9,030 matches
-
din nodulul sino-atrial Automatismul este capacitatea inimii de a se autoexcita. Contracția ritmică a miocardului este determinată de activitatea electrică a nodulului sino atrial. Acesta este constituit dintr-un grup elipsoidal (1/3/15 mm) de celule (3-5 μm diametru) localizat în peretele atrial, inferior și extern față de deschiderea venei cave superioare. Celulele sistemului excito-conductor nu pot menține un potențial membranar de repaus constant. Dintre ele, celulele sino-atriale P (pacemaker = generator de ritm) se depolarizează spontan cel mai rapid, astfel că
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
din treimea inferioară a punții, cu trei arii vasomotorii (nuclei): aria vasoconstrictoare C1, aria vasodilatatoare A1, aria senzitivă A2, la care se adaugă aria cardio-moderatoare (CM, situată medial, în apropierea nucleului ambiguu, lângă nucleul dorsal al vagului). Aria vasoconstrictoare C1, localizată în bulb anterolateral și superior , conține neuroni ce trimit axonul descendent spre cornul lateral al substanței cenușii spinale și folosesc noradrenalină ca mediator, unii din ei descărcând impulsuri automat cu o frecvență bazală de 0,5-2 Hz. Acești neuroni sunt
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
de cauză hipoxică și prin creșterea secreției de catecolamine din medulosuprarenală. Reflexul chemoreceptor ar putea fi implicat în undele Mayer (25-50 mHz) observate în hipotensiune. Reflexul voloreceptor Reflexul voloreceptor se bazează pe receptori de presiune joasă (de întindere), care sunt localizați în atrii și arterele pulmonare și detectează nivelul tensiunii parietale pentru a regla presiunea venoasă și returul venos. Receptorii atriali sunt de tip A, ce descarcă mai ales în sistola atrială, și de tip B, ce descarcă mai ales în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
datorită ramificării. Rata transferului prin difuzie este de 80 de ori mai mare decât debitul plasmatic (capilar sistemic). Substanțele lipofile trec direct prin bistratul fosfolipidic al membranei celulelor endoteliale, la polul lor bazal și luminal. Substanțele hidrofile trec prin pori (localizați în spațiile intercelulare sau transcelulari) si căi transmembranare apoase (mai mici și mai selective). Pentru fiecare compus rata de schimb depinde de coeficientul de permeabilitate. Complet diferit de procesul de difuzie, cuplul filtrare-reabsorbție reprezintă un mecanism de mișcare în masă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
al inspirului și expirului se bazează pe comenzi de la cortexul cerebral transmise motoneuronilor alfa ce inervează mușchii respiratori, în paralel cu comenzile adecvate către centrii respiratori bulbo-pontini. Centrii respiratori din trunchiul cerebral Periodicitatea inspirului și expirului este controlată de neuroni localizați în punte și bulb; aceștia constituie centrii respiratori, ce cuprind patru grupuri principale de neuroni, după cum urmează. Centrul respirator bulbar din formațiunea reticulată cuprinde două arii majore diferentiate morfo-funcțional. Un grup de neuroni din regiunea dorsală a bulbului (grupul respirator
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
din mecanismele descrise până acum nu pot să explice pe deplin creșterea ventilației din cursul efortului ușor și moderat. Mai intervin și alți stimuli, după cum urmează. Chiar și mișcarea pasivă a membrelor stimulează ventilația; acesta este un reflex cu receptori localizați la nivelul articulațiilor sau mușchilor, receptori care pot fi responsabili de creșterea bruscă a ventilației care are loc în cursul primelor secunde de efort. Oscilațiile pO2 și pCO2 în sângele arterial pot stimula chemoreceptorii periferici chiar în condițiile în care
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
2. Circulația pulmonară Circulația pulmonară începe cu trunchiul pulmonar, care primește sânge venos pompat de către ventricul drept. Această arteră se ramifică succesiv ca și căile aeriene; arterele pulmonare însoțesc bronhiile până la nivelul lobulilor secundari; apoi se divid în capilare pulmonare localizate în peretele alveolar. In peretele alveolar capilarele pulmonare formează o rețea densă care participă la schimbul de gaze respiratorii. Sângele oxigenat este colectat de la nivelul patului capilar în vene pulmonare mici care se află pe lângă lobulii pulmonari și se unesc
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
sistemică asigură necesarul de sânge la organe; inclusiv la cele aflate la distanță mare de inimă. Dimpotrivă, plămânul primește întregul debit cardiac în același timp. Se întâmplă rar o direcționare a sângelui dintr-o regiune pulmonară către alta (hipoxia alveolară localizată); în această situație are loc o reducere a presiunii menținând în activitate inima dreaptă pentru a asigura schimbul gazos pulmonar. Presiunea în capilarele pulmonare este variabilă; ea se situează la ~ ½ din presiunea arterială și venoasă pulmonară; mai mult presiunea se
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
In plămân sunt metabolizate mai multe substanțe vasoactive. Deoarece plămânul este unicul organ, cu excepția inimii, care primește întreaga circulație, are un rol important în modificarea substanțelor care se găsesc în sânge. O fracțiune substanțială din toate celulele endoteliale vasculare este localizată în plămân. Singurul exemplu cunoscut al activării biologice ca urmare a trecerii prin circulația pulmonară este conversia angiotensinei I (un polipeptid relativ inactiv) în angiotensină II (un vasoconstrictor puternic) de către enzima de conversie a angiotensinei (ECA), care se găsește la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
eliminate complet, până la echilibru. Volumul urinar normal poate varia de la 400 ml (minim) până la valori foarte mari (5-6 litri/zi) în funcție de aport. În condiții normale, este de 1500 ml/zi. Hormonul antidiuretic (ADH) este un nonapeptid sintetizat de neuroni hipotalamici, localizați în nucleii supraoptici și paraventriculari, apoi transportat în hipofiza posterioară și eliberat la depolarizările axonilor din nucleii respectivi. Eliberarea ADH-ului este modulată de o multitudine de factori și situații, printre care durerea, traumele, stresul, anestezicele, nicotina, morfina, angiotensina. Etanolul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
sete - este stimulată atât de scăderea volumului de LEC cât mai ales de creșterea osmolarității plasmatice. Osmoreceptorii și baroreceptorii ce controlează eliberarea de ADH sunt identici cu aceia ce generează senzația de sete. Nucleii subcorticali ce generează acest comportament sunt localizați tot în hipotalamus, în imediata vecinătate a nucleilor ce secretă ADH. Un alt factor de maximă importanță în generarea comportamentului dipsogen este angiotensina II, care stimulează setea prin efect direct asupra creierului. Pe lângă aceste mecanisme, mai există o serie de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
reducerea percepției dureroase), precum și în producerea recalcificării osoase. 26.3.4. Reglarea renală a fosfatului Necesarul zilnic de fosfat este de 18 mmol. Organismul uman conține 25 de moli de fosfor (31 Da) sub formă de fosfați. 20 moli sunt localizați în oase și cca 4 moli în mușchi și alte țesuturi moi. Un aport zilnic de 46 mmoli de fosfați (egal cu aportul de Ca2+) cu o secreție de 3 mmoli și o absorbție intestinală de 39 mmol, face necesară
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
său, își extinde granițele încă și mai departe. Voi încerca să nu mă pierd în acest labirint, concentrîndu-mă îndeosebi, dar nu în mod exclusiv, asupra minciunii. Ar fi însă bine de examinat în linii mari și contextul general, pentru a localiza minciuna într-un cadru adecvat. Mă voi referi numai parțial la prezența unei atitudini părtinitoare ascunse în mod înșelător în activitatea mass-media, problemă ce a fost studiată de către Cirino (1971) și mulți alții. Unele aspecte ale fenomenului minciunii le voi
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
simțim răcoarea și atingerea unei adieri. Se ridică oare răcoarea din rezonanța cu ceea ce vedem sau din boarea care ne mîngîie neașteptat? Ambele." Elementele despre care vorbește Yasuda nu sînt date seci care ar avea doar rostul de a identifica, localiza și data ceva pentru a-i dovedi concretitudinea. Ele nu sînt doar niște ingrediente, ci constituenți esențiali ai experienței topiți Într-un aliaj, "pentru că numai relația dintre aceste trei elemente luate Împreună constituie experiența, una și aceeași În fiecare din
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
Înțeles. Un obiect ( În sensul său cel mai larg de imagine, scenă, Întîmplare) pentru haiku nu este decît unul care "vorbește", chiar dacă fără de cuvinte. Vorbește sufletului și minții În limbajul emoției, provoacă o experiență. „O experiență devine semnificativă cînd este localizată Într-un obiect care este, cu expresia lui T. S. Eliot, „un corelat obiectiv” la emoția experienței, adică, atunci cînd emoția ia naștere cu adevărat din experiență și, prin urmare, obiectul prezentat poate să trezească un sentiment al semnificației complete
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
CÎnd acesta (kigo ul) este bine realizat, "el este un simbol estetic al simțului anotimpurilor, răsărind din unitatea omului cu natura și funcția sa este de a simboliza această uniune." Nu este, prin urmare, de niciun folos nici să poți localiza În poem un cuvînt sau o sintagmă care poate răspunde la acea Întrebare, nici să reperezi cuvîntul sezonal inclus În poem. Important este ca ele să "lucreze" În poem, să aibă un tîlc care să impregneze Întreg poemul. Cuvintele sezonale
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
nu se poate constitui În afara haiku-ului" (Otsuji). Nu poate fi pur și simplu importat, ci "este o parte a experienței haiku și nu o cerință (formală s.m.) impusă În alcătuirea versului". Acest mod de a vedea lucrurile nu mai localizează bigot simțul sezonal Într-un singur cuvînt, Înțelegînd că el "se ivește din efectul poetic total al haiku-ului Însuși". Obiectul În sine, ca obiect natural, este intim legat de existența În timp și orice experiență legată de el este
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
singură frunză / toată zăpada” „din ce În ce mai mari / urmele pisicii” „o floare fără nume / În gardul de spini” “cuibul berzei gol / pe-acoperișul surpat” “covata crăpată / plină cu soare” Substantivul central este În toate cazurile de mai sus mult mai bine determinat: localizat, cuantificat, calificat, chiar angrenat aluziv Într-o anume acțiune. În alte cazuri Însă, este surprins un fapt făcînd apel la un verb la gerunziu sau la un mod personal: “la urma urmei / dorm și eu cu cineva” “licuricii strălucesc / parcă
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
și inaccesibile simțurilor) la (doar) aceste trei trăsături circumstanțiale (total neutre) pe care le știm de la sintaxa propoziției: subiect, predicat, circumstanțe. E evident că revelația este cea care, În felul acesta, este ignorată pentru a reține doar dimensiunile banalității strict localizate spațial, temporal și evenimențial. Cu asemenea coordonate (mai curînd meschine), spiritul, ca a patra dimensiune, este mai degrabă izgonit din lume. Dacă nu cumva se sfiește să se mai arate. Minimalismul aparent - mimarea datării Dacă reducționismul Însemna că diferența este
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
montaj persecutoriu tramvaiul Întîrzie - și nu poate accepta cu nonșalanță deschiderea spre o bucurie spontană pe care năvala fulgilor i-o prilejuiește pe degeaba. Oamenii din stație sînt preocupați. Absorbiți de gînduri, obsedați de griji. Am părăsit ideea de a localiza scena, imaginea Într o simplă stație de autobuz și m-am gîndit că refugiul (de tramvai) ilustrează mai bine faptul că oamenii sînt izolați și claustrați pe o insulă În mijlocul traficului. La Început, eram tentat să mă ocup de un
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
din spațiul carpato - dunărean și două cnezate: Voievodatul lui Litovoi, care cuprinde Țara Hațegului și nordul Olteniei Voievodatul lui Seneslau, care include Țara Făgărașului și nordul Munteniei ; Cnezatul lui Farcaș, situat la sud de munți (În Vâlcea); Cnezatul lui Ioan, localizat Între Jiu și Olt, aproape de Dunăre; Cu excepția voievodatului lui Seneslau, vecin cu zona denumită Cumania, celelalte formațiuni politice menționate sunt controlate de regalitatea maghiară, prin banul de Severin. Litovoi va Încerca să anuleze acest raport de vasalitate față de coroana maghiară
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
X la est de Carpați, sunt atestate țări, codri (Codrii Cosminului, Codrii Herței, Codrii Orheiului, Codrii Lăpușnei), câmpuri,(Câmpul lui Dragoș). Pentru ținuturile Dorohoiului, Neamțului,, Bacăului, Vasluiului, tradiția istorică se referă la cobâle, În timp ce alte state incipiente, denumite ocoale, sunt localizate la Câmpulung, În Vrancea și alte zone est carpatice. Literatura bizantină din sec. al X lea denumește spațiul de la răsărit de Carpați Patzinakia (după numele pecenegilor care migrează pe aceste meleaguri). Din sec. al XIII lea izvoarele externe se referă
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
pe terase mai înalte sau pe marginile hârtopite ale platourilor. În continuare, faza Cucuteni B este ilustrată prin așezări care, ca și în faza Cucuteni A, sunt răspândite atât pe locuri joase, cât și înalte, din jurul șesurilor largi. Aceste așezări, localizate în regiuni cu un caracter mai mult stepic, spre deosebire de acelea din faza Cucuteni A, sunt mai frecvente în Bazinul Bahluiului și în Câmpia Jijiei Superioare (ZAHARIA, PETRESCU-DÎMBOVIȚA, ZAHARIA 1970, 158-159). Deși, după cum se poate observa din cele spuse mai sus
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
conferă culoarea neagră, este distrus prin ardere. Prezența cuarțului și TiO2 în pasta caolinitică albă sugerează că argila utilizată ca pigment alb este de natură reziduală, formată prin alterarea unor roci magmatice. Astfel de depozite argiloase sunt destul de puține și localizate în apropierea unor corpuri vulcanice neogene (Parva și Cornăița jud. Bistrița Năsăud, văile Haitei, Pietrosului și Stejar - jud. Suceava) (BUZGAR et alii 2010). Pigmentul roșu analizat conține hematit și, frecvent, cuarț. Spectrele Raman ale pigmentul roșu de pe fragmentele de ceramică
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
Ca urmare, imaginile țărilor îndepărtate apar pe ecranele noastre doar în caz de tragedii, războaie sau catastrofe. Actualitatea construiește istoria, care construiește geografia: adică inversul determinărilor reale. De aceea aceste evenimente nu sunt puse în perspective, iar țările nu sunt localizate pe mapamond. Apoi, nu e vorba de orice fel de imagini despre actualitatea mondială. Nouă din zece provin din două sau trei surse standard (Visnews în primul rând) care inundă ecranele din aproape toate țările, în special din cele mai
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]