KorAP: Find »[drukola/base=lexical & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...106 107 108 ...194 >

4,839 matches

Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788

păgânilor (DVT.1679−99: 318r) c. De se vorși toțizminti în Tine, iară eu niciodată nu mă voiu zminti (BB.1688: 770) d. de s-arși toțisminti, iară eu nu (BB.1688: 786) - poziția adverbelor (159); se observă că verbul lexical apare la dreapta adverbelor de tipul pururea, care diagnostichează deplasarea verbului în afara domeniului lexical vP (159a); apariția adverbului pururea la dreapta cliticului pronominal indică faptul că pururea nu este deplasat în periferia CP (linearizarea ar fi trebuit să fie în

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
niciodată nu mă voiu zminti (BB.1688: 770) d. de s-arși toțisminti, iară eu nu (BB.1688: 786) - poziția adverbelor (159); se observă că verbul lexical apare la dreapta adverbelor de tipul pururea, care diagnostichează deplasarea verbului în afara domeniului lexical vP (159a); apariția adverbului pururea la dreapta cliticului pronominal indică faptul că pururea nu este deplasat în periferia CP (linearizarea ar fi trebuit să fie în această situație pururease pomenește), ci își păstrează poziția de bază; conform acestui diagnostic, în

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
de deplasare a verbului la flexiune (V-la-I); cu alte cuvinte, dislocarea nu se aplică prin crearea/activarea de poziții noi, ca în analiza din Martins (2002), ci, mai degrabă, dislocarea apare ca efect al faptului că verbul rămâne în domeniul lexical vP; (161) a. De n-ară fi Domnul Savaotlăsat noao sămanță (CPr.1566: 253; Zafiu 2016) b. De-ați fi orbifiind, n-ați fi având păcate (CT.1560-1: 207r) c. candu va fi unchiul mainteluoat nepoata (Prav.1581: 233r) d.

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
în domeniul vP; verbul satisface trăsăturile centrelor funcționale din domeniul flexionar IP prin ACORD la distanță, proces posibil în limba veche, dar eliminat diacronic (v. secțiunea următoare). Un argument distribuțional indirect pentru faptul că verbul nu se deplasează în afara domeniului lexical vP este foarte rara atestare a elipsei legitimate de auxiliarul nonpasiv. Este bine-cunoscut faptul că elipsa grupului verbal legitimată de auxiliar este posibilă doar în structurile în care verbul lexical nu se deplasează în afara domeniului lexical, întrucât deplasarea V-la-I extrage

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
indirect pentru faptul că verbul nu se deplasează în afara domeniului lexical vP este foarte rara atestare a elipsei legitimate de auxiliarul nonpasiv. Este bine-cunoscut faptul că elipsa grupului verbal legitimată de auxiliar este posibilă doar în structurile în care verbul lexical nu se deplasează în afara domeniului lexical, întrucât deplasarea V-la-I extrage verbul lexical din domeniul de eliziune (Thoms 2011; Nicolae 2013d), iar auxiliarul nu este clitic, ci cuvânt autonom. Exemplul (162) înfățișează același tip de structuri sintactice specifice englezei moderne (163

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
se deplasează în afara domeniului lexical vP este foarte rara atestare a elipsei legitimate de auxiliarul nonpasiv. Este bine-cunoscut faptul că elipsa grupului verbal legitimată de auxiliar este posibilă doar în structurile în care verbul lexical nu se deplasează în afara domeniului lexical, întrucât deplasarea V-la-I extrage verbul lexical din domeniul de eliziune (Thoms 2011; Nicolae 2013d), iar auxiliarul nu este clitic, ci cuvânt autonom. Exemplul (162) înfățișează același tip de structuri sintactice specifice englezei moderne (163), unde structura de auxiliare aparține domeniului

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
este foarte rara atestare a elipsei legitimate de auxiliarul nonpasiv. Este bine-cunoscut faptul că elipsa grupului verbal legitimată de auxiliar este posibilă doar în structurile în care verbul lexical nu se deplasează în afara domeniului lexical, întrucât deplasarea V-la-I extrage verbul lexical din domeniul de eliziune (Thoms 2011; Nicolae 2013d), iar auxiliarul nu este clitic, ci cuvânt autonom. Exemplul (162) înfățișează același tip de structuri sintactice specifice englezei moderne (163), unde structura de auxiliare aparține domeniului funcțional, iar verbul lexical rezidă în

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
extrage verbul lexical din domeniul de eliziune (Thoms 2011; Nicolae 2013d), iar auxiliarul nu este clitic, ci cuvânt autonom. Exemplul (162) înfățișează același tip de structuri sintactice specifice englezei moderne (163), unde structura de auxiliare aparține domeniului funcțional, iar verbul lexical rezidă în domeniul vP, putând fi astfel supus procesului de eliziune (v. Thoms 2011 și bibliografia). Structura cu dublu auxiliar din (162) surmontează problema naturii clitice a auxiliarelor românești, ilustrând un caz de colegitimare a elipsei (legitimare prin intermediul a două

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
sintetism și analitism în limbile romanice (v. Ledgeway 2012, 2015e și bibliografia). Verbul latin se caracterizează printr-un grad foarte ridicat de instanțiere paradigmatică (în sistemul propus de Schifano 2015a, 2015b), fapt care îi permite verbului să rămână în domeniul lexical în latină (Ledgeway 2012); din perspectivă formală, relația dintre verb și centrele din domeniul flexionar IP se stabilește prin ACORD la distanță. În schimb, în limbile romanice, necesitățile de instanțiere paradigmatică forțează deplasarea verbului în afara domeniului vP către proiecțiile din

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
gerunziul, cât și imperativul verifică trăsături din domeniul C: în mod obișnuit, gerunziul își verifică morfologia prin deplasare la FINP, iar imperativul verifică trăsătura [+directiv], tot prin deplasare la C; în exemplele de mai jos, procliza pronominală indică rămânerea verbului lexical în domeniul IP și verificarea trăsăturilor din domeniul C prin ACORD la distanță. (169) în trupu se ivind(CC1.1567: 96v) (170) Deci îț făție sicriu de lemn ce nu putredește(PI.~1650: 8r) Deci unde-ț va plăcea ție

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
următoarea remarcă, de mare importanță pentru analiza noastră: "[i]n other cases where negation and pronominal clitics co-occur in the Gospel translations and the Codex Suprasliensis, the norm seems to be for the pronominal clitic (always reflexive) to follow the lexical verb as in the two examples in (29) [...]" ((29) = (173)). (173) ...ašte ne bišę prěkratili sę dŭne ti, dacă nu fi.AUX.COND.3PL scurtat se zile aceastea ne bi ubo sŭp[a]sl sę vĭsěka plŭtĭ nu fi.AUX

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
foarte mare de atestări, însă apar în mod constant în traduceri (mai ales cu sursă slavonă). A doua chestiune privește impactul construcțiilor nespecifice de tipul acesta asupra altor fenomene ale românei vechi. Adoptând o teorie a deplasării cliticelor (din domeniul lexical vP, unde se generează argumentele, în domeniul flexionar IP), Hill și Alboiu (2016) interpretează dubla realizare a pronumelor clitice ca rezultând din dubla lexicalizare a acestora, în poziția de bază (lexicalizarea enclitică) și în poziția derivată (lexicalizarea proclitică) (interpretare avansată

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
în structura gerunziului și permite deplasarea acestuia în domeniul C - o problemă deschisă rămâne analiza afixului negativ ne-, mai exact măsura în care se poate oferi o analiză sintactico-semantică unitară, în care ne- expresie a negației propoziționale și ne- afix lexical negativ prezintă același set de trăsături, iar diferențele de comportament dintre cuvintele negative formate cu ne-și propoziția nonfinită negată prin ne- rezultă din inserarea afixului ne- în compartimente diferite: componentul presintactic de formare a cuvintelor în cazul formațiilor lexicale

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
lexical negativ prezintă același set de trăsături, iar diferențele de comportament dintre cuvintele negative formate cu ne-și propoziția nonfinită negată prin ne- rezultă din inserarea afixului ne- în compartimente diferite: componentul presintactic de formare a cuvintelor în cazul formațiilor lexicale cu ne-vs componentul sintactic pentru propozițiile nonfinite negative negate prin ne-  pronumele clitice - din punct de vedere tipologic, pronumele clitice ale românei sunt orientate către flexiune / verb (I-oriented / V-oriented clitics), nu către complementizator (C-oriented clitics) - auxiliarele (nonpasive) sunt centre sintactice

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
categoria gramaticală a modului (și modalității); din perspectivă comparată, natura auxiliarelor românești nu este surprinzătoare, deoarece, așa cum a arătat Anderson (2006), în diferite limbi, auxiliarele pot fi exponent pentru majoritatea centrelor sintactice verbale (mod, timp, aspect) - transformarea istorică a verbelor lexicale în verbe funcționale (auxiliare) a constat, în mod sistematic, în pierderea trăsăturilor de timp și aspect (pe lângă pierderea structurii argumentale) și în păstrarea trăsăturilor de mod - în structurile analitice, auxiliarul marchează modul (și modalitatea), iar verbul lexical marchează timpul și

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
istorică a verbelor lexicale în verbe funcționale (auxiliare) a constat, în mod sistematic, în pierderea trăsăturilor de timp și aspect (pe lângă pierderea structurii argumentale) și în păstrarea trăsăturilor de mod - în structurile analitice, auxiliarul marchează modul (și modalitatea), iar verbul lexical marchează timpul și aspectul - asumând o paradigmă reichenbachiană (v. Reichenbach 1947), care separă timpul vorbirii / timpul evenimentului / timpul referinței, rămân de stabilit cu mai multă claritate distribuția acestor categorii în proiecția verbală extinsă și exponentul pentru fiecare categorie; o altă

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
este deplasare la flexiune (V-la-I), atât pentru formele sintetice, cât și pentru formele analitice - formele sintetice se deplasează la cea mai înaltă proiecție verbală din domeniul flexionar, MOODP - în cazul formelor analitice, auxiliarul se generează în centrul MOOD0, iar verbul lexical se ridică la T; în structurile cu auxiliar multiplu, categoriile de mod și modalitate au exponent diferit; auxiliarul fi marchează modalitatea irrealis (Avram 1999; Avram și Hill 2007) - nivelul înalt de deplasare a verbului în româna modernă derivă din instanțierea

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
VP-movement) - efectele de adiacență a elementelor din nucleul verbal rezultă din blocarea specificatorilor proiecțiilor verbale (ocupați de verbul însuși / urma deplasării verbului) - deplasarea verbală la C se manifestă în mod sistematic prin inversiune: auxiliarele (centre) rămân in situ, iar verbul lexical (grup) se deplasează la C • formele nonfinite  trăsătura [nonfinit] trebuie obligatoriu satisfăcută printr-un exponent propriu (este o trăsătură "tare" în terminologia din Chomsky 1995) - gerunziul propozițional satisface această trăsătură prin deplasare V-la-C - infinitivul propozițional satisface această trăsătură prin intermediul complementizatorului

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
The Handbook of Contemporary Syntactic Theory. Oxford: Blackwell. Barbosa, P. 1995. Null Subjects. Teză de doctorat, Massachusetts Institute of Technology. Barbu, A.-M. 1999. "Complexul verbal", Studii și cercetări lingvistice L, 1, 39-84. Barbu, A.-M. 2004. "The Negation nu: Lexical or Affixal Item?", în: Ionescu (ed.) 2004: 68-82. Barrie, M. 2013. "Antisymmetry and Hixkaryana", în: Biberauer și Sheehan (eds) 2013: 245-269. Battye, A., Roberts, I. (eds) 1995. Clause Structure and Language Change. Oxford: Oxford University Press. Bayer, J., Brandner, E.

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
G. 2010. "The Definiteness Feature at the Syntax-Semantics Interface", în: Kibort și Corbett (eds) 2010: 144-165. Decháine, R.-M., Wiltschko, M. 2002. "Decomposing Pronouns", Linguistic Inquiry 33, 3, 409-442. den Besten, H. 1983. "On the Interaction of Root Transformations and Lexical Deletive Rules", în: W. Abraham (ed.), On the Formal Syntax of the Westgermania. Amsterdam / Philadelphia: John Benjamins Publishing Company, 47-61. den Besten, H., Moed-van Walraven, C. 1985. "The Syntax of Verbs in Yiddish", în: H. Haider, M. Prinzhorn (eds), Verb

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
SIL-AAB, series A, volume 6) ed. S. M. Swartz. Berrimah, N.T.: SIL-AAB, 217-315. Hale, K. 1983. "Warlpiri and the Grammar of Non-configurational Languages", Natural Language & Linguistic Theory 1, 1, 5-47. Hale, K., Keyser, S. J. 1993. "On Argument Structure and the Lexical Expression of Syntactic Relations",în: K. Hale, J. Keyser (eds), The View from Building 20: Essays in Honor of Sylvain Bromberger. Cambridge, MA: MIT Press, 53-105. Harley, H. 2010. "Affixation and the Mirror Principle", în: R. Folli, C. Ulbrich (eds

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
the former order initially persisting as a marked order. Significantly, during this period the marked and unmarked orders were not however necessarily synonymous, but could encode a meaningful contrast". 4 Poletto (2014: §1.2.1) distinge structurile AUX - SUBIECT - VERB LEXICAL din italiana veche de structurile cu dislocare / interpolare din italiana veche, din portugheza veche (Martins 2002) (și, putem adăuga, din româna veche, v. Dragomirescu 2013b): în aceste structuri, spre deosebire de alte construcții cu dislocare analizate în Poletto (2014: cap. 2), subiectul

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
în periferia stângă propozițională (periferia CP). 16 Inexistența elipsei legitimate de auxiliar în româna modernă derivă din natura clitică a auxiliarelor românești nonpasive în conjuncție cu ridicarea înaltă a verbului (v. Nicolae 2013d: §4). Auxiliarele clitice nu permit elidarea verbului lexical nici în limbile în care elipsa legitimată de auxiliare este disponibilă, de exemplu engleza (John's leaving in an hour, and {Mary is / *Mary's} too); auxiliarele clitice pot apărea doar în cazuri de colegitimare (John should've arrived by

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
puternic marcate stilistic; v. §3.5 infra) și era mai frecventă în limba veche, caracterizată de o gramatică V2 reziduală (v. §IV.3.2.2.4). 2 Pe scurt, operațiunea de deplasare lungă a centrului (Rivero 1993), prin care verbul lexical se deplasează la stânga auxiliarului / grupării clitic + auxiliar, presupune ca verbul să se deplaseze direct din domeniul lexical (vP) în domeniul complementizator (CP); este obligatoriu ca deplasarea să procedeze astfel (i.e. fără tranzitarea domeniului flexionar) ("[i]n essence, LHM constructions involve

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
gramatică V2 reziduală (v. §IV.3.2.2.4). 2 Pe scurt, operațiunea de deplasare lungă a centrului (Rivero 1993), prin care verbul lexical se deplasează la stânga auxiliarului / grupării clitic + auxiliar, presupune ca verbul să se deplaseze direct din domeniul lexical (vP) în domeniul complementizator (CP); este obligatoriu ca deplasarea să procedeze astfel (i.e. fără tranzitarea domeniului flexionar) ("[i]n essence, LHM constructions involve Head-movement to C0 of the non-finite V0/Aux0 complementing the finite Aux0, skipping it", Rivero 1993: 223

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]