2,918 matches
-
trimis odată un salvator, un fel de medic care, cu prețul vieții lui, a cercetat bolnavul, a stabilit boala și a stabilit remediul, rețeta de urmat. Chiar dacă ne-am propune, n-am fi în stare noi să deslușim soluția, să mântuim pământul. Rolurile noastre sunt mai mici și sunt precis fixate, nu avem cum să ieșim din ele: noi suntem martorii, noi suntem cei care văd, cei care înțeleg, avem calitatea că nu suntem orbi, ca atâția dintre cei de jos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
a lăsat femeia și să mai uite nenorocirile, cum s-au prăpădit Vera și doi dintre fiii săi. Știa că de aceea face ce face și că în zadar face, vina lui e prea grea și el nu se poate mântui. *** Într-o seară, biserica a fost gata. Mai era de adus clopotul și de înălțat crucea pe turlă. Ploua încetișor. A doua zi dimineața urma să fie inaugurat cu mare pompă, cu fanfară și ștabi de la regiune, Căminul cultural, iar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
disciplinară”, formată exclusiv din preoți, îi trecea prin caznele muncii silnice), mai târziu în minele de plumb din Maramureș, sau în Zarca de la Aiud și Gherla, sau - aproape fără excepție - în hrubele subpământene ale Jilavei, toți acești martiri s-au mântuit prin Credință, Iubire și Speranță, cele trei virtuți fundamentale ale Bisericii. Sunt locuri blestemate, anume proiectate să distrugă personalitatea umană, locuri prin care s-au perindat sute de mii de deținuți. Și alții, dar printre ei preoții (în cazul nostru
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
putea face totul singur, ca și cum ar ști totul; și când vede că e pe o cale greșită se descurajează. Îngâmfarea aceasta și descurajarea sunt cele două mari păcate ale lumii de azi. Împotriva lor rămâne totdeauna adevărul, pentru a ne mântui, pentru a fi fericiți, trebuie să fim ca pruncii: să recunoaștem că nu putem nimic și să ne încredem în puterea tatălui nostru. Sfinții toți prin pilda și învățătura lor au arătat acest mare adevăr. În timpurile noastre, Dumnezeu a
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
tristeții. Azi când din cerul sfânt te-ntorci cu gândul La-ntâia zi din viața ta curată,Slăvind pe Dumnezeu și adorându-l, Spre noi cei păcătoși cu milă cată, Și, cu-ai tăi ochi pe Fiu-nduplecându-l, Ne mântuie de iad, o Prea-ndurată! Fr. Ioan Butnaru (Viața, nr. 9, septembrie 1938) 8. PR. IOSIF CELANTE autobiografie M-am născut din părinții Const. Celante și Argia Baroli de origine italieni, în ziua de 16 februarie 1910, în com. Băsești, sat
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Împărtășanie și printr-o viață creștinească. Ceru iertare de la bunul episcop și-i mulțumi mișcat pntru rugăciunile pe care le-a făcut pentru întoarcerea sa, apoi se făcu călugăr. .................................................................................................................. Iată cum prin puterea rugăciunii acest păcătos a putut să se mântuiască tocmai în acel moment în care nu-l mai despărțea de moarte decât un singur pas. Suflete creștin, poate și tu ești în asemenea primejdii. Nu lăsa ca în inima ta să se stingă acea flacără a rugăciunii. Veghează la
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
timpul, după 1964, am fost unul din cei mai apropiați colaboratori al Preasfințitului Dr. Iuliu Hirțea de la Oradea. Aceasta a făcut să fiu un vizitator destul de frecvent al securității, care mi-a întins unele capcane dar „Din toate m-a mântuit pe mine Domnul”. Mi s-a făcut o percheziție amănunțită cu prilejul căreia mi-au fost confiscate 16 cărți pe care le-am pierdut definitiv. Este de remarcat că de prin 1983-1985 atitudinea securității a început să fie din ce în ce mai puțin
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
nu facem! Ne învață să ne împărtășim de Paști, să-i plătim simbria și celelalte datorii după legi și obiceiuri? Să le plătim! După cum vedeți cuvântul “îndeplinire” pretinde cam mult, dar trebuie să facem și acestea dacă vrem să ne mântuim. Dar veți zice: e cam greu! Într-adevăr e cam greu și de aceea iată trebuința încă a altui mijloc de mântuire, răbdarea. Doar zice sf. Scriptură: “Împărăția cerurilor prin silă se dobândește și cei ce-și fac silă o
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
-o bine, dar cum a sfârșit-o? Luter, Voltaire? Toți au început-o bine, dar au sfârșit-o rău. Așadar din nou vine trebuința unui alt punct de sprijin, statornicia. Iar cel ce va răbda până la sfârșit, acela se va mântui» (Mt 10,22). Într-adevăr, degeaba am îndura necazurile vreun an, doi, iar la urmă ne-am întoarce la viața de mai înainte sau ne-am schimba viața din mai bună în mai rea. În felul acesta nu ne ajungem
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
față era mai bună; banii erau puțini atunci, fabricile de alcool se mai numeau încă Vinalcool. Pentru generația mea, H.R. Patapievici a fost un model, un idol demn de urmat. Punct. Prin acest "inginer-fizician" aveam impresia că am fost răzbunați, mântuiți pentru faptul că am fost obligați să urmăm o facultate politehnică împotriva voinței noastre, noi, generația reziduală, ultima, a experimentului comunist. (Nota ulterioară, iarna 2008: H.R. Patapievici este atacat, terfelit de noul val al criticii intelectuale românești, dar și de
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
tipărite, pe care stă scris cu litere mari: CUMPĂR PĂR, cantinate mare, lungime X centimetri, numai în data de... decembrie.) 6 decembrie 2001 Particip cu statul de auditor liber la un curs de teologie protestantă. Citat din Luther: Nu suntem mântuiți doar prin tristețea noastră". Publicul din sală este extraordinar: doi-trei pastori în ceea ce s-ar putea numi "formare continuă", câțiva studenți, printre care se distinge asistenta profesorului titular de curs. O elvețiancă de o distincție și frumusețe absolută, rasată, cu
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
în contra producțiunilor științifice greșite și mai ales în contra cărților de școală; căci dacă aceste vor fi rele, atunci nu putem aștepta nimic, nici de la generațiunea nouă... Cursurile profesorilor din toată țara încă vor fi criticate în revista noastră... Pentru a mântui cultura noastră științifică de o decădere mai mare decât cea de acum, trebuie să luptăm fără milă în contra ignoranței și a șarlatanizmului și să smulgem măștile... "Cauzele acestei stări ticăloase în care ne aflăm, cauza că avem forme fără fond
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
dacă nu o poate apăra, să încerce să afle cum o înțelege șaproapele săuț; și dacă acela o înțelege greșit, să-l îndrepte cu dragoste; și dacă nu e îndeajuns, să caute toate mijloacele potrivite ca, înțelegând bine, să se mântuiască. 23. PRINCIPIUL ȘI FUNDAMENTUL Omul este creat ca să-L laude, să I se închine și să-I slujească lui Dumnezeu, Domnul nostru, și, prin aceasta, să-și mântuiască sufletul; iar celelalte lucruri de pe fața pământului sunt create pentru om și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
e îndeajuns, să caute toate mijloacele potrivite ca, înțelegând bine, să se mântuiască. 23. PRINCIPIUL ȘI FUNDAMENTUL Omul este creat ca să-L laude, să I se închine și să-I slujească lui Dumnezeu, Domnul nostru, și, prin aceasta, să-și mântuiască sufletul; iar celelalte lucruri de pe fața pământului sunt create pentru om și ca să-l ajute în urmarea menirii pentru care este creat. Prin urmare, omul trebuie să se folosească de ele în măsura în care slujesc menirii sale și să se lepede de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
aici este cum cele trei Persoane dumnezeiești scrutau întinderea sau rotunjimea lumii plină de oameni, și cum, văzând că toți coborau în iad, hotărăsc 1 din veșnicia Lor ca cea de-a doua Persoană să se facă om pentru a mântui neamul omenesc; și astfel, la plinirea timpurilor, îl trimit pe sfântul înger Gabriel la Stăpâna noastră 2. 103. A doua introducere. Compunerea vizuală a locului; aici va fi să văd marea cuprindere și rotunjime a lumii unde se află oameni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
folos dintr-o astfel de scenă 1. 107. Al doilea punct. Să aud ceea ce vorbesc persoanele de pe fața pământului, și anume cum vorbesc unii cu alții, cum înjură și hulesc etc. La fel, ce vorbesc Persoanele dumnezeiești, și anume: „Să mântuim neamul omenesc etc.”, și apoi ce vorbesc îngerul și Stăpâna noastră; iar apoi să reflectez pentru a trage folos din cuvintele lor. 108. Al treilea punct. Să privesc apoi la ce fac persoanele de pe fața pământului, ca de pildă, cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
Rugăciune. Rugăciunea pregătitoare obișnuită 2. 150. Prima introducere este istorisirea, care aici este despre cele trei perechi de oameni, cum fiecare a câștigat zece mii de scuzi, nu cum se cuvine sau din dragoste față de Dumnezeu; și toți vor să se mântuiască și să se afle în pace cu Dumnezeu, Domnul nostru, îndepărtând de la ei piedica și greutatea care sunt, în privința aceasta, înclinația față de lucrul dobândit 3. 151. A doua introducere. Compunerea vizuală a locului: aiciva fi să mă văd pe mine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
marea slavă a Maiestății Sale dumnezeiești și spre mântuirea sufletului meu. 153. Prima pereche ar dori să îndepărteze înclinația pe care o are pentru lucrul dobândit, pentru a se afla în pace cu Dumnezeu, Domnul nostru, și să se poată mântui, și ștotușiț nu se folosește de mijloace 4 până în ceasul morții. 154. A doua pereche dorește să îndepărteze înclinația, dar astfel încât să rămână cu lucrul dobândit, iar Dumnezeu să vină acolo unde vrea ea, și nu se hotărăște să părăsească
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
și prin experiența discernerii diferitelor spirite 1. 177. Al treilea timp este șcelț liniștit; șpersoanaț se va gândi înainte de toate pentru ce s-a născut omul, și anume pentru a-L lăuda pe Dumnezeu, Domnul nostru, și pentru a-și mântui sufletul; și dorind aceasta, alege drept mijloc o viață sau stare în interiorul Bisericii, pentru a fi ajutată în slujirea Domnului său și în mântuirea sufletului. Numesc timp liniștit, atunci când sufletul nu este mișcat de felurite spirite și se folosește de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
primit sau de lăsat, sau orice alt lucru care poate face obiectul unei alegeri revocabile. 179. Al doilea punct. Trebuie avut în vedere scopul pentru care sunt creat, și anume să-L laud pe Dumnezeu, Domnul nostru, și să-mi mântuiesc sufletul; și cu aceasta să devin indiferent, fără nici o înclinație neorânduită, în așa fel încât să nu fiu mai înclinat, nici mai afectat să iau lucrul propus decât să-l las, nici să-l las mai degrabă decât să-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
SFÂNTUL LUCA ÎN 1,26-38. 1. Primul punct este că sfântul înger Gabriel, salutând-o pe Stăpâna noastră, îi vestește zămislirea lui Cristos, Domnul nostru (Și, intrând îngerul acolo unde era Maria, a salutat-o spunându-i: „Dumnezeu să te mântuiască, cea plină de har2, vei zămisli în pântece și vei naște un Fiu”). 2. Al doilea: îngerul întărește ceea ce i-a spus Stăpânei noastre, vestindu-i zămislirea sfântului Ioan Botezătorul („Și iată că Elisabeta, ruda ta, a zămislit un fiu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
-I săruta picioarele și I le ungea cu untdelemn. 3. Cum fariseul o învinuia pe Magdalena, Cristos îi ia apărarea, spunând: („Iertate îi sunt păcatele ei cele multe, că a iubit mult”, iar femeii îi spune: „Credința ta te-a mântuit; mergi în pace”). 283. DESPRE FELUL ÎN CARE CRISTOS, DOMNUL NOSTRU, A DAT DE MÂNCARE LA CINCI MII DE OAMENI, SCRIE SFÂNTUL MATEI ÎN 14,13-21. 1. Primul. Cum se făcuse seară, ucenicii L-au rugat pe Isus să dea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
că Domnul are nevoie de ei și vi-i va da pe dată”). 2. S-a urcat pe asina acoperită cu veșmintele apostolilor. 3. șIudeiiț ies să-L întâmpine cu ramuri de copaci, așternându-și hainele în cale și zicând: („Mântuiește-ne, Fiul lui David! Binecuvântat cel ce vine în numele Domnului! Mântuiește-ne, întru înalturi!”). 288. DESPRE PREDICAREA DIN TEMPLU. LC. 19,47-48. 1. Primul. Și era în fiecare zi în Templu și-i învăța. 2. După ce a sfârșit predica, cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
pe dată”). 2. S-a urcat pe asina acoperită cu veșmintele apostolilor. 3. șIudeiiț ies să-L întâmpine cu ramuri de copaci, așternându-și hainele în cale și zicând: („Mântuiește-ne, Fiul lui David! Binecuvântat cel ce vine în numele Domnului! Mântuiește-ne, întru înalturi!”). 288. DESPRE PREDICAREA DIN TEMPLU. LC. 19,47-48. 1. Primul. Și era în fiecare zi în Templu și-i învăța. 2. După ce a sfârșit predica, cum nu era cine să-L primească în Ierusalim, se întoarce în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
2. Pilat L-a luat și L-a biciuit pe Isus; iar soldații au făcut o coroană de spini și I-au pus-o pe cap și, îmbrăcându-L în purpură, veneau la El și-I spuneau: („Dumnezeu să Te mântuiască, regele iudeilor!”); și Îl pălmuiau. 3. L-a dus afară dinaintea tuturor: (A ieșit deci Isus afară, purtând coroana de spini și mantia purpurie. Și le-a zis Pilat: „Iată omul!”). Și, cum Îl văzură, preoții au început să strige
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]