3,499 matches
-
echipe de cercetare multidisciplinare. Oriunde au ajuns, în țară sau în străinătate, absolvenții Facultății de Fizică au făcut față cu brio cerințelor unui doctorat, ale unei cercetări în echipă la un nivel ridicat și în învățământ. Facultatea de Fizică se mândrește cu absolvenții care ocupă poziții importante în cercetare și în învățământ în SUA, Canada, Anglia, Franța, Germania, Italia, Spania, Belgia, Elveția, Finlanda, Australia, Japonia. O serie de absolvenți sunt cadre didactice și la instituții de învățământ superior din țară: Universitatea
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
o parte a Fizicii descărcărilor electrice prin gaze, disciplină care a stat la baza domeniului Fizica plasmei. Câțiva ani după această întâmplare, în 1976, am susținut teza de doctorat cu o temă din acest domeniu. Sunt bucuros și totodată mă mândresc cu faptul că, în perioada de formare a mea ca membru al personalului didactic și de cercetare din Facultatea de Fizică, am beneficiat de încredere, înțelegere, sfaturile și îndrumările deosebit de competente ale profesorului Ilie Bursuc. În anul 1969, profesorul Bursuc
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
care, peste câteva zile va împlini frumoasa vârstă de 85 de ani. Știu că pentru doamne nu este întotdeauna, sau poate niciodată, elegant să se spună vârsta. Încalc cu bună știință această regulă nescrisă pentru că Doamna Profesoară cred că se mândrește cu această vârstă așa cum și noi, cei prezenți aici, ne mândrim că îi suntem contemporani. Tatăl, învățător, și mama, profesoară de fizică și chimie, iată familia din care provine sărbătorita noastră. De multe ori am auzit-o pe Doamna Profesoară
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
ani. Știu că pentru doamne nu este întotdeauna, sau poate niciodată, elegant să se spună vârsta. Încalc cu bună știință această regulă nescrisă pentru că Doamna Profesoară cred că se mândrește cu această vârstă așa cum și noi, cei prezenți aici, ne mândrim că îi suntem contemporani. Tatăl, învățător, și mama, profesoară de fizică și chimie, iată familia din care provine sărbătorita noastră. De multe ori am auzit-o pe Doamna Profesoară vorbind cu drag și recunoștință despre părinții Domniei sale. Amprenta familiei o
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
Munca la catedră, dar și viața de familie exemplară - un fiu care venea, elev fiind, des, la laboratorul profesorului și care, apoi, a devenit un inginer apreciat, doctor în științe tehnice, director la Tehnopolis, soția, nora, nepoții cu care se mândrea foarte mult, au fost pilonii pe care s-a sprijinit profesorul Grosu până în ultimul moment. Acum, la sfârșit de drum pământean și la începutul drumului, pentru dumnealui, în Împărăția veșnică, să ne rugăm pentru el, să-l pomenim și să
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
și de generații întregi de studenți. Ca un adevărat părinte a contribuit la educarea studenților în spiritul dragostei de muncă și a respectului față de valorile autentice. Alături de Lica, soția sa, a crescut doi copii - Dragoș și Alina - cu care se mândreai foarte mult; cu ei și cu familiile lor. Toți cei care suntem azi aici îți promitem că nu te vom uita. Dumnezeu să te ierte și să-ți ocrotească sufletul tău bun în acea lume în care pleci. Fie-ți
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
cumpătul, solicitând salvarea copiilor. Să fi avut oare remușcări pentru proprii săi gemeni părăsiți în condițiile pe care le-am subliniat mai înainte? Din nefericire mama lor a pierit în flăcările locuinței incendiate. După război sau revăzut, spunând că sunt mândri de a-l fi cunoscut pe Tito, „numai ce veniseră pe lume”. În 1943 a fost onorat cu titulatura de mareșal al armatei și președinte al Comitetului Național de Eliberare al Iugoslaviei. Ocupanții au fost aproape de capturarea sau uciderea liderului
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
incapabile să lucreze eficient în alte instituții în cazul demiterii, transferului sau șomajului. Din acest punct de vedere, timpul reeducării este tot unul al ratării, al eșecului. Timpul carceral este însă un timp al securității, al siguranței. Administrația penitenciarelor se mîndrește că România are cea mai scăzută rată a evadărilor din lume, iar acestea, cînd totuși se petrec, reprezintă de fapt părăsiri ale locurilor de muncă în vederea rezolvării unor probleme stringente. Penitenciarele sînt locurile cele mai bine păzite din țară. Resursele
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
și chiar tortură", în ciuda Planului-Cadru aprobat de conducerea Ministerului de Justiție. Analiza celor două revolte ne duce la concluzia că ele nu puteau să aibă loc fără complicitatea la vîrf a cadrelor din conducerea DGP (de altfel, orice "mascat" se mîndrește că poate reprima singur orice revoltă, fără ca lumea din afară să ia cunoștință de ea, dacă este lăsat să acționeze). Ele nu au avut rolul de a îmbunătăți condițiile vieții din închisori, ci de a opri valul reformator: au sporit
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
axiologic instituțional. Grija pentru frumos, savurarea artistică a ritualurilor și însemnelor carcerale par a fi lucruri total străine indivizilor care populează penitenciarele. Inapetența pentru frumos e vizibilă și în kitschurile artistice pe care le produc deținuții și cu care se mîndresc educatorii. Sau în noul look pe care l-au adoptat din 1990 și pe care îl mențin cu îndărătnicie, ce îmbină în uniforme culorile murdăriei (maro cu gri la deținuți sau albastru murdar cu cenușiu la angajați). Pasiunea pentru urît
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
caracterizat constant toate administrațiile comuniste și postcomuniste: pe de o parte, un discurs reformator, pe de altă parte, decizii abuzive și totalitare. Dacă justiția comunistă a fost etichetată ca o justiție roșie (etichetă cu care, de altfel, s-a și mîndrit), justiția postcomunistă a avut o roșeață mai diminuată, cu nuanțe albastre la suprafață pentru a păcăli Occidentul. În ciuda regulamentelor internaționale care stipulau ca permisiile să fie acordate "cît mai repede cu putință" pentru a facilita reinserția deținuților în societate, în
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
au „condei”. Ca întotdeauna, Electrotehnica a dovedit ca absolvenții ei pot face cu brio și alte lucruri: să scrie epigrame, poezii, nuvele, romane, să facă caricaturi, muzică, istorie, teatru și altele. E sigur că Electrotehnica ieșeană are cu ce se mândri. Articol apărut în Buletinul SETIS nr. 1
PAŞI PRIN ISTORIE. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Lorin Cantemir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1018]
-
și cu urările de colaborare fructuoasă dintre toți românii și familiile lor, de armonie și înțelegere reciprocă, asigurându-i de tot concursul colectivului nostru. Încheiam, astfel, cel de al treilea an calendaristic pe pământul frumoasei și ospitalierei insule, care se mândrea cu o istorie multimilenară și frecvent bântuită de evenimente cutremurătoare datorate adesea și poziției strategice de răspântie de căi maritime și de interese multiple dificil de subestimat. Pentru familia noastră, noul an aducea noi provocări. Cei trei copii simțeau nevoia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
prin muncă, a reușit să se ridice deasupra acestora, consi der că reprezintă un bun exemplu pentru tânăra generație. Viața trebuie trăită la maximum, dar cu responsabilitate, muncă și aprecierea adevăratelor valori, astfel încât, la final de drum, să putem fi mândri că am reușit să construim ceva solid pentru viitoa rele generații. Prin această carte și, implicit, prin mesajele trimise de nume importante ale scenei lirice internaționale - unele dintre ele cu noscute de publicul larg datorită noilor metode de promo vare
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
ultimul act. Cinci minute, zece minute de aplauze cum eu nu am auzit în viața mea! Culoare vocală ca nimeni alta. La unul dintre spectacole a venit cu un domn foarte impozant, înalt, îmbrăcat în general. Fratele ei. Erau foarte mândri unul de altul. Ea se îmbrăca, se aranja, se făcea frumoasă și se plimba cât e holul de lung, făcând numai vocalize a bocca chiusa. Într-o zi, ies și o întreb: "Leontyne, dar de ce vocalizezi numai așa?" "A, păi
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
să lucrez, mulți ani după, cu Viorica, la Théâtre du Capitole din Toulouse pentru Voievodul Țiganilor, de Johann Strauss. Interpreta rolul bătrânei vrăjitoare Czipra. A apărut la repetiție tot în lejer decalaj și tot acompaniată de mașiniștii care-i purtau mândri valizele. La fel de radioasă, la fel de în formă. Toți interpreții, ca de obicei, dar, de data asta, și cu mine, am fugit să preluăm bagajele, vizibil transformați în curtezani, sperând fiecare să devenim "preferatul". Era numită în acea perioadă L’imperatrice Cortez
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
cum să amesteci culorile și ce teme să abordezi în următorul tablou. Mai lipsește doar diploma de pictor naiv și ștampila că ai absolvit acea „școală” cu nota 10 ca totul să fie perfect și noul „absolvent” să se poată mândri cu această superbă calificare. E clar că acela nu poate fi un pictor naiv autentic. Pentru că am amintit de teme, vreau să reiau puțin subiectul inspirației în arta naivă, se pare că este nevoie să insist mai mult aici datorită
Cu șevaletul prin lume. In: Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1039]
-
Mihai Vernescu primul campion olimpic la canotaj, Maria Toma, multiplă campioană olimpică, mondială și europeană la canotaj, Elisabeta Lipa, cunoscută în toată lumea pentru tenacitatea și perioada îndelungată în sportul cu padele, sunt doar câteva nume cu care țara noastră se mândrește. Dacă ar fi după mine, mi-aș face o căsuță undeva pe un deal, astfel încât să pot privi atât spre vest unde mi-aș vedea satul, cât și spre est, spre Basarabia de peste Prut, de care mă simt foarte atras
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
zâmbind,de bucurie că ei s-au realizat, au vânturat lumea de jur împrejur, sunt fericiți că au umplut canalele și boscheții cu oameni care altădată produceau bunuri materiale pentru societate, aveau casă, masă și familii cu care se puteau mândri și nu duceau grija zilei de mâine. Din documentele trecutului, reiese că așa am fost noi dintodeauna în domeniul vieții sociale, în administrarea bunurilor și bogățiilor țării, am preferat să le vindem la străini, pe comisioane, ca și în zilele
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
1935. Aceste afirmații(informații) sunt făcute de un oarecare Constantin Jugurică, fost director tehnic al Institutului Proiect București, deci de către unul din capii grupului de proiectanți și constructori, care a contribuit la realizarea acestor obiective grandioase. Din păcate, în loc să se mândrească cu aceste realizări, el aruncă cu noroi în toți cei care au muncit pentru ele. Spre rușinea neamului nostru, avem foarte multe buruiene otrăvitoare care nu au puterea și bunul simț de a accepta realizările acelei generații. În schimb, ne
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
cu aceste realizări, el aruncă cu noroi în toți cei care au muncit pentru ele. Spre rușinea neamului nostru, avem foarte multe buruiene otrăvitoare care nu au puterea și bunul simț de a accepta realizările acelei generații. În schimb, ne mândrim cu ele în toată lumea, suntem elogiați și apreciați pentru noul nostru București, pentru construcțiile monumentale, pentru obiectivele economice, în care lucrau cândva sute de mii de români, pentru cartierele de renume din capitala noastră și pentru multe alte realizări de
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
ar fi strivit sub șenile pe cine ar fi trebuit, am fi avut acum o Românie mai curată, cu oameni mai înțelepți, prin venele cărora ar fi curs un sânge cu adevărat românesc. Casa Scânteii. Altă clădire cu care se mândrește generația din vremurile mai vechi, dar la fel de blamată și împroșcată cu noroi, este Casa Scânteii, denumire dată după numele Ziarului Scânteia, cotidian reprezentativ al Partidului Comunist Român. Astăzi se numește Casa Presei Libere, despre care spun unii "specialiști", că reprezintă
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
citit undeva, că această clădire este lăsată în mod intenționat să se deprecieze, ca să poată fi cumpărată de vreun multimiliardar indian, pachistanez, arab, sau de altă nație, la fel cum s-a întâmplat cu multe obiective economice, de care eram mândri. Din păcate, au fost jefuite și desființate, vândute la fier vechi, rămânând astfel numai niște ruine. Altele au fost total demolate iar terenul lor folosit pentru cartierele rezidențiale. Sute de bănci, cu tot felul de denumiri, de gândești că suntem
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
și atotștiutori, și-au pierdut orice bun simț și respect față de neamul nostru românesc și publicul plătitor. Întrebuințarea acestor construcții de către poporul român, este o dovadă clară a utilității lor. Iar noi, cei vechi, cu niște pensii derizorii acum, ne mândrim în sinea noastră de cele construite în vremurile trecute. Nu am simțit acel regim ca fiind ilegal, criminal, sau odios cum este denumit de către unii, care s-au înfruptat și îngrășat din binefacerile lui. Pentru mass-media noastră și pentru patronii
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
și iubește neamul său românesc, așa cum este el, blamat și ignorat de unii străini, țara și glia românescă, patrimoniul și valorile lăsate de înaintașii mei care și-au sacrificat viața pentru a le apăra, să avem noi cu ce ne mândri.Sunt atras de locurile copilăriei mele, de toate cărările și potecile pe unde am umblat, de cimitirul unde-mi sunt înmormântați părinții de unde ne cheamă mereu să le ascultăm șoaptele prin care ne îndrumă la fapte bune, să fim cinstiți
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]