6,186 matches
-
fără număr, de frângerea celor lumești și de absența unui umăr, de n-am să strig cât voi putea să-mi ardă strigătul traheea, de nu mă voi cutremura- în mine a murit femeia- ce-a mai rămas e numai lut, îl uscă vântul și mă strânge sub crusta lui, în copci cusut, ultimul strigăt mi se frânge. Citește mai mult De n-am să izbunesc în plânsde bucuria ta, lumină,de câte fulgere am strânsși le-am închis într-o
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
tot ce ești,și de explozii fără număr,de frângerea celor lumeștiși de absența unui umăr,de n-am să strig cât voi puteasă-mi ardă strigătul traheea,de nu mă voi cutremura-în mine a murit femeia-ce-a mai rămas e numai lut,îl uscă vântul și mă strângesub crusta lui, în copci cusut,ultimul strigăt mi se frânge.... XIV. JOCUL CUVINTELOR, de Emilia Amariei , publicat în Ediția nr. 2257 din 06 martie 2017. Jocul cuvintelor face incizii în trupul meu chirurgia discursului
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
SOMNUL, de Emilia Amariei , publicat în Ediția nr. 2221 din 29 ianuarie 2017. Mă vărs ușor în patul cel de lemn Și simt curgându-mi printre ierburi, trupul, Din adâncimi, prundișul face semn Mi se topește ca-ntr-o apă, lutul... Aud prin respirații tot mai stins, Ecoul din secundele ce pleacă, Și pare că tăcerea m-a cuprins Iar timpul șubred a-ncetat să treacă. Mă tot scufund ca-n dune de nisip, Cuarțul mă înțeapă prin unghere, Îmi intră în
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
să-ntorc secunda mea de zbor Materiei ce poate s-o sugrume... Citește mai mult Mă vărs ușor în patul cel de lemnși simt curgându-mi printre ierburi, trupul,Din adâncimi, prundișul face semnMi se topește ca-ntr-o apă, lutul...Aud prin respirații tot mai stins,Ecoul din secundele ce pleacă,Și pare că tăcerea m-a cuprinsIar timpul șubred a-ncetat să treacă.Mă tot scufund ca-n dune de nisip,Cuarțul mă înțeapă prin unghere,Îmi intră în priviri
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
de moarte! continuă el. Că mori acum sau mai târziu, ce mai contează? -Important e să-ți trăiești viața după voia inimii, nu-i așa Burro? spune și tu Baculo! spuse un alt legionar sorbind vin dintr-un vas de lut aflat jos pe pământ. Ceilalți doi încuviințară. -Adevăr grăiești Lupanius! spuseră ei. -Sunteți tineri bunii mei camarazi, spuse cel care vorbise mai înainte. Nu vă condamn căci am fost și eu ca voi. Trăiam doar pentru ziua de azi. Clipa
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) 3 de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371271_a_372600]
-
frunze, Amestecate-n ține prisosesc, Mă-mbăt și gust din primăveri de buze, Ne înălțam, dual, spre dor celest. Pe coapsă ta se-ncolăcesc ger, jaruri, Corăbii mii se-ntorc dinspre zenit, E vară luda pe-ale tale maluri, Tril, luturi adumbrind a infinit . E doar un vis? E timpul... Nu ne iartă! Simt...Tu, frumoasa, știu, mereu vei fi, Iubirea noastră, tandru punct pe hartă, Va încălzi ale iernii sihaștrii. Într-un târziu pleca-vom mai departe, Spre orizonturi cotidiene
DIMINEAŢĂ AUTUMNALĂ de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2086 din 16 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371358_a_372687]
-
așează bruma peste vii Dar Eminescu nu-i... Să știi Vechi catedrale au apus, Sub țol de frunze, nepătruns, Mit alegoric și confuz... Ani mii și mii. Se lasă seara... Vag bandou... Peste-al trecutului ecou, Coboară umbre mari de lut, Plâng frunze pe al uitării scut, Te mai aștept, târziu, tăcut, În visul meu. Octombrie... Plopi dezveliți... Tresar castanele fierbinți, În mâini de precupețe, reci, Cu ochi banali, la sâni cu teci... Coboară noaptea pe poteci De munți răniți. Mugurel
OCTOMBRIE de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371376_a_372705]
-
POEZIE Autor: Gabriela Docuță Publicat în: Ediția nr. 2095 din 25 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului De ce te-ai răsfirat inimă-n două? De parcă o jumate e lumea, ce ți-e dragă Iar restul jumătății e desprinsă de-al ei lut, zboară Spre celestele vise albastre, nemuririi s-avântă. Cum să-ți mai fiu indiferentă? Simbolic, eu ți-am pus cândva o mască Să poți a trece prin lume ori prin vis, nevăzută, Dar azi am curaj a te-ntreba: "te
INIMĂ DE POEZIE de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371442_a_372771]
-
Acasă > Versuri > Frumusețe > ZĂPEZILE DE ALTĂDATĂ Autor: Mugurel Pușcaș Publicat în: Ediția nr. 2171 din 10 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Zăpezile de altădată Mă-nvăluie... Dinspre trecut Amoruri vechi ( sau ne-ncepute ) Par vii, remodelate-n lut. Zăpezile de altădată... Din vremuri dulci, colinde vechi Ne mângâie în ierni, spre mâine, Împărățind stele - perechi. Zăpezile de altădată Ori nu mai sunt, ori nu mai vin... Placid, mă însoțesc în noapte Hâr, vis, dulceața și divin. Zăpezile de
ZĂPEZILE DE ALTĂDATĂ de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2171 din 10 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371454_a_372783]
-
Labiș ori, mai aproape de noi, de Carolina Ilica, la întoarcerea mereie în natura din care poeta s-a zămislit și pe care se simte obligată s-o recunoască în fiecare esență. Ecoul îi întregește ființa și-i probează completitudinea (în lutul (ne)umbrelor, surprinzător de perfect). Personificările, epitetele personificatoare sau oximoronice te întâmpină seducător la tot pasul: cântece în frac, salutul cu potcoave minate, sahara bate la geam, tăcerea avea tocuri de aur, iarnă cu ochi căprui și adânci, noaptea își
O POETĂ PE NUMELE CĂREIA SE POATE PARIA de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1290 din 13 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371507_a_372836]
-
Acasa > Strofe > Atasament > RAMURĂ DIN ȘOAPTA LUNII Autor: Gina Zaharia Publicat în: Ediția nr. 1748 din 14 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Mai știi că-n vremuri de demult Te modelam cu mâini de lut? Ai fost izvor fără vărsare Și aripă-ntre cer și mare, Lumină-n gând întinerit De parcă-n albul necosit S-ar fi plimbat macii cântând, Cu voci de aur colindând O altă iarnă dintr-un sat Și el din lut
RAMURĂ DIN ȘOAPTA LUNII de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1748 din 14 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371583_a_372912]
-
lut? Ai fost izvor fără vărsare Și aripă-ntre cer și mare, Lumină-n gând întinerit De parcă-n albul necosit S-ar fi plimbat macii cântând, Cu voci de aur colindând O altă iarnă dintr-un sat Și el din lut amestecat, In satul fără nicio stradă Doar cu doi oameni de zăpadă?! Mai știi când descântam troiene? Aveam oare de ce mă teme Când se topea sub ochii mei O inimă din flori de tei Și rămânea-n privirea lumii O
RAMURĂ DIN ȘOAPTA LUNII de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1748 din 14 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371583_a_372912]
-
hapsân Pândește-ntre cetini sculptate pe stâncă! În straie de aur, tu tremuri și taci. Mă-ntorc spre tulpină. O rană adâncă Străbate pământul prin lanuri de maci. Ce secetă oarbă mă prinde stângace! Se cerne văzduhul în lacrimi de lut, Tu-n sorți de izbândă aduni printre ace Un crez botezat dar la oaste pierdut, Sălbatic mi-e timpul prin setea zăludă Port chipul cioplit într-un vis pelerin, Dar iată, o voce străină și crudă Mi-ntinde o cergă
ÎNTORS DINTRE GERURI de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371585_a_372914]
-
s-a oprit din cale, sau, poate nu pe loc, Mergea din zori spre mare, și-avea un pas de foc; Cu vocea de lumină, mă întrebă așa: Tu, meșter de poeme, le scrii cu ruga ta? Le trec prin lut, prin soare, apoi le învelesc În zece mii de ierburi și tot mă mai sfădesc Că nu le-am prins cu grijă, pe umeri, o eșarfă Care străbate lumea în sunete de harfă. Voiam să știu, vreodată, dac-ai putea să
STRĂINUL de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371580_a_372909]
-
Teodorescu Băhnăreanu Publicat în: Ediția nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Tata Mihai În expresii largi zâmbețe și inteligent glumețe ... Tata Mihai ce l-am avut Din moarte glumă a făcut ... El doar s-a sustras din lut! https://www.facebook.com/wrinklesTimeline http://wrinklesonmytimelinebooks.blogspot.ro/ http://wrinklesonmytimelinepoetry.blogspot.ro/ http://wrinklesonmytimeline.blogspot.ro/ http://wrinklesonmytimeline.tumblr.com/ http://wrinklesonmytimelineen.tumblr.com/ http://wrinklesonmytimeline 2014.tumblr.com/ Referință Bibliografică: Tata Mihai / Maria Teodorescu Băhnăreanu : Confluențe Literare, ISSN
TATA MIHAI de MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371591_a_372920]
-
împăienjenite și un coordonator excentric. La noapte aș vrea să-l vizităm. M-am apropiat de el și l-am sărutat. Îmi dăduse de înțeles că dincolo de lume e un mister pe care vrei să-l păstrezi în căni de lut, să-l faci să te caute, să se înfurie, să-l înnebunești. ***** Trecuse de miezul nopții. Strada sfida întunericul și împărțea bacșiș ploii. Aveai senzația că are un singur sens, nu-l puteai devia, însă puteai fi trubadur ori un
PRIZONIERA TOAMNEI de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371577_a_372906]
-
lună plină zeița Iștar. Observăm în poezia lui Dumitru Ichim o ploaie în sus a cuvintelor, o înălțare nemiaîntâlnită, “lovindu-se, amestecându-se”... Despre cireși numai de bine! Fundamental în zborul liric este întoarcerea la vatra de acasă și amprentarea lutului natal cu sigiliu divin. Pe auritul drum, din leagăn și până la înviere, de la primul scâncet din brațele mamei la îmbrățișarea Tatălui, e suișul diamantin, drumul pe care ne sculptăm cu migală urcușul și cercăm să facem să-nflorească lutul. Condeierul
ESEU DE LORINCZI FRANCISC-MIHAI de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371603_a_372932]
-
amprentarea lutului natal cu sigiliu divin. Pe auritul drum, din leagăn și până la înviere, de la primul scâncet din brațele mamei la îmbrățișarea Tatălui, e suișul diamantin, drumul pe care ne sculptăm cu migală urcușul și cercăm să facem să-nflorească lutul. Condeierul pleacă pe o cale miraculoasă, de la zbor de fluture, de la înnobilata stare, pe verticala cea mai îndrăzneață, sculptându-se în cruce, căutând cu ardoare, dar cu încrederea celui care a fost aflat mai întâi, cu convingere hristică: arzându-mă
ESEU DE LORINCZI FRANCISC-MIHAI de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371603_a_372932]
-
cale miraculoasă, de la zbor de fluture, de la înnobilata stare, pe verticala cea mai îndrăzneață, sculptându-se în cruce, căutând cu ardoare, dar cu încrederea celui care a fost aflat mai întâi, cu convingere hristică: arzându-mă de tot ce-s lut (Meșterul Manole). Așa cum exprima C.S. Lewis, parafrazez, că „minunea centrală afirmată de creștini este întruparea și învierea, iar credibilitatea minunilor particulare depinde de relația lor cu Marea Minune”. Dumitru Ichim se referă la înviere (Melcul) ca la actul suprem al
ESEU DE LORINCZI FRANCISC-MIHAI de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371603_a_372932]
-
de naștere din nou: Totu-s dăruit pentru Pasărea-Lotus, iar apoi până la starea de beatitudine: când Dumnezeu m-a-mbrățișat / pentru prima dată / strângându-mă în pleoape. Miracolul apei celei vii este secretul salcâmind în Înviere: De toate mă umplu, da-n lutul divers / Se-oglindă o formă din alt univers. Ce debordant vine promisiunea iertării, dincolo de cuprinderea umană, dincolo de înțelegere, ca o avalanșă. Toate pălesc în fața puterii sale de purificare: Cum? / Nici măcar nu mă cerți? / E-adevărat că poți să mă ierți
ESEU DE LORINCZI FRANCISC-MIHAI de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371603_a_372932]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > TE-AȘ IUBI... Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Te-aș plămădi din lut, așa cum ești Ascuns în labirintul minții mele, În brațe să te țin, să-ți spun povești, Iar tu să-mi alungi gândurile rele... Ți-aș dărui apoi un suflet cald, Ca roua de pe flori în miezul verii, Te-aș înveli
TE-AȘ IUBI... de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371630_a_372959]
-
te strig cu glas de câmpie verde cu tăcerea desei păduri a cărei taină doar mierla o știe n-ai să vii până la asfințit seceră luna coboară printre vise coapte zadarnic merele suferă de claustrofobie pământeană în brațele mele de lut arzând ți-am rămas amforă Referință Bibliografică: amforă / Radu Liviu Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1628, Anul V, 16 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Radu Liviu Dan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
AMFORĂ de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374805_a_376134]
-
Autorului Joi, 21 Mai 2015 Nu-i pogorâre fără înălțare, Nici înălțarea singură nu îi, Acestui Adevăr i-am dat crezare, El mi-a rămas în viață căpătâi Și-acel ce crede fericit să fie Până-i pleacă sufletul din lut, Când viața asta orice om o știe O are fiecare cu împrumut! Să o trăim, atât cât ne-a fost dată De Cel ce ne-o va cere înapoi- Veșnic nimeni nu a fost vreodată, Decât Lumina lumii dintre noi
NU-I POGORÂRE FĂRĂ ÎNĂLȚARE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374848_a_376177]
-
aceste fructe, simți cum puterile îi revin, cum se întremează pe loc. În cele din urmă, au mai rămas în palmele sale numai semințele fructului. Le păstră, intră, în casă, și le puse cu grijă într-un vas mic, de lut. Din acea zi, deși seceta era în tot, omul cel nevoiaș parcă se simți întremat. Gândurile sale erau zi de zi spre copilul cel minunat, înger trimis din cer, care văzuse necazul și neputința sa. Prinse curaj. Începu să umble
SMOCHINUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374810_a_376139]
-
păcătoasă, și schimbă vremea, cerul se înnoră, veni ploaia, iar seceta se sfârși. Atunci, omul, ca un gospodar harnic ce era, se apucă degrabă să-și reamenajeze grădina, în speranța unui anotimp mai bun. Știa că în ulcica acea de lut erau semințele de la smochinele oferite de Hannah. Ce nume... Cu acest nume a rămas în minte! Se uita la semințele aflate în ulcică. La ce i-ar fi bune? Deodată îi veni o idee: să sădească acele semințe chiar lângă
SMOCHINUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374810_a_376139]