3,009 matches
-
o primă vedere, tocmai aspectul alethic al judecății, adică verbul și timpul în legătura lor semnificativă prin raportare la adevăr, a suportat această relocare. În fapt, suspendarea operațiilor timporizatoare a atins valoarea de adevăr, exprimată, potrivit convențiilor primei formalizări a logos-ului, prin aspectul alethic în sinteza sa, și legată în mod necesar de "ceva ce este": "fapt", "lucru", "obiect", "stare de lucruri", "lume". Nefiind dată ca ceva inerent structurii formale a judecății (propoziției), așa cum se va întâmpla în cazul reformalizării
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
-ului, prin aspectul alethic în sinteza sa, și legată în mod necesar de "ceva ce este": "fapt", "lucru", "obiect", "stare de lucruri", "lume". Nefiind dată ca ceva inerent structurii formale a judecății (propoziției), așa cum se va întâmpla în cazul reformalizării logos-ului, valorea de adevăr și actul prin care ea este stabilită rămâneau condiționate de "ceva ce este" și de felul în care acesta era constituit prin judecată. Valoarea de adevăr capătă o altă "poziție" în orizont logic, datorită reformalizării logos
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
logos-ului, valorea de adevăr și actul prin care ea este stabilită rămâneau condiționate de "ceva ce este" și de felul în care acesta era constituit prin judecată. Valoarea de adevăr capătă o altă "poziție" în orizont logic, datorită reformalizării logos-ului; este vorba acum despre o vaoare de adevăr "tehnică", dependentă de anumite reguli formale, puse la punct de "principiul compoziționalității limbajului" ori prin alte principii, fără o relație directă cu "faptele", "lucrurile", "obiectele", "stările de lucruri", "lumea", "lumile", cu
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
dependentă de anumite reguli formale, puse la punct de "principiul compoziționalității limbajului" ori prin alte principii, fără o relație directă cu "faptele", "lucrurile", "obiectele", "stările de lucruri", "lumea", "lumile", cu "este", adică; și, desigur, cu timpul. Pentru prima formalizare a logos-ului, valoarea de adăvăr apărea ca un "obiect" sintetic, posibil prin timporizarea verbului (sau prin "verbalizarea" timpului). De altfel, valoarea de adevăr nu poate fi ceva nu poate avea vreun sens în afara verbului și a timpului și a relațiilor dintre
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
știut fiind că o anulare a sa ar provoca restrângerea competențelor judicativului constitutiv, poate chiar slăbirea autorității dictaturii judicativului? Celălalt aspect, formal, ar putea susține singur judicativul; totuși, dictatura judicativului, așa cum ea s-a ivit prin cea dintâi formalizare a logos-ului, adună cele două aspecte într-o unitate ființială și funcțională, care dictează reguli discursului (faptului de a gândi, faptului de a rosti și făptuirii înseși). Ceea ce înseamnă că retragerea unuia dintre cele două aspecte poate atrage dispariția celuilalt. Dacă
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
cele două aspecte într-o unitate ființială și funcțională, care dictează reguli discursului (faptului de a gândi, faptului de a rosti și făptuirii înseși). Ceea ce înseamnă că retragerea unuia dintre cele două aspecte poate atrage dispariția celuilalt. Dacă, prin reformalizarea logos-ului, aspectul alethic dispare, și aspectului formal trebuie să i se întâmple la fel. Numai că, în cazul reformalizării logos-ului, adică al constituirii logicii simbolice, aspectul formal este întărit; a-l întări nu înseamnă a da celor două "poziții
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
rosti și făptuirii înseși). Ceea ce înseamnă că retragerea unuia dintre cele două aspecte poate atrage dispariția celuilalt. Dacă, prin reformalizarea logos-ului, aspectul alethic dispare, și aspectului formal trebuie să i se întâmple la fel. Numai că, în cazul reformalizării logos-ului, adică al constituirii logicii simbolice, aspectul formal este întărit; a-l întări nu înseamnă a da celor două "poziții" ale sale, subiectul și predicatul, sarcini noi, ci a reconstitui pozițiile, în așa fel încât tocmai sarcinile exersate și devenite
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
general (a generaliza predicatul, pentru a-l putea muta de pe un substart pe altul). Toate aceste mișcări aveau ele însele un sens constitutiv, fiindcă presupuneau acte "logice" de constituire, instituind și modificând obiectul intențional corelativ. Dispar toate acestea prin reformalizarea logos-ului? La o primă vedere, faptul de a fi posibil și statutul de variabilă sunt generalizate: variabilă va fi tocmai propoziția, iar simbolul ei are natura posibilului trecut în act prin interpretarea sa. Ceea ce înseamnă, potrivit unor teorii logice modale
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
fi depășit orizontul operațional al judicativului constitutiv; așadar, ele nu sunt scoase din uz. Desigur, aceste lucruri trebuie adâncite. Nu însă înainte de a formula câteva observații mai generale. Și prima dintre ele se referă la faptul că, odată petrecută reformalizarea logos-ului, devine firească reatribuirea aspectului formal nu doar judecății, ci judicativului însuși; desigur, și până acum am procedat la fel, însă de acum încolo "judecata" ca formă logică pierde din semnificație, "propoziția" (mai bine zis, enunțarea) fiind cu mult mai
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ca formă logică pierde din semnificație, "propoziția" (mai bine zis, enunțarea) fiind cu mult mai semnificativă; însă este vorba despre propoziția (enunțarea) ca element al judicativului, încărcată cu sensurile cunoscute ale dictaturii judicativului și cu sensurile noi provenite din re-formalizarea logos-ului ale faptului de a fi posibil, statutului de variabilă, ale "substratului" și "generalului". Prin reformalizarea logos-ului și recondiționarea formală a valorii de adevăr, aspectul alethic al judecății este formalizat într-un mod accentuat. Care este consecința acestui fapt
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
este vorba despre propoziția (enunțarea) ca element al judicativului, încărcată cu sensurile cunoscute ale dictaturii judicativului și cu sensurile noi provenite din re-formalizarea logos-ului ale faptului de a fi posibil, statutului de variabilă, ale "substratului" și "generalului". Prin reformalizarea logos-ului și recondiționarea formală a valorii de adevăr, aspectul alethic al judecății este formalizat într-un mod accentuat. Care este consecința acestui fapt? Pe de o parte, restrângerea valabilității adevărului-corespondență și intensificarea intervenției structurante, pentru întregul judicativ, a adevărului-coerență (de
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
acestea și ființă), rodul în-ființării (constituirii) prin timp, nu mai are nici un temei, dar, chiar în aceste condiții, propoziția este ea însăși o ființare. Această aporie trebuie tematizată din perspectiva noului statut predicativ al celor doi termeni fundamentali în reformalizarea logos-ului: propoziția și starea de fapt (primul preluând funcții de predicare, al doilea, funcții de substrat, de "subiect" timporizat). Menționez că ideea de corespondență nu se află în raport de excluziune cu ideea de coerență; dimpotrivă, aceasta din urmă își
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
mai eficiente mijloace "semantice" pentru rezolvarea problemelor privind semnificația și adevărul propozițiilor (de diferite grade de complexitate) din fel de fel de "sisteme" și unități de discurs. Sarcina mea mai departe este de a identifica operații (acte constitutive) subordonate reformalizării logos-ului prin care propoziția și starea de fapt sunt obiectualizate (constituite intențional). Înțelegem din cele de mai sus că dictatura judicativului nu este dislocată; de fapt, ea capătă, prin reformalizarea logos-ului, o confirmare, intrând într-o nouă întruchipare. Dar
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
este de a identifica operații (acte constitutive) subordonate reformalizării logos-ului prin care propoziția și starea de fapt sunt obiectualizate (constituite intențional). Înțelegem din cele de mai sus că dictatura judicativului nu este dislocată; de fapt, ea capătă, prin reformalizarea logos-ului, o confirmare, intrând într-o nouă întruchipare. Dar și non-judicativul este, întrucâtva, potențat. Pentru a da un exemplu potrivit, să observăm că Wittgenstein susține că semnul care participă la o propoziție stă pentru un obiect, dar noi nu putem
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
că Wittgenstein susține că semnul care participă la o propoziție stă pentru un obiect, dar noi nu putem cunoaște ce este obiectul; dar nu putem cunoaște ar trebui să completăm cu mijloace judicative, altminteri, obiectul fiind rostit (adică atras de logos), este și cunoscut; oricum, calea către obiect, susține el, nu mai este "logică", ci, așa cum arătam și mai sus, mistică;211 nu mai este judicativ-constitutivă (în sensul primei formalizări a logos-ului), am putea completa, ci poate fi non-judicativă, dar
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
mijloace judicative, altminteri, obiectul fiind rostit (adică atras de logos), este și cunoscut; oricum, calea către obiect, susține el, nu mai este "logică", ci, așa cum arătam și mai sus, mistică;211 nu mai este judicativ-constitutivă (în sensul primei formalizări a logos-ului), am putea completa, ci poate fi non-judicativă, dar nu direct, ci prin mijlocirea judicativului regulativ. Nu doar actul gândirii și cel al rostirii au intrat în această mișcare de reformalizare a logos-ului (de fapt, a aspectul alethic al
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
este judicativ-constitutivă (în sensul primei formalizări a logos-ului), am putea completa, ci poate fi non-judicativă, dar nu direct, ci prin mijlocirea judicativului regulativ. Nu doar actul gândirii și cel al rostirii au intrat în această mișcare de reformalizare a logos-ului (de fapt, a aspectul alethic al judecății, în primul rând), ci, de asemenea, și actul făptuirii. Reformalizarea, pusă în forma logicii simbolice, a oferit filosofiei totodată logicii, științei, chiar ideologiei un nou instrument pentru aplicații determinate legate de expresie
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
pentru aplicații determinate legate de expresie. De altfel, logica simbolică a fost numită și "logica nouă"; dar ea este o logică de utilitate matematică, ceea ce arată natura sa "expresivă" și accentul său formal. A fost spart, prin această reformalizare a logos-ului, care are și rosturi oarecum non-judicative, orizontul dictaturii judicativului? A fost mutat adevărul fie el înțeles puțin altfel decât înainte (coerență, nu corespondență ca atare) pe un alt suport decât judecata, înțeleasă ca formă logică? Desigur, nu! A fost
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și rosturi oarecum non-judicative, orizontul dictaturii judicativului? A fost mutat adevărul fie el înțeles puțin altfel decât înainte (coerență, nu corespondență ca atare) pe un alt suport decât judecata, înțeleasă ca formă logică? Desigur, nu! A fost recuperat ceva din logos-ul ne-formal, activ anterior formalizării sale prin constituirea logicii? Și la această întrebare s-ar putea răspunde cu nu. Fără îndoială, granițele judicativului au fost forțate și acum; unele dintre sensurile non-judicative ale acestui eveniment au fost evocate mai
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Filosofia aritmeticii; "metoda" lui Wittgenstein de separație categorică între expresiv și logic (acesta din urmă, ca formă, caracterizează și stările de lucruri), apoi ideea sa de forme ale vieții (Lebensformen), prin care încearcă să explice sensurile cuvintelor, așadar, natura rostirii (logos-ului); teoria despre denotare a lui Russell; teoriile referinței, semnificației și adevărului ale lui Tarski, Quine, Davidson; teoria despre adevăr, necesar și a priori, a lui Kripke etc. În toate acestea regăsim problematizate tocmai actele de constituire subordonate fenomenului reformalizării
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
-ului); teoria despre denotare a lui Russell; teoriile referinței, semnificației și adevărului ale lui Tarski, Quine, Davidson; teoria despre adevăr, necesar și a priori, a lui Kripke etc. În toate acestea regăsim problematizate tocmai actele de constituire subordonate fenomenului reformalizării logos-ului. Fără îndoială, argumentele cele mai puternice în sprijinul ideii despre încadrarea judicativă a logicii noi vizează sensurile pe care aceasta le propune pentru cele două aspecte ale judecății (enunțării), aspectul formal și cel alethic, apoi pentru elementele acestora, subiectul
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
mai mare măsură, iar dimensiunea acestei schimbări a fost discutată mai sus. În discuție s-au aflat, de asemenea, aspectul formal și cele două elemente ale sale, subiectul și predicatul. Dar trebuie revenit asupra chestiunii redistribuirii funcțiilor "logice" datorită reformalizării logos-ului, încercând astfel să răspundem deplin sarcinii formulate mai sus. Trebuie precizat că aspectul formal, gîndit ca atare, adică prin faptul-de- a-fi-posibil și statutul-de-variabilă, este mai degrabă confirmat de logica nouă; în fond, aceasta din urmă propune o reformalizare a
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
-ului, încercând astfel să răspundem deplin sarcinii formulate mai sus. Trebuie precizat că aspectul formal, gîndit ca atare, adică prin faptul-de- a-fi-posibil și statutul-de-variabilă, este mai degrabă confirmat de logica nouă; în fond, aceasta din urmă propune o reformalizare a logos-ului, adică o accentuare a caracterului formal al discursului; în plus, modelul discursului este demonstrația matematică, formală prin natura sa, sprijinită de elemente ale logicului, potrivit logicismului, de elemente strict formale, neinteresate de vreun conținut al gândirii așezată în forme
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
aporia formulată mai sus, aceea care, deși scoate timpul din "poziția" și funcțiunea sa judicativă, asigură propoziției statutul de ființare (ea fiind ceva anume). Prin urmare, ființarea își păstrează un sens; mai mult, după depășirea momentului de început al reformalizării logos-ului, destul de neclar în privința opțiunilor judicative minore, dar judicativ ca atare în ceea ce privește aspectele "logice" fundamentale, ființarea nu doar că și-a păstrat rostul, dar a căpătat ceva în plus la propriul sens. În context wittgensteinian, de exemplu, aceasta are câteva
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de constituire. Preluarea "poziției" de substrat (subiect) de către stările de lucruri și a celei de predicat de către propoziție (atomară sau complexă; simplă sau compusă etc.) constituie fenomenul cel mai semnificativ în contextul reducției judicative a dictaturii judicativului după momentul reformalizării logos-ului, deși acest fenomen nu trebuie luat în termeni radicali, prin "stare de lucruri" neînțelegându-se, de regulă, stare-de-lucruri; aceasta din urmă poate să apară, precum susținea Wittgenstein despre "obiect", drept ceva mistic. Sensul fenomenului nu ține de o substituție
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]