4,823 matches
-
un concept și un obiect de studiu al lingvisticii moderne, iar operațiile care utilizează sau exploatează o limbă, în cazul în care se referă la comunicațiile interumane, sunt obiectul de studiu al psiholingvisticii”, afirmă T. Slama Cazacu. Autoarea arată că lingvistica aplicată este pusă în fața unor teme relativ noi de studiu, mai grave decât acelea ale „limbii de lemn” și a necesității de a oferi rezolvări concrete. Se combat incompatibilitățile unor forme de comunicare verbală cu „sistemul” limbii prin abuzul de
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Personalitatea umană, o interpretare cibernetică”, Cap. XII Limbajul, Ed. Junimea, Iași, 1972. 2. Golu, M., Dicu, A. - „Introducere în psihologie”, Ed. Științifică, București, 1972. 3. Gorgos, Constantin - „Dicționar enciclopedic de psihiatrie”, Vol. II, Ed. Medicală, București, 1988. 4. Graur, Al. - „Lingvistica pe înțelesul tuturor”, Ed. Enciclopedică, București, 1972. 16 5. Neveanu, Paul, Popescu - „Dicționar de psihologie”, Ed. Albatros, București, 1978, pag. 25. 6. Păunescu, C. - „Limbaj și intelect”, Ed. Științifică, București, 1973. 7. Slama, Cazacu, T. - „Introducere în psiholingvistică”, București, Ed.
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
români și străini, tipărim această Gramatică a limbii române respectând normele unei ortografii raționale. INTRODUCERE ÎN GRAMATICĂtc "INTRODUCERE ~N GRAMATIC|" Limba este un sistem de sisteme care generează, în actul lingvistic, structuri specifice dar interdependente. Numite în mod curent, în lingvistică, nivele de organizare, ierarhică și integratoare, a sistemului general al limbii, fonetica, morfologia, lexicul, sintaxa au caracter sistemic și se desfășoară în structuri tocmai în temeiul acestui caracter de sistem al fiecărui nivel în parte și al limbii în ansamblu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
acestor principii reorganizează distincția animat-inanimat, determinând constituirea a trei clase de substantive: a. substantive - nume de obiecte care nu cunosc acțiunea principiilor biologice masculin și feminin (tron, stilou, tom) sau care se caracterizează prin abolirea acestor principii în interpretarea lor lingvistică (popor, animal); b. substantive - nume de obiecte care stau sub semnul acțiunii principiului masculin; c. substantive - nume de obiecte care stau sub semnul acțiunii principiului feminin. Cele trei clase de substantive constituie nucleul semantic al celor trei genuri din limba
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Eminescu) sau al relației de opoziție proprie categoriei gramaticale timp: „Era pe când nu s-a zărit, / Azi o vedem și nu e.” (M. Eminescu) Categoria gramaticală a timpului este, în structura și funcționarea limbilor indoeuropene, o categorie verbală prin excelență. Lingvistica (și limba) germană reflectă acest raport strâns, definitoriu pentru identitatea specifică a verbului, și prin termenul care denumește această parte de vorbire: Zeitwort (’cuvânt temporal’). Expresia lingvistică a protagoniștilor (locutorul: originea și interlocutorul: destinația mesajului) este reprezentată de conținutul, lexical
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Voi cânta/Voi fi cântat. Celelalte moduri, datorită conținutului lor semantic, rămân înafara opoziției aspectuale. Opoziția perfectiv-imperfectiv stă în legătură și cu alte opoziții, precum momentan - durativ, iterativ (frecventativ), incoativ - continuativ - terminativ etc. interpretate, direct, mai ales în studii de lingvistică generală sau indirect, prin categoria verbelor (semiauxiliare, auxiliare) de aspect, tot ca manifestări ale categoriei aspectului, deși aceste opoziții au fost înscrise și într-o altă categorie gramaticală: mod al acțiunii verbale. Oricum ar fi numită categoria pe care o
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Au aceeași poziție sintactică interjecțiile volitive, care realizează, ca și onomatopeea, funcția de predicat: „Hai în codrul cu verdeață / Und-izvoare plâng în vale.” (M. Eminescu) „Iată ce învăț eu de la dascălii mei, de la albine.” (M. Eminescu) Asimilabile prin funcția lor lingvistică (declanșează sau asigură desfășurarea actului de comunicare) interjecțiilor volitive, termeni de adresare precum mă, măi, bre etc. însoțesc, fără a realiza funcții sintactice, vocative: „Bună vreme, măi băiete!” (M. Eminescu) sau se întrebuințează singure, cu același rol de adresare: „-Ho
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Relația de apoziție se dezvoltă între termeni reprezentând interpretări lingvistice din unghiuri diferite ale aceluiași „obiect” din plan referențial. În plan semantic, termenii nu depind unul de altul (nici reciproc, nici unilateral), dar între ei se desfășoară raporturi de echivalență: • lingvistică, concretizată într-o sinonimie lexicală: „... Am trecut în salon, unde ne așteptau țigări, țigarete, cafele, des bonbons et des liqueurs - adică pe românește bomboane și lichioruri...” (I.L. Caragiale) • extralingvistică, concretizată în termeni care-și constituie planul semantic prin raportare la
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Trebuie introdusă o diviziune în clasa predicatelor, postulând o nouă categorie clasematică, cea care realizează opoziția dinamism-statism; sememele predicative sunt în măsură să informeze, fie despre stările, fie despre procesele circumscrise actanților.” De predicat narativ și predicat descriptiv vorbește, în lingvistica românească, G.Ivănescu 21: „Distincția între predicatul verbal și cel nominal rămâne mai departe valabilă, însă nu vom mai întrebuința aceste expresii, ci pe aceea de predicat de acțiune sau de proces, mai simplu: predicat narativ și predicat de stare
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în „obiect” de comunicare, individuală în actul lingvistic concret, dar fără a se sustrage generalității în procesul de cunoaștere; • logică, a interpretării, la nivelul gândirii, a acestei experiențe de viață, situată în sfera generalului, la un grad maxim de abstractizare; • lingvistică, a subordonării „reprezentării” ontologice și interpretării logice față de specificul dezvoltării discursive, înscrisă într-un sistem lingvistic dat, în care individualul și generalul coexistă într-o dinamică proprie limbii ca sistem semiotic distinct și a unei limbi anumite totodată. Prin luarea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Este apoziția cu adevărat o funcție sintactică - o variantă de atribut, generată prin dezvoltarea unei relații de dependență sau reprezintă o altă categorie sintactică? Ideea scoaterii apoziției din sfera subordonării s-a manifestat, în diverse moduri, în repetate rânduri în lingvistica românească (ca și în gramaticile altor limbi). În Gramatica limbii române, partea a II-a, Sintetica, București, 1877, T. Cipariu înscria apoziția (apositul) la subordonarea atributivă, dar în același timp o diferenția de atribut pe baza caracterului ei explicativ: „Apositul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
u., I. Iordan și Vl. Robu, lucr. cit., pp. 556, 632 ș.u. (ca o variantă a relației de nondependență). 58. L. Bloomfield distinge în mod explicit echivalența semantică (prin care este caracterizată cel mai adesea relația de apoziție în lingvistica românească) de echivalența gramaticală, aceasta fiind adevărata natură a relației apozitive: „Se utilizează termenul de apoziție când două forme asociate prin parataxă sunt gramatical dar nu și semantic echivalente.” (p. 176). În același sens, I. Iordan și Vl. Robu vorbesc
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și cunoaștere în general. Informare. Documentare 1 Filosofie. Psihologie 2 Religie. Teologie 3 Științe sociale. Drept. Politică. 4 Liber (anulată în 1962) 5 Științe pure. Științe matematice. Științe naturale 6 Științe aplicate. Medicină. Tehnologie 7 Arte. Recreații. Divertismente. Sport 8 Lingvistică. Literatură 9 Geografie. Biografii. Istorie Indicii principali sunt divizați ierarhic, ceea ce reflectă, de fapt, structura ierarhică a conceptelor respective. Se numește clasificare zecimală deoarece indicii sunt priviți ca fracții zecimale. Tot din această cauză ei nu au aceeași ordine ca
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
pornind de la o scenă din povești și de găsire a unui titlu potrivit; indicile de abstractizare este dat de nivelul de abstractizare a conținutului titlului. H. Gardner în lucrarea „Inteligentele multiple „(2006Ă arată că există mai multe tipuri de inteligente: lingvistică: abilitatea de a opera cu cuvântul; o regăsim la cei care au deprinderi auditive și de vocabular dezvoltate, găsesc plăcere în activitatea de lectură, scriu cu ușurință; logico-matematică: abilitatea de a opera cu modele, categorii și relații, de a grupa
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
reușit să se ridice mai mult decât predecesorul său la o înțelegere superioară a arhitecturii elibe‑ 58 Leon Battista Alberti (1404‑1472) - scriitor, arhitect, pictor, sculptor, filozof italian și umanist al Renașterii. Printre preocupările sale multiple, se pot enumera și lingvistica, muzi‑ ca, arheologia. 59 Cf. d. rousseau, L’icona, splendore del tuo volto, Ed. Paoline, Torino 1990, 70‑75. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 93 rând‑o de unele caractere locale specifice arhitecturii florentine. Artistul va considera
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
reușit să se ridice mai mult decât predecesorul său la o înțelegere superioară a arhitecturii elibe‑ 58 Leon Battista Alberti (1404‑1472) - scriitor, arhitect, pictor, sculptor, filozof italian și umanist al Renașterii. Printre preocupările sale multiple, se pot enumera și lingvistica, muzi‑ ca, arheologia. 59 Cf. d. rousseau, L’icona, splendore del tuo volto, Ed. Paoline, Torino 1990, 70‑75. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 93 rând‑o de unele caractere locale specifice arhitecturii florentine. Artistul va considera
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
Liliana Popescu, Petru Iluț, Olivia Toderean, Valentina Marinescu), în istorie (Ștefania Mihăilescu, Maria Bucur, Ghizela Cosma, Alin Ciupală, Cristina Olteanu), în științele educației (Doina Ștefănescu, Cristina Mihai, Elena Bălan), în antropologie și psihologie (Eniko Maghiary Vincze, Ovidiu Pecican, Adriana Băban), lingvistică și reprezentare (Mădălina Nicolaescu, Daniela Rovența Frumușani, Otilia Dragomir, Aurel Codoban, Reghina Dascălu). Cea mai jenantă situație vine, după părerea mea, tocmai din faptul că feminismul în dreptul românesc este aproape inexistent (cu excepția remarcabilă a cercetărilor întreprinse sub direcția Renatei Weber
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
de sunete. Totdeauna am manifestat o vădită curiozitate față de secretele privind comunicarea cu familiile lor. Mai târziu am studiat multe limbi, ajungând lingvist structuralist, nu însă poliglot, ca fiica și fiul meu. Desigur, există și alte genuri de limbaj, dincolo de lingvistica omului. Limbajul balenelor și al delfinilor, ciripitul păsărilor, mieunatul și torsul pisicilor, mârâitul și lătratul câinilor. Sunt pe deplin conștient. Pentru mine limbajul critic reprezintă transformarea experienței pe care am trăit-o dincolo de mine, în cuvinte și ritmuri, în poezia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
Colecția ACADEMICA 48 Seria Științele limbajului Această carte a fost editată cu sprijinul MINISTERULUI FRANCEZ AL AFACERILOR EXTERNE și AL AMBASADEI FRANȚEI ÎN ROMÂNIA. Coordonatorul seriei Științele limbajului este SANDAMARIA ARDELEANU. JeanMichel Adam este profesor de lingvistică franceză la Universitatea din Lausanne și fondator al Centrului de cercetări de lingvistică textuală și analiză a discursului. Dintre principalele lucrări publicate amintim: Le Texte narratif (1994); Les Textes: types et protoypes (1992); Linguistique textuelle. Des genres de discours aux
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
fost editată cu sprijinul MINISTERULUI FRANCEZ AL AFACERILOR EXTERNE și AL AMBASADEI FRANȚEI ÎN ROMÂNIA. Coordonatorul seriei Științele limbajului este SANDAMARIA ARDELEANU. JeanMichel Adam este profesor de lingvistică franceză la Universitatea din Lausanne și fondator al Centrului de cercetări de lingvistică textuală și analiză a discursului. Dintre principalele lucrări publicate amintim: Le Texte narratif (1994); Les Textes: types et protoypes (1992); Linguistique textuelle. Des genres de discours aux textes (1999); Le Récit (1984); Pour lire le poème (1985); Éléments de linguistique
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Științifice din Învățămîntul Superior Iași, str. Lascăr Catargi nr. 43, cod 700107, O.P.1, C.P. 161 tel. 0232/230800; tel./fax 0232/230197 euroedit@hotmail.com http://www.euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României Adam Jean-Michel Lingvistica textuală : introducere în analiza textuală a discursurilor / Jean-Michel Adam ; trad : Corina Iftimia ; pref. : Rodica Nagy. Iași : Institutul European, 2008 Bibliogr. ISBN 978-973-611-544-8 I. Iftimia, Corina (trad.) II. Nagy, Rodica (pref.) 801.73 Potrivit Legii nr. 8/1996, a dreptului de
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Iftimia, Corina (trad.) II. Nagy, Rodica (pref.) 801.73 Potrivit Legii nr. 8/1996, a dreptului de autor, reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți fără acordul Editurii constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu aceasta. Printed in ROMANIA JEAN-MICHEL ADAM Lingvistica textuală Introducere în analiza textuală a discursurilor Traducere de CORINA IFTIMIA Prefață de RODICA NAGY INSTITUTUL EUROPEAN 2008 CUPRINS Prefață / 11 Cuvînt înainte / 17 Capitolul 1 Introducere în analiza textuală a discursurilor / 29 1. (Re)întoarcere la Saussure, Benveniste și
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
discurs / 231 6.1. Textul ca structură ierarhică de acte / 231 6.2. Lectura unui afiș celebru din cel de al doilea război mondial. / 234 Capitolul 5. Perioade și secvențe: unități compoziționale de bază / 243 1. Perioada: de la retorică la lingvistică textuală / 249 1.1. Redefinirea perioadei / 249 1.2. Fragmentul 128 din Caracterele de La Bruyère <5> / 255 2. Între perioadă și secvență: descrierea / 259 3. Structura secvenței narative / 269 4. Structura secvenței argumentative / 279 4.1. De la perioadă la secvență
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
4. Enunțare narativă și surse ale cunoașterii / 371 5. Referent evolutiv și identitate narativă / 374 6. O fabulă despre timp, uitarea și amintirea / 376 Va urma... Direcții spre analiza (trans)textuală a discursurilor / 381 Bibliografie generală / 385 PREFAȚĂ În cercetarea lingvisticii, lansată pe coordonate noi în ultimele decenii, lucrările lui Jean-Michel Adam ocupă un loc privilegiat, dat de notorietatea ideilor sale, recunoscute atît în spațiul european, cît și în cel american. Prestigiul internațional de care se bucură profesorul francez reprezintă urmarea
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
produs al cărui destin interpretativ trebuie să facă parte din propriul său mecanism generativ". Eugen Coșeriu, respingînd în mod justificat pretenția gramaticilor transfrastice de a fi simultan părți ale gramaticilor unor limbi și științe ale textului în general, propune o lingvistică a textului concepută în termenii sintaxei funcționale și ai lingvisicii integrale, textul fiind un nivel de structurare al unei limbi, nenecesar, dar empiric posibil și universal, constituit pe baza unor operații ce-i asigură unei secvențe identitate discursivă. În același
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]