50,381 matches
-
consecințele ei, ideea este situată undeva la suprafața lucrurilor; ori este valabilă doar pentru un anumit interval, la o anumită categorie de oameni la care interioritatea nu depășește "adâncimea" propriei locuințe. Posesia casei și "posesia" corpului propriu: pe ambele le locuim. Nu în aceeași măsură și nu în același fel. (Sloganul "Ești ceea ce mănânci!" vrea să dea seama de un anume fel de a locui corpul propriu.) Suntem în același timp două puncte de vedere: corpul și eul. Existența (și) ca
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
care interioritatea nu depășește "adâncimea" propriei locuințe. Posesia casei și "posesia" corpului propriu: pe ambele le locuim. Nu în aceeași măsură și nu în același fel. (Sloganul "Ești ceea ce mănânci!" vrea să dea seama de un anume fel de a locui corpul propriu.) Suntem în același timp două puncte de vedere: corpul și eul. Existența (și) ca ființă ce are nevoie de hrană ne dezvăluie aspectul comestibil al lumii, al obiectelor. În fiecare sens ce îl vizăm sunt amestecate ițe ce
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
față de Natură. Ea devine acum un mediu exotic, diferit de cel cotidian (ne-natural). Abia ecologia mai păstrează ceva din raportarea modernilor la natură, dar având esența schimbată. Idealul contemporan de locuire este asepsia; ideal marcat de dorința de-a locui într-un mediu curat, care preia tot ceea ce este plăcut de la natură, renunțând însă la "murdăriile" sale. ٭ Motivația Unirii Principatelor (1859) este, asemenea celei a creării Uniunii Europene, una economică; boierul îi arată lui moș Ion Roată cum, prin unire
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
fostul antrenor al echipei olimpice de gimnastică: „Nu sunt singurul care suferă văzând ce au ajuns Jocurile Olimpice. La Olimpiada din 1992, Satul olimpic de la Barcelona, Spania, era sufocat de gelozie și suspiciune. În trecut, toți sportivii ce concurau la Olimpiadă locuiau într-un sat. Ei erau supuși unor reguli stricte - fără băuturi, petreceri nocturne, nici o fraternizare bărbat-femeie. În 1992, regulile se schimbaseră. Sportivii profesioniști ocupau camere în cele mai elegante hoteluri din Spania, în timp ce sportivii amatori stăteau în dormitoarele din sat
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
prima dată când s-a plătit pentru... Am oferit o Olimpiadă frumoasă și un profit pe măsură”. Elementul cel mai original și controversat în propunerile de afaceri a fost satul olimpic. Când Jocurile s au deschis, vilele în care sportivii locuiau au fost demontate și vândute ca locuințe turistice și la construcția companiilor. 1936, JO de la Berlin. Primele Jocuri care au fost televizate au fost cele de la Berlin. Această transmisie a fost elaborată la o bază experimentală numai în jurul Berlinului cu
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
plimbat-o. Eram chiar îndrăgostit. Era atât de frumoasă și nopțile de vară atât de pline de farmec! Într-o seară, făcându-mi curaj, am pornit spre casa ei cu gânduri mari. M-am apropiat încet de casa veche, unde locuia cu frații și părinții, care mai mult erau plecați. Am intrat în grădina pe care o știam căci în fiecare seară o conduceam și m-am apropiat de fereastră. Cred că erau săraci, mulți în casă, pentru că n-aveau nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
tot întreba: Ce ai, ce ți s-a întâmplat? Eu nu scoteam o vorbă. A stat pe bancă lângă mine, apoi m-a luat de mână și mi-a spus: Hai să mergi acasă! Nici nu știam în ce direcție locuiesc. Acesta a fost șocul la prima mea iubire. Vrând-nevrând, am continuat cu Adela, o fată drăguță, nepretențioasă. Nici eu nu eram! La școală nu prea dădeam rezultate. Venea bacalaureatul și eu... nici gând să învăț. L-am trecut, totuși, într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
a visat ea și, poate, regăsind-o, mă voi regăsi și pe mine, cel de altă dată! * * * Taxiul se opri în fața unui edificiu impunător. Petre coborî și privirea i-a fost atrasă de o placă fixata pe zid: " Aici a locuit între anii... marele poet...". Poarta era o adevărată dantelărie în fier forjat, cu un gard foarte înalt. Sună și își declina identitatea. Sunt Domnul Vlaicu, din România. Poarta se deschise, urcă câteva trepte și ajunse la cabina portarului. Acesta îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Petre? Și el șopti: Clotilde! Nu, nu sunt Clotilde, sunt Eleonor, sora ei! Ai uitat? Ea nu mai este, doar știi, nu? Dar ești atât de palid! Te rog, așează-te. Unde am ajuns? Unde sunt?, întrebă pierdut Petre. Tu locuiești la parter, acolo a stat Clotilde. Aici locuiesc Mihai și Beatrice și, când ei sunt plecați, eu vin și exersez la pian și-mi fac rolurile de teatru. Așaaa, murmură el... Așaaa... Ce destin, să ajung până aici. Stătură un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Clotilde, sunt Eleonor, sora ei! Ai uitat? Ea nu mai este, doar știi, nu? Dar ești atât de palid! Te rog, așează-te. Unde am ajuns? Unde sunt?, întrebă pierdut Petre. Tu locuiești la parter, acolo a stat Clotilde. Aici locuiesc Mihai și Beatrice și, când ei sunt plecați, eu vin și exersez la pian și-mi fac rolurile de teatru. Așaaa, murmură el... Așaaa... Ce destin, să ajung până aici. Stătură un timp fără a vorbi, ea în picioare, el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
furase, atelierul, munca, copiii... Deodată sări ca ars! O întrebase: Ce-ai făcut în toți acești ani? Și ea parcă îi răspunsese: Am fost aici, alături de tine. Ce voise să spună atunci? Cum adică a fost alături de mine, când ea locuia la Paris? Ceva, ceva nu se leagă. Lipsește o verigă! Ea era o persoană inteligentă, subtilă. Ce semnificație ar fi avut acele cuvinte?... Eu eram la București, ea la Paris. Cum adică a fost alături de mine? Parcă fără voie se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
știind bine ce va urma. Dar etajul... Etajul nu are nimic cu ea. Acolo este viața lui Mihai și a lui Beatrice. Ei nu știu nimic din secretele de aici. Dacă ar fi știut, nu m-ar fi lăsat să locuiesc aici, m-ar fi protejat. Nu, categoric, Mihai și Beatrice nu știu nimic de firidă, de Jurnal, de scrisori... Ei, probabil, știu doar de atelier. Nu era nimic ciudat în a avea un atelier de bijuterii în mijlocul Parisului. Din contră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
eliberat două locuri! Se mutară alături de Camelia și Mihai și, la rugămințile lui Beatrice, Petre reluă "poveștile din Câmpina": Două din ele sunt legate de Franța. Istoria noastră, în ultimele două veacuri, a fost mereu legată de Franța. Aici a locuit un mare savant, Hasdeu, filolog, lingvist, istoric, folclorist, marcantă figură culturală a epocii. Avea o fiică, Iulia, frumoasă și talentată, a făcut studii strălucite la Sorbona, a publicat poezii în franceză... A fost prima româncă ce a studiat la Sorbona
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
pună întrebări, pline de curiozitate și neîncredere, dar acest castel există cu toată magia și misterul lui. Această mică localitate este atât de bogată în istoria culturală a țării... Ceva mai încolo de castel se află casa în care a locuit un mare pictor român, Nicolae Grigorescu. A studiat la Paris, a pictat la Barbizon câțiva ani, alături de Corot, Millet, Theodore Rousseau... Casa este veche, a fost transformată în muzeu. E o frumoasă casă țărănească, plină cu mobile vechi, scoarțe, fotografii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Partidului Conservator..., făcuse numeroase danii, își trimesese copiii la școli înalte în străinătate și de pe urma lui, în afară de alte așezăminte, au rămas trei palate. Pe moșia de la Florești a construit o copie exactă a palatului Trianon, pe calea Victoriei un palat locuit într-o vreme și de Enescu, acum găzduind Muzeul Enescu și al treilea cel de la Zamora. Nu a economisit banii! Se spune că s-ar fi lăudat Regelui Carol I că vrea să-i facă acoperișul cu bani de aur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Movilă - teren arabil la hotarul de SV al Heciului cu comuna Tătăruși, unde a fost o movilă încă dinainte de Alexandru cel Bun; - Odaie - loc din dreapta Siretului, la hotarul cu Probota unde veneau vara la muncă bucovineni din zona de munte, locuind în case mici sau bordeie, care formau o așezare mică numită „Odaie”; - Oică - teren arabil între calea ferată și drumul Probotei, vecin cu Odaia;Olaru - tarla în Bursuc Vale, paralelă cu După Tău, până în Siret; - Paschievici - tarla la Dumbrava, de la
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
în colecția lui Traian Bița din Pașcani. Sunt urme de locuire din secolele al III-lea, al VII-lea, al X-lea, al XIIlea, al XIII-lea, al XIV-lea și al XV-lea, dovedind că aceste locuri au fost locuite permanent. După ce peste teritoriul dintre Carpați și Nistru au trecut goții, hunii, slavii, maghiarii, cumanii, în sec. IX - XI au apărut primele structuri politice. Istoricul și geograful Dimitrie Cantemir scrie că înaintea întemeierii Moldovei erau un fel de „republici”, probabil
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
în Moldova peste 100 de ani. Tătarii au introdus ordinea, paza drumurilor, monezi tătărești, au creat comunicații rapide, au ales conducatori locali, creându-se premisele unificării teritoriale a Moldovei. De la ei au rămas termenii de Tătăruși, tarkan și probabil au locuit în satele existente în acea perioadă: Probota, Heci, Bodești, Tătăruși, Hârtoape. În acea perioadă au trecut Carpații Orientali în Moldova și sași, secui, unguri și români, mai ales din Maramureș, pentru a-i alunga pe tătarii care atacau deseori voievodatul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
satul Heci trecea în proprietatea Mănăstirii Galata, de lângă Iași. Domnitorul Miron Barnovschi Moghilă împuternicea Mănăstirea Probota „să-și strângă toți vecinii din Heciu și Bodești și pe țiganii fugiți în alte țări”. Din acest text reiese că Heciul nu era locuit numai de țigani, care munceau pământurile mănăstirii, așa cum lasă să se înțeleagă unii autori. - 1774 - sat în ocolul Siretul de Jos; Valea Seacă, Heciul și Lespezi n-au fost sate libere, răzeșești, ci sate supuse cu iobagi (Ion Bogdan, „Documente
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Heci este un loc între pârâul Trestioara și râul Siret, la granița cu Probota pe care atât hecenii cât și probotenii îl numesc „La Odaie”, iar pe dealul Heciului, peste drum de cimitirul local, se numește „La Coșeri”. Odăile erau locuite din primăvară până toamna târziu. Unele odăi au devenit sate, altele au dispărut, așa cum s-a întâmplat la Heci. - 2002 - satul avea 2265 de locuitori, 759 de gospodării, 600 de pensionari, 450 de copii, 300 de salariați, 700 de persoane
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
alunecările de teren care se produc pe Valea Trestioarei (Heciului), Valea Buda și Valea Sirețelului, în special partea sudică. SIRETUL, care brăzdează comuna de la N la S, favorizează surpările de maluri și inundațiile terenurilor agricole și chiar a vetrelor de locuit, așa cum s-a întâmplat în 27 iunie 2008, când au fost inundate 55 de gospodării din Heci Vale, unde apa a ajuns la o înălțime de 1,5 m. Toate terenurile în pantă sunt supuse spălării de soluri, de aceea
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Universității ,,A.I.Cuza”din Iași pe care a absolvit-o în anul 2000. Susține Masterul în anul 2010, în ,,Teologie practică și pastoral misionară”. Doamna preoteasă Mariana este licențiată în economie. Au doi copii, o fată și un băiat și locuiesc provizoriu în Pașcani, până la terminarea apartamentului parohial din Heci. A fost hirotonit ca diacon la 25 martie 1998, la parohia Muncelu Bacău Sud și apoi ca preot la Episcopia Romanului, de Preasfințitul episcop Eftimie. La 1 mai 2000, este numit
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
profesională. Din cauza unor manevre greșite la naștere, moașa îl asfixiase pe nou-născutul lui Leiba Gotfrid din Lespezi. Îi cere trimiterea în judecată. Soția vaccinatorului Herman Fenster se numea Sora Fenster și era moașă diplomată cu studii la Institutul Gregorian. A locuit și profesat la Lespezi. Intră în conflict cu organele bisericii creștin - ortodoxe pe motiv că nu putea boteza nou-născuți în iminență de moarte prematură, ea fiind evreică de cult mozaic. După 1945, cea mai cunoscută moașă a fost Ecaterina Neagu
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
între anii 1867 și 1869 fusese medic de arondisment în Plasa Siretului de Jos, la Pașcani reclamă că „i-a ars casa cu biblioteca și toată agoniseala ce o poseda la Lespezi”, deci înseamnă că, deși era medic la Pașcani, locuia la Lespezi, apoi la Șcheia. În 1888, este încadrat ca medic la dispensarul Lespezi doctorul Iosif Frey, care a absolvit în a doua promoție Facultatea de Medicină Iași. Din cei 3 absolvenți, 2 erau evrei și unul român. Doctorul Andrei
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
după câțiva ani de activitate în anii de după război la Lespezi, se transferă la Pașcani, unde își susține doctoratul în medicina internă, primind să conducă secția de medicină internă din Spitalul orășenesc municipal, până la ieșirea la pensie în 1994. Acum locuiește la Iași, împreună cu fiica sa, care este tot medic. Sotia sa, medic pediatru, a decedat în urma unei boli necruțătoare. Doctor Tiberiu Pompaș, absolvent al U.M.F. Iași, secția pediatrie. După ce a lucrat câțiva ani la Lespezi, a plecat la Pașcani devenind
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]