicilor și aranjamentelor sociale) dezirabile "aici și acum", în condițiile non-ideale pe care ni le oferă societățile și lumea în care trăim - sunt
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
că problemele "moraliste" de tipul specificării adecvate a conținutului unor valori sau idealuri sociale dezirabile precum dreptatea, libertatea, egalitatea sau drepturile individuale sunt probleme false, probleme care distrag atenția de la problemele "reale" ale filosofiei politice (i.e., puterea, relațiile de putere, legitimitatea, ordinea, interesele politice etc.), care nu ne pot ajuta în niciun fel în obiectivul ghidării practicii politice și care trebuie - din aceste temeiuri - abandonate sau/și reconceptualizate ca probleme "politice", ca probleme referitoare la coerciția justificabilă (i.e., legitimă) și la
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
și intuițiile morale, am constatat în special atunci când am analizat disputa Eva Erman și Niklas Möller vs. Robert Jubb și Enzo Rossi, este o idee falsă. Realismul radical este, de fapt, un moralism deghizat. Nicio concepție plauzibilă (i.e., egalitariană) a legitimității sau autorității politice nu poate fi întemeiată fără recursul la principiul egalității umane fundamentale. Ideea - afirmată de Jubb și Rossi - că realiștii își pot întemeia în mod instrumental condițiile egalitariene ale legitimității pe care le sprijină eșuează să acorde atenția
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
moralism deghizat. Nicio concepție plauzibilă (i.e., egalitariană) a legitimității sau autorității politice nu poate fi întemeiată fără recursul la principiul egalității umane fundamentale. Ideea - afirmată de Jubb și Rossi - că realiștii își pot întemeia în mod instrumental condițiile egalitariene ale legitimității pe care le sprijină eșuează să acorde atenția cuvenită faptului că egalitatea nu reprezintă o condiție indispensabilă pentru politică (i.e., "obiectivele fundamentale ale politicii" pot fi realizate și fără ca puterea politică să satisfacă anumite criterii sau condiții egalitariene de legitimitate
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
legitimității pe care le sprijină eșuează să acorde atenția cuvenită faptului că egalitatea nu reprezintă o condiție indispensabilă pentru politică (i.e., "obiectivele fundamentale ale politicii" pot fi realizate și fără ca puterea politică să satisfacă anumite criterii sau condiții egalitariene de legitimitate/autoritate). Or, odată ce acest fapt este tratat "la modul serios", se dovedește că exigența metodologică a realismului radical - renunțarea la principiile și valorile morale în argumentarea din filosofia politică - este una imposibil de realizat în practică și, ca atare, "nerealistă
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
ce nu poate fi întemeiată decât în baza unor standarde sau convingeri morale "pre-politice"). După cum am văzut în capitolul despre justificarea moralismului, realiștii radicali au ratat, de asemenea, și în tentativa de a discredita un alt argument major care demonstrează legitimitatea păstrării filosofiei politice în spațiul normativității morale. Am în vedere, desigur, argumentul lui Charles Larmore. Argumentul arată, în mod indenegabil, că, în condițiile modernității (sau, dacă preferați, ale postmodernității, ale modernității târzii etc.), în cadrul căreia exigența exercitării drepte a puterii
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
exercitării drepte a puterii coercitive". Faptul că cetățenii statelor asiatice moderne (și ai unora dintre statele post-comuniste europene) par să nu fie la fel de exigenți față de puterea politică precum cetățenii statelor liberal-democratice cu tradiție poate cel mult să pună în discuție legitimitatea moralismului universalist ca teorie a legitimității. El nu delegitimează însă moralismul parohialist sau ideea că filosofia politică este îndreptățită și obligată să răspundă exigențelor cetățenilor statelor liberale în teoretizarea condițiilor legitimității politice (fie ele și condiții valabile doar în cazul
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
că cetățenii statelor asiatice moderne (și ai unora dintre statele post-comuniste europene) par să nu fie la fel de exigenți față de puterea politică precum cetățenii statelor liberal-democratice cu tradiție poate cel mult să pună în discuție legitimitatea moralismului universalist ca teorie a legitimității. El nu delegitimează însă moralismul parohialist sau ideea că filosofia politică este îndreptățită și obligată să răspundă exigențelor cetățenilor statelor liberale în teoretizarea condițiilor legitimității politice (fie ele și condiții valabile doar în cazul statelor în care liberalismul se află
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
cu tradiție poate cel mult să pună în discuție legitimitatea moralismului universalist ca teorie a legitimității. El nu delegitimează însă moralismul parohialist sau ideea că filosofia politică este îndreptățită și obligată să răspundă exigențelor cetățenilor statelor liberale în teoretizarea condițiilor legitimității politice (fie ele și condiții valabile doar în cazul statelor în care liberalismul se află la el acasă). Nu numai că nu au reușit să-și întemeieze principalele teze "pozitive" pe care le sprijină, dar, prin obiecțiile pe care le-
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
58, 88-89, 92, 111, 113, 131-135, 141-142, 150, 153, 158, 160, 162-163 Î încărcătură ideologică, 133, 142 încredere socială, 29, 66, 69, 71-72, 130, 134, 162 J justificare egală, 69 L legitimare (politică), 31, 40, 49-50, 65-67, 69, 124, 126-128 legitimitate (politică), 16, 38, 49-50, 53-57, 59, 64-68, 70, 72-74, 76, 78, 89, 93, 116, 122-127, 129-130, 132, 140, 142, 153-154, 159, 161, 163-164 liberalism, 35, 73, 88, 90, 93-95, 101, 110, 122, 126, 128-129, 164 liberalism comprehensiv, 88, 93 liberalism
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
principiul non-discriminării, 112 principiul responsabilității/libertății individuale, 103 principiul tratării ca (liberi și) egali a tuturor cetățenilor, 23-26, 66-67, 95, 109, 111 prioritatea moralului asupra politicului, 37-38 problema "bazelor morale" ale egalității politice problema "cetății ideale", 111 problema condițiilor de legitimitate ale războiului, 112 problema dreptății globale, 111-112 problema dreptății rectificative, 112 problema "fundamentelor morale ale democrației", 112 problema "mâinilor murdare", 97 problema "semnificației normative a comunității, solidarității și apartenenței", 112 problema "supunerii femeilor", 112, 119 proceduri politice, 17, 34-35, 54
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
42, 3 (2014), p. 321. 80 Ibidem, p. 321. 81 Ibidem, p. 321. 82 Ibidem, p. 322. 83 Sleat, "Legitimacy in Realist Thought", p. 322. Nu am nicio obiecție împotriva acestui mod de trasare a distincției moralism-realism cu privire la înțelegerea problemei legitimității. 84 Aceasta pare să fie, de altfel, și ideea sugerată, în ultimă instanță, de definițiile moralismului și realismului oferite de Williams sau Newey sau de modul în care cei doi termeni sunt înțeleși în cadrul dezbaterii dintre Robert Jubb și Enzo
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
540-541. 18 Erman și Möller, "Why Political Realists", p. 462 (sublinierea lui Erman și Möller). 19 Nu cred că greșesc dacă observ că Alex Bavister-Gould a subliniat o idee similară atunci când a încercat să arate că viziunea lui Williams despre legitimitate nu este "nici internă și nici cerută în mod necesar" de natura politică a cerinței fundamentale de legitimare a puterii politice (Alex Bavister-Gould, "Bernard Williams: Political Realism and the Limits of Legitimacy", în European Journal of Philosophy 21, 4 (2013
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
23 Sleat, "Bernard Williams", p. 496. 24 Ibidem, p. 497. 25 Ibidem, pp. 496-497. 26 Matt Sleat, "Legitimacy in Realist Thought: Between Realism and Realpolitik", în Political Theory 42, 3 (2014), p. 325. Dacă am înțeles bine, aceasta este condiția legitimității pentru care a pledat și John Horton, atunci când a evidențiat că la baza ideii legitimității se află "recunoașterea obligației celor ce exercită puterea politică de a o justifica cumva [tuturor] subiecților ei și a faptului că această justificare trebuie să
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Matt Sleat, "Legitimacy in Realist Thought: Between Realism and Realpolitik", în Political Theory 42, 3 (2014), p. 325. Dacă am înțeles bine, aceasta este condiția legitimității pentru care a pledat și John Horton, atunci când a evidențiat că la baza ideii legitimității se află "recunoașterea obligației celor ce exercită puterea politică de a o justifica cumva [tuturor] subiecților ei și a faptului că această justificare trebuie să meargă dincolo de aserțiunea că cei dintâi îi constrâng pe cei din urmă doar pentru că au
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Consent", în Critical Review of International Social and Political Philosophy 15, 2 (2012), p. 131. Sunt, de asemenea, de acord cu Edward Hall ("Bernard Williams and the Basic Legitimation", pp. 472-473) în privința ideii că justificarea egală a fost și condiția legitimității pentru care a argumentat, de fapt, Bernard Williams și că Sleat - și, totodată, Erman și Möller - au greșit interpretându-l ca susținător al condiției acceptabilității egale (deși există, într-adevăr, pasaje din Williams care sprijină această interpretare). Temeiul oferit de
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
în Journal of Philosophy 92, 3 (1995), pp. 109-131, respectiv 132-180. Merită consultată, în această chestiune, și excelenta lucrare coordonată de James Gordon Finlayson și Fabian Freyenhagen, Habermas and Rawls: Disputing the Political (Routledge, New York & Londra, 2011)). Principiul liberal al legitimității pe care a fost clădit proiectul liberalismului politic rawlsian, a argumentat Larmore, nu poate fi întemeiat în mod coerent decât în baza principiului egalității de (demnitate și) respect. Nu există niciun alt temei care să poată sprijini ideea potrivit căreia
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
pe care a fost clădit proiectul liberalismului politic rawlsian, a argumentat Larmore, nu poate fi întemeiat în mod coerent decât în baza principiului egalității de (demnitate și) respect. Nu există niciun alt temei care să poată sprijini ideea potrivit căreia legitimitatea cere ca acțiunile coercitive ale statului să poată fi justificate tuturor cetățenilor care împărtășesc concepții morale, religioase și filosofice rezonabile. Ca atare, liberalismul politic nu poate pretinde că reprezintă o concepție de sine stătătoare (freestanding) în sensul de concepție independentă
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
deși, desigur, în opinia lui Larmore, el poate susține în mod coerent că este o concepție independentă de orice principiu moral comprehensiv, în sensul lui Rawls). Același lucru este valabil, a arătat Larmore, și în cazul idealului democratic radical al legitimității susținut de Habermas. Acest ideal depinde de recunoașterea reciprocă între cetățeni a statutului lor de persoane libere și egale. Ca atare, a concluzionat Larmore, ideea, sugerată de Habermas, potrivit căreia o concepție a legitimității poate fi pe deplin autonomă față de
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
în cazul idealului democratic radical al legitimității susținut de Habermas. Acest ideal depinde de recunoașterea reciprocă între cetățeni a statutului lor de persoane libere și egale. Ca atare, a concluzionat Larmore, ideea, sugerată de Habermas, potrivit căreia o concepție a legitimității poate fi pe deplin autonomă față de principii morale impuse "din exterior" politicului este o idee falsă (Charles Larmore, "The Moral Basis of Political Liberalism", în The Journal of Philosophy 96, 12 (1999), pp. 599-625). După știința mea, niciun realist radical
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
socială nu ar putea să opereze" (Jeremy Waldrom, "The Primacy of Justice", în Legal Theory 9 (2005), p. 272). 24 Primul care ne-a atras atenția în privința faptului că Political Liberalism nu este o lucrare despre dreptate, ci una despre legitimitate, a fost, după știința mea, David Estlund, în "The Survival of Egalitarian Justice in John Rawls's Political Liberalism", în The Journal of Political Philosophy 4, 1 (1996), pp. 68-78 25 Charles Larmore, "What Is Political Philosophy?", în Journal of
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
fizic. Spulberă ireversibilitatea timpului și unicitatea topos-ului. În cazul său, lanțul cazualității științifice este răsturnat: "după" poate precede "înainte" și atunci toate comentariile și explicațiile științifice referitoare la acest miracol magic cad pe lângă. În concluzie, magia își are alte legitimități și principii de funcționabilitate decât știința. Confuzia continuă să provină (și) din faptul că noi, modernii, continuăm să judecăm disciplinele spirituale - alchimia, astrologia, magia - după canoanele științei marxiste de manual. Deplângem, de exemplu, absența "valorii de întrebuințare" a acestor arte
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]