5,029 matches
-
cât se poate de curat, adică să Împiedici păduchii să se Înmulțească sau să intre, să te aperi de păduchi... Majoritatea păduchilor erau purtători de tifos? Acolo oricum toți păduchii erau purtători de tifos. Dar un păduche care mușca un localnic nu era grav, pentru că el avea anticorpi și nu se Îmbolnăvea - Însă dacă Îl mușca pe un bucovinean care nu avea anticorpi, acela făcea tifos... La 21 de zile după ce a spus tata că a găsit un păduche s-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Erau considerați... Nu, mai degrabă, să zicem, dacă unul a fost cârciumar pe vremuri și nu i-a dat unuia de băutură sau a avut vreun diferend cu cineva, era scos... Vreți să ziceți că listele au fost făcute de localnici? Da, listele au fost făcute de niște localnici. Unul a fost lăutar, altul a fost perceptor... - lăutarul se chema Popescu, parcă-l văd și acum, cel care era de la percepție era Chifu... Veneau și-i recunoșteau după figură pe cei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
unul a fost cârciumar pe vremuri și nu i-a dat unuia de băutură sau a avut vreun diferend cu cineva, era scos... Vreți să ziceți că listele au fost făcute de localnici? Da, listele au fost făcute de niște localnici. Unul a fost lăutar, altul a fost perceptor... - lăutarul se chema Popescu, parcă-l văd și acum, cel care era de la percepție era Chifu... Veneau și-i recunoșteau după figură pe cei care erau strigați, ca nu cumva să spună
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
jefuit, iar ce nu s-a jefuit a fost vandalizat, distrus... Nu-mi puteam Închipui că poți găsi Într-un asemenea hal toate casele... Nu știu și ar fi un păcat să spun cine a făcut aceste lucruri: soldați, vecini, localnici... Nu știu cine, dar de jefuit a fost jefuit totul. Culmea este că n-a rămas casă nejefuită, nici una... Au trecut vreo două-trei săptămâni, după care am aflat ce s-a Întâmplat și cu evreii din satele din Împrejurimi... Din zvonuri... Da
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
am ieșit și din această chestiune, nu v-aș putea spune cum, ce au făcut părinții, dar s-a instituit ghetoul la Moghilev (nu v-aș putea spune exact la ce dată), și o dată cu instituirea ghetoului i-au deportat pe localnici din Moghilev - adică localnicii evrei au fost duși spre Bug, iar pe noi ne-au Încercuit În ghetou. Țin minte și acum: ne-au făcut o serie de străzi și am ajuns Într-o casă cu Încă o familie pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
grea muncă. Aveau și ei muncă și, cum s-ar spune, salariu... Salariu nu era, dar seara veneau să verifice cât ai făcut, cât ai reușit, cât ai stricat... Erați numai femei acolo? Numai femei. Dar maiștrii erau bărbați. Erau localnici? Da, eu am avut un localnic. Și SS-iști, care supravegheau, inclusiv pe maiștri - dacă vorbea cu mine imediat venea și-l Întreba de ce discută cu mine. Nu exista să intre inspecția și să nu se oprească la mașina mea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
și, cum s-ar spune, salariu... Salariu nu era, dar seara veneau să verifice cât ai făcut, cât ai reușit, cât ai stricat... Erați numai femei acolo? Numai femei. Dar maiștrii erau bărbați. Erau localnici? Da, eu am avut un localnic. Și SS-iști, care supravegheau, inclusiv pe maiștri - dacă vorbea cu mine imediat venea și-l Întreba de ce discută cu mine. Nu exista să intre inspecția și să nu se oprească la mașina mea - și au fost inspecții, și nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
oameni? - Nu. Nici acești prieteni apropiați nu au venit să ne aducă ceva. După patru zile am fost anunțați că vom fi duși la Târgu-Mureș. Și au venit căruțe: fiecare familie a primit o căruță. - Ale cui erau căruțele? - Ale localnicilor. Erau mobilizați. Ne-am urcat În căruță și ne-au dus la Târgu-Mureș, la fabrica de cărămidă. - Ați mai Întâlnit convoaie? - Nu. - Erau mulți jandarmi? - Nu erau mulți - nu era o pază să nu putem fugi. - V-au zis de ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
că ați fi mers la muncă... - Nu știu ce gânduri aveau cu noi. La Birkenau nu erau fabrici. Dar, totuși, un lagăr de muncă, unde te scoteau la anumite munci, era... Aici unii evadau: fiind duși la o anumită distanță, fiind polonezi, localnici, se puteau organiza evadări. De obicei erau prinși. Anumite zile erau pentru pedeapsă: atunci ne adunau pe toți În Platzlager, iar vinovații erau bătuți. Era un fel de capră și unul dintre deținuți aplica un fel de vergea subțire 25-30
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
personalități din străinătate (scriitorul Gino Lupi, din Italia, prof. univ. dr. Alf Lombard din Lund, Suedia, Gustav Weigand, șeful catedrei de romanistică la Universitatea din Leipzig, Jean Boutière, profesor la Sorbona, care și-a dat doctoratul, cu Ion Creangă), cu localnici de seamă. După 5 ani de navetă din Suceava (unde locuiam) la Fălticeni, „mam adunat acasă”, obosit. Am lucrat mai departe în rețeaua muzeelor, fără a uita târgul copilăriei și tinereții, al împlinirii și nereușitelor, firești în viața unui om
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
D. Hârlescu ș.a. Deschiderea noii instituții care va funcționa în casa donată de frații Horia și Vasile Lovinescu, este foarte apropiată. Situată pe strada Sucevei, pe șoseaua internațională E20, sunt convins că va fi vizitată de numeroși turiști, precum și de localnicii dornici de frumos. La numeroasele achiziții făcute, s-au adăugat mai de mult și operele Dv., pentru care vă mulțumim încă odată, pe această cale. Pe când mă aflam în București, v-am telefonat, cu rugămintea de a ne dona câteva
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Ați avut probabil motive temeinice să lipsiți. Am aflat că au venit doar D nii Iordan Datcu și I. D. Lăudat. Cred că Dl. Prof. Sorin Gorovei 317 v-a relatat modul cum s-a desfășurat sărbătorirea. Inițial, fuseserăm programați câțiva localnici să vorbim despre „Șezătoarea” (mi-a revenit sarcina să dezvolt subiectul: „Folcloriștii străini despre revista „Șezătoarea”). Cum între timp fuseseră invitați oaspeți din altă parte (cei amintiți mai sus), era firesc să le cedăm locul. Sunt bucuros că pentru modesta
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
și 1926 a venit la Liteni împreună cu pictorul Nădejde, unde eu eram profesor la Gimnaziul din acea localitate. Lucram peisaje și mergeam la vânătoare împreună cu prof. Protopopescu, care în vacanță stătea la mine, și cu ing. T. Ionescu, și el localnic și profesor la Gimnaziu. Amintire: Ing Ionescu era elev al Gimnaziului din Folticeni, cu trei ani înaintea lui Băeșu. Un prof. Todicescu 420 purta corespondență cu fata înv. Ciocan din Rădășeni, și o trimetea prin Băeșu. Pe numita o curta
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
vara aceluiași an, după altă călătorie finanțată de ei Înșiși, Hockenstein și colegii săi au Înființat firma Digital Divide Data, cu planul de a Începe o mică afacere În Phnom Penh care să gestioneze procesarea de date - prin angajarea unor localnici care să introducă În computer materiale tipărite pe care companii din Statele Unite și le doreau În format digital, astfel Încât ca datele să poată fi stocate În baze de date, recuperate și consultate oricând pe computer. Materialele urmau să fie scanate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
jelind neștiută de nimeni tragedia neamului românesc. Mai apoi, de bătrânețe și durere, avea să se prăbușească alături de cei pe care-i purtase pe ultimul drum. Mai târziu s-a făcut cimitirul de dincolo de Zarcă, pe locul numit în limba localnicilor Dealul Robilor. Felul cum mureau oamenii era înfiorător. Dar atunci nu impresiona pe nimeni. Unii mureau în spasme și aiureli. Alții se sculau în picioare, schelete vii, și se prăbușeau în sunet de oase, lovindu-se unul de altul. Alții
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Sântimbru, la anul 1441, abia scăpând cu viață, s-a refugiat în munți însoțit de o mică gardă; strecurându-se prin păduri, ajunse noaptea târziu la Întregalde. L-a adăpostit moș Chimin, un bătrân cultivator de chimen, poreclit astfel de localnici. Matei Corvin, el însuși purtând numele străbunicului său, vânător de corbi, destăinui necazul înfrângerii: armata era răvășită, el însuși rănit și obosit, iar turcii înaintau spre Buda-Pesta. Măria ta, îl sfătui moș Chimin, stai și te hodină o zi, două
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
fiind unul din centrele de rezistență maghiară, refăcut încă de două ori, este așezat pe un bot de deal și este vizibil din șoseaua Alba-Iulia Teiuș. La botul dealului, în 1947 încă se mai înălța un castan uriaș, sub care localnicii spuneau că însuși Horia, venit în ajutorul fiului său, a luat masa. În legătură cu acest castel circulau în regiune mulțime de povești și legende. Se spune că judecata lui Horea, Cloșca și Crișan s-a făcut de către unguri în acest castel
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
pe trei laturi, vestul rămânând deschis ca o poartă pentru ca Someșul Mic să se întâlnească cu fratele său Mare, bogăția vegetației și albastrul cerului sub care aburii alburii se ridică pe tot parcursul râului, i-au dat denumirea pe care localnicii o rostesc cu mândrie: „Gherla, picior de rai”. Plai mioritic transformat, prin implantarea temniței, în „gură de iad” pentru bietul nostru popor. Spre seară ne-au tăiat lanțurile în atelierul de fierărie improvizat în acest scop. După ce ți se taie
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
patriei cinstire! Ideea creșterii limbii românești și cinstirea patriei erau într-un contrast dureros cu realitatea, încât simțeam că-mi joacă lanțul pe glezne. M-a trezit din gândurile și starea mea firescul situației. Ofițerii ne-au dat în primire „localnicilor” cu dosare cu tot și-au plecat. Așteptam să fim pedepsiți, dar pentru comportamentul de pe drum nu s-a luat nici o măsură. Pentru Vamanu am solicitat un medic. Doctorul Blidaru, fiu de preot din Argeș, însoțit de una din asistentele
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
fantastică explozie demografică și-a făcut apariția în rîndul evreilor, înainte de a se manifesta în rîndul populației locale 27. Creșterea populației, adăugată la intensificarea la maximum a persecuțiilor, umplea viețile evreilor cu un simțămînt de neputință economică. În această perioadă, localnicii polonezi, ucraineni, ruși sau baltici manifestau toate simptomele unei deșteptări a naționalismului. Acest lucru, pe lîngă viața mizerabilă pe care o duceau, i-a adus la disperare și i-a transformat într-o minoritate care nici nu voia să fie
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
în stâncă o pantă terasată, lungă și destul de largă, pentru a se amenaja ceea ce se numește „un loc de scăldat pentru doamne“. Dar n-am văzut nici picior de doamnă pe aici, ci doar, din când în când, câțiva băieți. (Localnicii nu înoată aproape deloc; s-ar părea că privesc asemenea îndeletnicire ca pe un soi de nebunie.) De fapt, „locul de scăldat pentru doamne“ este acum năpădit de alge brune atât de alunecoase, și presărat cu bolovani zvârliți de mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
aceea, m-a făcut inapt pentru front. Mai târziu am regretat lucrul ăsta. — Domnule Arkwright, ai văzut vreodată foci prin împrejurimi? Întrebare directă. Îmi amintesc tot ce-am discutat azi-dimineață la „Leul Negru“, unde am cumpărat niște cidru făcut de localnici. Din păcate, cidrul e prea dulce; și, foarte curând, modesta rezervă de vin pe care am adus-o cu mine va seca. La „Leul Negru“, firește, nu poți găsi strop de vin; dar patroana cea ageră la minte m-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
picior, Charles. Asta va însemna începutul unui lucru măreț. — Și deci, Rosina, renunți la rolul lui Calipso? — Da. — În sfârșit, ai reușit și tu să mă impresionezi. — Începutul unui lucru măreț, continuă Peregrine. Piesele le vom scrie noi înșine, iar localnicii le vor interpreta. Irlandezii sunt actori înnăscuți, și există acolo un mic teatru delicios care a fost numai puțin bombardat... — Nu vă iau peste picior, am răspuns. Socotesc că sunteți plini de curaj, amândoi. Vă doresc mult succes. Nu, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
unde am suferit și-o intervenție chirurgicală. M-au operat niște medici de excepție care erau și ei arestați, doctorul Antoniu de la spitalul Witting din București. Și tot de acolo îmi amintesc două întâmplări nostime... Într-un an de Paște, localnicii au pus câte-un ou roșu și-o felie de cozonac... Au riscat atât de mult încât s-au dus noaptea unde munceam noi și au lăsat mâncarea. Altădată, când a fost prima colonie Stoenești, lucram într-o localitate dintre
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
c-a fost un elev din liceu care să nu fi rămas cu un sentiment al întâmplării străin de adevăr sau de ceea ce simțea în sufletul lui. Aci s-a câștigat foarte-foarte mult și s-a văzut latura curată a localnicilor, încât n-o’ mai putut să facă nimic: degeaba o-ncercat să mai adune o’meni pe la săli, pe la cinematograf, că nu au reușit deloc-deloc să facă nimic, pentru că totdeauna se părăsea sala cu bătăi de picioare și alte treburi
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]