10,420 matches
-
de cuvinte nu ne mai sfidează auzul și melodiile ne saltă-ntre stele noi înșine stele să fim 02 octombrie 2015 Cluj—Napoca Pași pe trotuar Ca un ecou ce-și moaie privirea în apă orașul acesta pe fiecare ne mângâie până uiți de tine însuți și-ți moi degetele în surâsul pașilor pe trotuar vitrinele ne iau pe degete ca o chemare spre înălțimi într-o conjunctură aparte în supermarketuri la fiecare timpul ne dăruie o floare de nu mă
POEZII DIN ARDEAL de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2008 din 30 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367753_a_369082]
-
Te cată Și gândul omului Te va lăuda În amintirea gândului fericit Grădina sfântă cu lacrimi vom uda PSALMUL 76 Cu glasul meu către Domnul am strigat În ziua de necaz gândul tânguie Sufletul meu n-a vrut sa se mângâie Și duhul meu însetat s-a intrigat Ochii au luat-o înainte treji Tulburatu-m-am și n-am grăit nimic În anii cei veșnici gândirea-i amic Se frământă duhul meu printre viteji Oare Doamne în veci mă va
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (3) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367759_a_369088]
-
va usca Vom sfârși când urgia va mușca Pânză de păianjen timpul petrece Bătrânețea-i tristețe și durere Trece viața noastră și ne vom duce Dincolo nu luăm nici o avere Ne îndreptăm inimile spre spirit Sângele se vrea dincolo de cruce Mângâie Doamne zilele cu zenit PSALMUL 90 “ În sprijinul și scăparea mea Tu ești Dumnezeul meu voi nădăjdui azi” În cursa vânătorilor să nu cazi Sub aripile lui să călătorești „Nu te mai teme de frica de noapte De săgeata neagră
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (3) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367759_a_369088]
-
fi bine. A strigat în continuu numele tău, trebuia s-o opresc cumva. − E grav? A avut noroc, mare noroc. Eu am operat-o. Alexandru s-a întors cu fața și a început să-i sărute picioarele soției. Aceasta îl mângâia pe creștet ca pe-un copil. − Mulțumesc, Cristina. Mulțumesc, mulțumesc... − Ia halatul meu, să nu răcești. Cum ai venit așa în cămașă? Uite telefonul fetei, să i-l dai. Eu plec, mai am o urgență. Să ai grijă de ea
ÎNGER DE FEMEIE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366916_a_368245]
-
îți dorești, chiar și susan găseai la mine, falafel și burecas cu cartofi prăjiți. Eram negustor mare, mare domnilor! Numai prietenul meu Menașe stă într-un colț și nu spune nimic. Bea din când în când un păhărel de vodcă, mângâie grijuliu un cățel pe care vrea să-l dea copiilor lui Eli Iliescu și ascultă zâmbind. Și numai când Boris Israelovici îl întreabă direct dacă nu are nimic de spus, spune: - Eu ca eu, dar vedeți cățelul ăsta micuț și
SCHIŢE UMORISTICE (95) – ŞEDINŢA LOCATARILOR de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366986_a_368315]
-
inițiatului circuitul de energii, ce îi trec prin coloana vertebrală. Suspinul induce melancolia, care la rândul ei trezește amintiri, care frământă sufletul până în ultima clipă a vieții. Este un dor tăcut ce urcă și coboară în matricea celestă a invizibilului, mângâind inimile telurice, care nădăjduiesc într-o liniște a apropierilor. Mă reazem de zidul unei biblioteci și, după un timp, aud gemetele celor dinăuntru: toți cei de dincolo de peretele gros al conservării cuvântului materializat, șoptesc neînțeles; ar fi fost imposibil să
AGONIA LITERATULUI ŞI UZUL VALORILOR UMANE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366965_a_368294]
-
cum vrei să îmi zâmbești; nu poți, pentru că alții ți-au luat pe când trăiai, și zâmbetul și plânsul. E noapte și mai ninge, scumpă, mamă, și-n minte-mi conturez figura ta. Atât de bună erai mamă, și cum ne mângâiai când seara, în paturile calde, ne-așezai. Îmi las pleoapele obosite să-mi cadă peste ochii și își simt mâna caldă, și ce-aș mai vrea să te mai pot chema, că mult mi-e dor de tine, mamă. Într-
E NOAPTE ŞI E FRIG, IUBITĂ MAMĂ (ESEU) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366972_a_368301]
-
să îl numesc strat protector al memoriei imaginare colective, moștenit în subconștient și dirijat spre eternitate. Sensibilitatea femeii s-a dovedit activă în făurirea acestei lumii a basmelor pentru că ele au fost primele care le-au cules, îmblânzind caracterele răufăcătorilor, mângâind prin cuvinte drumul spinos al eroului, deși marii povestitori europeni au fost bărbați. O perspectivă europocentristă este destul de periculoasă deoarece există foarte multe basme și în afara spațiului european: basme arabe (culese în ciclul O mie și una de nopți), persane
CONCEPTUL DE AUTORITATE ÎN BASMUL POPULAR ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366963_a_368292]
-
Doar eu ți-absorb a trupului căldură, Iubirii tale singur i-am luat măsura , Vecină i-e de-acum nemărginirea. Că nu-i nimic să mi te poată-atinge, Eu apă sunt și sânge și aer și pământ, Sunt vântul ce mângâie și soare tot eu sunt Privirea-mi ți-e veșmânt și gură mea-i ce frige; S-am loc de mângâiere și loc de sărutat Pe veci te vreau a mea cum domnul te-a lăsat. **** Mireasma ești femeie ce
INCANTAŢII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366970_a_368299]
-
precum o carte să te iubesc atent filă cu filă să-mi fii în pat pe rând femeie și copilă de nesfârșit amor pe veci să avem parte. pe trupul meu încins de dragostea ce arde, fii răcoroasă ploaie ce mângâie, cănd cade. **** femeie, tu pocal al fericirii se-nghesuie bărbații să te soarba oricât le este soarta potrivnica sau oarbă trăiesc prin ține gustul împlinirii. femeie realitate și himera, dulceața ești și în același timp otravă în inima ești paloș
INCANTAŢII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366970_a_368299]
-
mare parte din energiile negative pe care se străduia să le alunge din noi și dintre noi. M-am apropiat de ea cu sfială și smerenie, am luat-o în brațe și i-am sprijinit fruntea obosită pe umărul meu, mângâindu-i încet părul răvășit. - Ești bine, bunico? am întrebat-o eu șoptit. Nu mi-a răspuns. Doar se abandonă mai mult brațelor mele, oftând prelung. Când am intrat în casă, am rămas uluită. Nici insectele moarte de pe podele, ucise de
ATACUL TENEBRELOR de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367027_a_368356]
-
ceva ca o amețeală în partea inferioară a abdomenului și i se înmuiau genunchi. Toate simțurile îi erau treze, și neliniștea de dinaintea furtunii începea să o cuprindă. Limba lui activă, dar nu amenințătoare, penetră încet și delicios cavitatea gurii sale, mângâind-o cu tandrețe. Ea scoase un scâncet care însemna plăcere, în timp ce Mircea începu să exploreze noi zone, la încheietura dintre cele două superbe picioare, zvelte ca de căprioară. Stăteau înlănțuiți în mijlocul camerei, sub lumina difuză a veiozei aprinsă în locul luminii
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366997_a_368326]
-
ce se legănau jucăuși în timp ce ea se frământa continuu prin patul larg, mișcându-și cu frenezie într-un ritm alert șoldurile lângă trupul atletic al tânărului. Doamne, ce dor îmi era să ating o femeie frumoasă ca tine, să o mângâi și să o sărut. Cât de mult te iubesc în clipa aceasta. Ești perfectă, scumpo, și ai cei mai delicioși sâni pe care i-am întâlnit vreodată la o femeie. Cred că așa trebuie să arate o femeie fermecătoare, care
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366997_a_368326]
-
fierbinți, împrăștiate cu dărnicie pe tot corpul. Cobora lin, pipăind cu buzele și limba dintre superbii săi sâni, desenând adevărate geometrii, în jurul ombilicului, continuând apoi căutările sale înfrigurate din ce în ce mai jos, până ce capul se scufundă între șoldurile fetei, în timp ce aceasta îl mângâia pe creștet ca în transă, răsfirându-și degetele printre pletele sale, cu ochii scânteind de sclipiri vicioase. Cerul se mai curăță de nori, iar lumina lunii pătrundea pe fereastră, scoțând în relief forma plină a sânilor tinerei partenere. Mircea își
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366997_a_368326]
-
în mișcarea dinamică a celor două corpuri, ce tot încercau să-și armonizeze ritmul, se juca cu vârful degetelor în umezeala călduță. Sfârcurile fetei erau ca niște coloane mândre și tentante, de aceea el le devora cu buzele și le mângâia apoi cu vârful limbii, simțind o dorință de a o posedă și mai mare. - Ești dulce. Peste tot ești dulce, spuse fata. Gura lui caldă și umedă îi făcea plăcere. Limba lui se împerechea cu a sa într-un dans
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366997_a_368326]
-
ești posesivă, îi răspunse Mircea, în timp ce trupul fetei dansa grațios deasupra lui. Buzele îi deveniseră trandafirii, umede și iritate de atâtea sărutări. S-a smuls iarăși de sub ea și imediat. S-a așezat în genunchii între coapsele sale în timp ce îi mângâia sânii ce i se ofereau dornici de alintare, în toată splendoarea frumuseții lor. Piciorul ei delicat a apărut pe umărul partenerului, cu mâna prinzându-i brațul pentru a fi pătrunsă cât mai adânc. - Iubitule, m-ai sărutat așa cu nu
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366997_a_368326]
-
frumoasa mea. Ea gemu ușor de plăcere la auzul acestor tentante promisiuni, intensificându-și ritmul șoldurilor. Mircea răscolea cu tenacitatea cunoscută toate simțurile fetei. Se retrase din nou din ea și atacă cu sărutările sale pătimașe trupul de zeiță. Cobora, mângâind cu buzele și cu vârful limbii fiecare porțiune de piele bronzată de soarele verii, până ajunse la albeață din adăpostul slipului. Capul se ascunse între coapsele fetei, iar limba sa se insinua spre adâncitura acoperită cu mătasea ondulată și fină
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366997_a_368326]
-
cu buzele și cu vârful limbii fiecare porțiune de piele bronzată de soarele verii, până ajunse la albeață din adăpostul slipului. Capul se ascunse între coapsele fetei, iar limba sa se insinua spre adâncitura acoperită cu mătasea ondulată și fină, mângâind cu insistență ridicătura de la baza petecuțului. Fata își înfipse cu tărie mâna în părul lui, grăbind ritmul soldurilor într-o mișcare frenetică. Buzele lui o ardeau de plăcere, iar neastâmpărul limbii o topea. Simțea că nu mai rezistă. Înainte ca
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366997_a_368326]
-
scriu! Nimic nu-i în afara Cuvântului, el, singura dovadă că sunt și Exist. Cuvântul nescris e ca un copil nenăscut! Uite, trupul tău e plin de poeme. La semnul Poetului ele se-așează cuminți în tipare. Mâinile mele- flăcări flămânde, mângâie coapsele acestui oftat. Nu mă-ntreba de ce scriu, e ca și cum ai condamna Aerul de ce-i Aer și apa la fel. Totul acum e așa de devreme. Fără Poezie s-ar face Târziu... Referință Bibliografică: Nevoia de-a rosti cuvinte... / Nicolae
NEVOIA DE-A ROSTI CUVINTE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367116_a_368445]
-
întâmplare” acolo. Nici Anei nu-i displăcea Cosmin. Ana avea părul lung până la brâu și îi plăcea să i-l împletească țigănușul, care începea să i-l aranjeze cu un pieptăn mare din os din corn de bou, de parcă îl mângâia, așa de ușoare îi erau mișcările, apoi îi împletea codițe și îi lega fundiță din cârpe roșii la vârfuri ca la țigănci. Același piepten era folosit și de rudari, care erau plini de păduchi. Bibicu i-a tot împletit cosițele
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
de Rai/ În a cărui puritate disting fiecare grai.” Îndrăgostit de liniștea rurală, romantic prin definiție, Ilie Marinescu cântă o natură feerică, în același timp clasică, în care se concretizează ca elemente caracteristice « Ciripit de păsărele, cântec de privighetoare,/ Vântul mângâind, cu glasul, fiecare pom și floare. » (« Viața la țară ») „Cine sunt eu?” În „Promenadă venețiană”, poetul meditează pe tema iubirii și a fericirii. La fel ca și la Mihai Eminescu, motivul romantic al florii albastre - „Cum sunt ochii ce-i
RASPUNSURI SI INTREBARI PE CALEA VIETII de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367138_a_368467]
-
adevărat. Prinsă în pânza de amintiri, uit de țigara de mult stinsă și îmi aprind o alta, în încercarea de a fuma o țigară întreagă. Pisica veghea asupra mea de pe acoperiș, când deodată mi se așează leneșă în poală. O mângâi încet și încep să o simt cum toarce, ce sentiment plăcut și totuși ce imagine banală, m-a pufnit râsul: semănam cu o bătrânică care nu mai avea pe nimeni altcineva decât pe pisicuța ei de încredere cu ochii verzi
LINIŞTE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 177 din 26 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367177_a_368506]
-
cuvânt rostit, prima strângere de mână, sunt gesturi care ne fericesc și care nu se uită toată viața. Și-apoi este farmecul atâtor întrebări puse de ei ... În această zi soarele va străluci și îngeri din cer vor coborî, să mângâie copiii lumii întregi, să-i iubească pentru puritatea sufletelor, pentru frumusețea trupurilor lor fragede, fiindcă ei sunt binecuvântați de Dumnezeu. „Lăsați copiii să vină la Mine și nu-i opriți, căci unora ca aceștia este împărăția lui Dumnezeu” a spus
ZIUA COPILULUI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 152 din 01 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367195_a_368524]
-
aduce fericirea. Sufletul unui copil este ca o grădină în care cresc întruna flori divers colorare și parfumate. Purtat în brațele părintelui el se simte ca într-un Paradis; legănat de brațele mamei are parte de cele mai frumoase vise. Mângâiat apoi, îmbrățișat, sărutat, sfătuit, încurajat, copilul crește frumos. Și parcă văzându-i cum cresc, știm mai bine pentru ce am venit pe această lume, știm mai bine ce avem de făcut, iubim mai mult viața, viitorul ne surâde și o
ZIUA COPILULUI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 152 din 01 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367195_a_368524]
-
ce vă ocupați în prezent? - Comunic, prin Dvs., cu cititorii publicației „Clipa”, salutându-i cu drag și trimițându-le un mănunchi de frunze roșcate desprinse din trena pădurii de aici, de sub dealul pe care gândul meu evadează în pauza de... mângâiat cățeii. - Ce planuri de viitor aveți? - Să-mi văd fetele căsătorite și să îmi plimb nepoții în parc. - Cum vă petreceți timpul liber? - Nu am timp liber. Nu aș ști ce să fac cu el. Nu am fost în concediu
“NICIO SOCIETATE NU POATE FUNCŢIONA FĂRĂ BUNI PROFESIONIŞTI” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367164_a_368493]