4,696 matches
-
Iubirile i-au fost destin, Hotărât, el a trecut prin viață, Amorul lui a fost festin, Iar inima i-a fost un chin. Eminescu, a fost un geniu neînțeles, Măcar iubirile să-i fi fost sacre. Idealul său a fost măreț, însă... Necazurile i-au fost parte. El fiind și nestemată din tezaur strămoșesc, Sălășluind de multe generații. Ce strălucește ca luceafărul pe cer. Urcând mereu pe piedestaluri. Nebunia este un lux mare, Pe care nu și-l poate permite orișicare
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
și-l termine, Căci împărăteasa Toamnă, Îmbrăcată în tăcere, Se coboară chiar deasupra Codrului să mi-l întrebe: Codrule cu râuri line, Vremea mea-i acum, știi bine! Am venit pentru a-mi da Toată bogăția ta: Dă-mi coroanele mărețe, Păsărelele măiestre, Căci stăpână mă numesc Peste tot ce e lumesc. La ce bună-mpotrivirea Când în fața mea tu stai! Cu privirea ta cea rece Mă apleci pân’ la pământ Și oricum a ta voință Cât clipești se împlinește, Așa că
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
Cel mai aprig paraleu. Treaba el a isprăvit Apoi vesel a venit Să-și primească și el plata Împărăția și fata. Sărbătorile de iarnă În Ajun de Crăciun Omul rău și omul bun Merg să vestească în lume Cea mai măreață minune Că s-a născut Domnul Sfânt Ca s-aducă pe pământ Mântuire, bunătate Și iertare de păcate. Iată vine Moș Crăciun Moș Crăciun cel drag și bun Și-aduce pentru copii Foarte multe jucării. Iar Anul Nou ne aduce
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
După ce mere a cules In palat cu ele a mers Împăratul mulțumit Pe-a lui fata i-a sortit. Si-au făcut o nunta mare De-a stat in loc mândrul soare Iară luna cea măiastra A fost nașa cea măreață. Prâslea Prin locurile fermecate Unde un copac era Plin cu mere aurite Erau tot mereu răpite. Copacul era păzit De Prâslea cel fericit El și-a încercat norocul Că vroia s-apere locul. El a plecat după hoț Și-a
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
cu ochii albaștri, pe care Dumnezeu a numit-o Marea Lui Albastră. Era atât de frumoasă încât pe loc tinerele valuri i se închinară și au îmbrăcat-o în rochiță de dantelă albă, croșetată cu fire argintii. Chiar și Soarele, măreț și trufaș, ce trecea întâmplător pe acolo, s-a oprit să contemple această frumusețe și pe dată s-a îndrăgostit. Dumnezeu a zâmbit: Ce-i viclene, te-ai îndrăgostit ? Nu este pentru tine! Cine s-ar fi gândit că bietul
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
încăperi și sala balului era imensă. La sfârșit, Edmund m-a dus într-o aripă care părea lăturalnică și m-a pus să îmi închid ochii înainte să intru. Am intrat și am deschis ochii. Am intrat în cea mai măreață bibliotecă pe care am văzut-o. Nu am văzut niciodată atât de multe cărți la un loc. Din moment ce tu ești atât de diferită de toate celelalte pe care leam cunoscut, m-am gândit că citești mult. Așa e. Dacă dorești
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
e un zeu milos, spunea Iacob. Dar Zilpa, când a auzit povestea de la băieții ei, a spus: - Ce fel de zeu milos este acesta, să-l sperie de moarte în halul ăsta pe Isaac? Zeul tatălui vostru poate să fie măreț, dar e un zeu crud. Mulți ani mai târziu, când nepoții l-au întâlnit pe băiatul din poveste, bătrân deja, au fost impresionați să vadă cum lui Isaac îi tremura vocea, încă speriat de cuțitul tatălui său. Băieții lui Iacob
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
-mi sărut familia și să vă dau binecuvântarea mea, a mai zis el, dând larg din mâini și plecându-și capul ca un câine umilit. - Nu e zeul lui Avraam de asemenea și zeul tatălui meu? El e un zeu măreț, fără îndoială. Dar, fiule, a mai adăugat Laban, uitându-se drept în ochii lui Iacob, unde sunt ceilalți zei? Cei ai făcut cu ei? - Ce vrei să spui? a întrebat tata. Laban și-a mijit ochii și a răspuns: - Zeii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
splendoarea lui, decât aveam eu frați. Iosif mai spunea că Hamor avea mai mulți servitori decât aveam noi oi. Nu că un cioban plin de praf ca fratele meu ar fi putut spera să arunce o privire în acea casă măreață. Dar eu mă dădeam în vânt după poveștile lui fanteziste. Chiar și minciunile despre acel loc mă entuziasmau și-mi imaginam că aș fi putut să simt parfumul femeilor de la curte impregnat în tunica fratelui meu când se întorcea de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
lui Meryt, eu eram fată și nepoată de moașe, care știau meșteșugul plantelor și al infuziilor chiar mai bine decât necromanții de la On, acolo unde se învață arta vindecării în Egipt. Mă credea o prințesă a Canaanului, descendenta unei regine mărețe care fusese detronată de un rege rău. N-am corectat-o, de frică că dacă o să pronunț numele mamelor mele sau al Innei, toată povestea mea se va prăvăli peste mine și eu o să fiu aruncată din acea casă, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
de tricouri; iar eu mă masturbam În spatele catedrei. Îmi amintesc și acum ziua În care le-am dat să comenteze o frază din Du Côté de Guermantes: Puritatea unui sânge care de mai multe generații primise doar ceea ce era mai măreț În istoria Franței eliminase din felul lui de a fi tot ceea ce oamenii simpli numesc „maniere”, conferindu-i cea mai desăvârșită simplitate. Mă uitam la Ben: se scărpina În cap, se scărpina la coaie, mesteca gumă. Ce putea să priceapă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
puterea a Început să li se pleoștească și limba a devenit una dintre resursele lor cele mai viguroase. - Ca târfa lui Hamlet, care musai să‑și despacheteze inima În cuvinte. Ravelstein, cu capul lui pleșuv, puternic, agrea declarațiile ample, soluțiile mărețe și oamenii faimoși, deceniile, erele, secolele. Pe de altă parte, Însă, era la fel de familiarizat cu comici ca Mel Brooks ca și cu autorii clasici și putea să lunece de la uriașa tragedie a lui Tucidide la Moise interpretat de Mel Brooks
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
lui Nikki. Sub felul lui liniștit, e foarte reverbativ. E un lucru firesc. Desigur, el Împarte cu mine toată averea. Dar cu puțin timp În urmă Îmi spunea cât de mult și‑ar dori un semn din partea mea - un gest măreț. Pentru că nu‑i numai averea mea - e averea noastră. Nu l‑am Încurajat să intre În amănunte. Din moment ce eram prieteni atât de apropiați, aveam libertatea să cred ce pofteam despre locul lui Nikki În viața lui. Gândeam că eram destul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
Presupun și că plătești impozite grase. - Absolut. Și acum au mai apărut și niște taxe educaționale anuale. - Îmi dau seama despre ce fel de educație poate fi vorba aici. Ai participat vreodată la o Întrunire locală? - O singură dată. - Și măreața ta soție? - A venit și ea. Înainte de a fi intrat În ciclul de maladii noi și obscure, Ravelstein și cu mine avusesem nenumărate conversații haioase, ca aceea de mai sus. Părea să creadă că pun preț pe părerile lui despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
Imposibil de știut. Totuși cuvintele acelea, dacă au fost rostite de tiran, par să-i dea dreptate sculptorului. Iar el, artistul, era într-adevăr inteligent și talentat, sau numai gelos? Căci povestea spune că de la bun început între cei doi, mărețul crai și îndrăznețul arhitect și sculptor, a existat o dorință de nestăvilit de a se întrece unul pe celălalt. Și unul cu celălalt, firește. Pentru supuși, era o patimă folositoare: regele poruncea clădiri și invenții nemaiauzite, arhitectul îi întrecea toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
așa ceva era posibil. — Am glumit, am asigurat-o. E vreo sărbătoare, firește. — Ce sărbătoare? insistă ea. Nimeream tot în gol. — Ca gazdă a ta în această minunată țară, i-am spus, ar trebui să-ți explic adânca semnificație a acestei mărețe zile în viața noastră națională, dar nu-mi vine nimic în minte. — Nimic? se miră ea. — Sunt la fel de nelămurit ca și tine, am recunoscut eu. Aș putea foarte bine să fiu cine știe ce prinț din Cambodgia. Un negru mătura aleea din fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
de rezistența românilor la comunism, trebuie să spunem că au rezistat cât au furat. Satele noastre cum au înflorit, dacă nu pe lângă marile combinate ridicate de Ceaușescu în megalomania lui?“ Fârtat privi triumfător în zarea sălii. Părea furat de viziuni mărețe, înălțătoare. „De-asta, domnilor, poporul nostru a născocit atâtea și atâte proverbe care au ca temă această formă de rezistență națională. Nu vi le mai amintesc, că le știți fiecare din propria experiență. Păcat că, o spun ca o constatare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
Și-n suflet simt cântecul mării, Eu las la o parte durere și temeri Și trec în regatul uitării. Dar iar răsăritul din plinu-i clondir Îi picură solului viață, Eu iar îmi desfac aripi largi de safir Să simt strălucirea măreață. Ești visul pierdut, închis în emoții, Eu sunt măruntul și trist cerșetor, Ce bate tăcut în lacătul porții De după care te-ascunzi zâmbitor.
Sacrificiul uman. In: ANTOLOGIE by Cherbel Lavinia () [Corola-publishinghouse/Imaginative/249_a_525]
-
Roxana-Maria Cărăbuș Îmi amintesc cu drag de copacul din spatele casei bunicilor mei. Copacul despre care îmi amintesc este un stejar măreț, cu ale cărui ghinde atrăgeam veverițele pentru a mă juca cu ele. Sub umbra lui mă întâlneam cu prietenii mei în fiecare dupăamiază. Îmi aduc aminte despre acest copac ca despre locul sfânt al copilăriei mele, unde îmi reuneam gândurile
Stejarul amintirilor. In: ANTOLOGIE:poezie by Roxana-Maria Cărăbuş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_666]
-
regele și regina. Era plin de ciocolată, și el și fetele, dar fu ușor recunoscut. Toată lumea se minună de fapta eroului Zăhărel. În final, Zăhărel se căsători cu Ciocolata, o preafrumoasă fată cu părul cafeniu și în onoarea faptei sale mărețe fu numit Ciocolată-Împărat.
Povestea lui Ciocolată-Împărat. In: ANTOLOGIE:poezie by Anca Gălăţanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_679]
-
totdeauna îți amintești cu drag de-aceste clipe de vis. Oricât de trist și îngândurat ai fi, când auzi cuvântul copilărie și se ivește un zâmbet cald și luminat pe fața tristă sau îngrijorată. Viața unui copil e o perioadă măreață în care realizezi în ce lume minunată trăiești. Dar ce păcat că durează atât de puțin... cu etape atât de scurte precum anotimpurile bătrânului an care se îngemănează cu repeziciune, anotimp după anotimp, încât nu-ți dai seama cum a
Mofturile copilăriei. In: ANTOLOGIE:poezie by Raluca Gavrilă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_678]
-
era dezamăgită de ea. Dar nu la fel de dezamăgită ca Brant, atunci când acesta realizase că el avea să susțină cazul Hardwick la tribunal. —E mare păcat că pleci, a spus cântând vocalele șefa de la Resurse Umane. Aici erai destinată pentru lucruri mărețe. Cel mai tânăr șef din departamentul juridic și așa mai departe. Alice a zâmbit politicoasă. —Știu. Dar... ei bine... cred că acum vreau să fac altceva cu viața mea. Am alte responsabilități. În timp ce vorbea, Alice s-a simțit ușor trasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
trebuia să îndure toate loviturile și schingiuirile pe care i le-au dat înfătișătorii acestui simțământ josnic. A suferit toate îndurările morții barbare, pe cruce, numai din marea Lui iubire pentru omenire... Hristos a înviat, fiindcă la flacăra învățăturilor Lui mărețe se topesc din sufletul nostru toate simțămintele pătimașe, care-l fac pe om să se târască. Iubiți credincioși. Își continuă Sfinția sa predica. Sfânta noastră Bierică,numește Sărbătoarea învierii Domnului, ”Sărbătoarea sărbătorilor ”, deci, în jurul ei se învârtesc toate sărbătorile creștine, și
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
Petre îi plăcea foarte mult Frusina și tare mult își dorea o soție ca ea. Plecase mulțumit că va veni măcar la repetiție și va avea ocazia să se întâlnească cu ea și chiar să o conducă acasă. Avea planuri mărețe. Oamenii pe care îi anunțase au venit dis de dimineață la Gheorghe și au plecat împreună pe câmp, la cules. Spre seară, Petre a venit cu remorca și astfel au încărcat toată recolta pe ziua respectivă. Toată lumea a fost mulțumită
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
Asta e ceva foarte comun la boși. Însă mai e ceva, ceva deosebit, cum n‑am mai văzut niciodată. Îi plac jocurile diabolice cu oameni. Pentru el, noi suntem niște pioni lipsiți de Însemnătate În planul lui grandios. Construiește ceva măreț, În care noi nu contăm. În toiul petrecerii de dinainte de Crăciun - un fel de bufet constipat și protocolar, pentru maimuțele tribului, căci la trust omul era dresat de la bun Început să revină la stadiul de maimuță - m‑am trezit că
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]