KorAP: Find »[drukola/base=maghiar & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...106 107 108 ...193 >

4,819 matches

Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537

naționalul nu aparține unui spațiu geografic, ci este un areal spiritual. Granițele statale sînt definite geografic, dar acestea nu delimitează spațiul național, transfrontalier. Cine nu crede să ia aminte la viața spirituală a maghiarilor din România; dincolo de multe alte aspecte, maghiarii sînt și rămîn maghiari, iar pentru asta trebuie să fie apreciați, nu respinși. Granițele românismului nu se opresc la frontierele statale ale României. Milioane de români trăiesc dincolo de granițele României, acolo unde au trăit dintotdeauna neam de neamul lor, istoria

A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU (2013) [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
ideologică națională iluministă, București, 1978, p. 276. footnote> . Drepturile pe care Școala Ardeleană le susținea pentru ,,națiunea valahă“, cu argumente istorice și demografice (românii, populația majoritară din Transilvania, descendenți din romani, se aflau aici cînd teritoriul a fost ocupat de maghiari), se limitau la adnumerarea românilor între stările principatului ca a patra națiune politică, egală în drepturi cu celelalte, și nu pretindeau statut de privilegiat. Cererea era în conformitate cu preceptele biblice, puse în acord cu principiile iluministe: ,,toți oamenii deopotrivă

A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU (2013) [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799

specializate. Abrevierile dispun de trei posibilități de acord: (i) în funcție de trăsăturile phi ale substantivului-centru din alcătuirea grupului nominal abreviat (SUA - Statele Unite ale Americii, UE - Uniunea Europeană, URSS - Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, BCR - Banca Comercială Română, TVR - Televiziunea Română, UDMR - Uniunea Democrată a Maghiarilor din România, PNL - Partidul Național Liberal, CNA - Consiliul Național al Audiovizualului, CNP - cod numeric personal, TVA - taxa pe valoare adăugată, RMN - rezonanță magnetică nucleară etc.); (ii) acord conceptual, în funcție de trăsăturile substantivului generic care denumește clasa în care se încadrează conceptul

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
Caracalului și drama lui de astăzi stă în directă legătură cu vremurile de atunci (M. Tatulici, Realitatea TV) (51) Ministerul și ministrul are sarcina întocmirii proiectelor (G. Frunda, Realitatea TV) (52) realitatea și momentul ne face să vedem și altfel maghiarii (C. Preda, Realitatea TV) (53) SAR și toți cei de la SAR a dat publicității... (R. Turcescu, Realitatea TV) (54) isteria și fanatismul s-a propagat și în rândul fanilor (M. Dinescu, Realitatea TV) (55) prevederile Curții Constituționale și ce hotărăște

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
apariția indigestiei (Antena 1, 2009) Planificarea Europei, prosperitatea Europei, nu e numai un obiectiv al României. (Realitatea TV, 2007) scenariul, regia îi aparține lui Traian Băsescu (Realitatea TV, 27.VIII.2007) realitatea și momentul ne face să vedem și altfel maghiarii (Realitatea TV, 13.VIII.2007) socialul și politicul este o improvizație istorică (Realitatea TV, 11.VIII.2007) lipsa de reacție, corupția, indolența nu a mișcat norii (Realitatea TV, 25.VII.2007) O democrație și un stat de drept nu poate

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426

accentuată din sânul elitelor și din dificultatea crescândă de a menține intacte statele naționale fragmentate cultural și regional. Prin urmare, ele iau forma unei autodizolvări sau autodistrugeri un fel de demisie politică colectivă. Un exemplu este decizia Partidului Socialist Muncitoresc Maghiar din 7 octombrie 1989 de a se autodizolva (1.059 de delegați la congresul partidului au votat pentru dizolvare și numai 159 s-au opus). Sau putem da drept exemplu transferul de putere al regimului comunist cehoslovac în zece zile

Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
31,8 27,8 18,7 12,1 14,3 15,1 32,4 44,0 33,5 42,4 Sursa: Extras din statisticile electorale. Cartelurile electorale 1922 și 1928: P.N.Ț. și P.S.D.Ș. 1926: P.Poporului și P.Maghiar; 1927 și 1928: P. Maghiar și P. German; 1927: P. Liberal și P. Țărănesc (disident); 1931: fuziunea P. Naționalist (Iorga) cu P. Liberal. Printre celelalte partide mici din 1919 și 1920 erau P. Democrat (dominant în Bucovina) și P. Țărănesc

Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
erau practicate pe scară mai largă decât în alte părți. Mai mult decât atât, în acele regiuni, candidații minorităților etnice figurau pe listele partidelor mari. Aceste grupuri etnice din sud-estul țării nu aveau voie să aibă propriile organizații politice, ca maghiarii și germanii. În ciuda caracterului amorf al alegătorilor rurali, partidele românești erau foarte rigide, fără îndoială din cauza reprezentării proporționale (și aceasta denaturată de prima majoritară) care permitea distribuirea mandatelor parlamentare la nivel național și care întărea, în consecință, autoritatea comitetelor centrale

Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303

de România la Tratatele de Pace de la Paris și stipulat în Constituția din 1923. Fiecare minoritate a ales o cale proprie de exprimare, unii prin neparticiparea la viața politică românească, iar alții printr-o perseverență constantă în atingerea obiectivelor urmărite. Maghiarii au înființat Uniunea Maghiară (ianuarie 1921) și Partidul Popular Maghiar (iunie 1921), care au fuzionat în iulie 1921. Alte formațiuni ale aceleiași minorități au fost Partidul Poporului Maghiar (august 1921), Partidul Național Maghiar (februarie 1922), Partidul Maghiar din România (decembrie

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
în frunte pe I. Grun, iar al doilea, al minorităților ungară, ucraineană și poloneză, pe Wolski, Schewikin și Magyar. Un alt birou se ocupa de România și Ungaria, fiind condus de Vl. Sarabijanov și, evident, divizat în două subbirouri. Cel maghiar era condus de E. Bulinger și Al. Garbay, în timp ce subbiroul român avea filiale pentru minorități - basarabeni, unguri, dobrogeni - și era condus de Iosif Socar din Chișinău. Legătura comuniștilor cu sindicatele din România se efectua prin Willi Roth și Tanceru, conducătorii

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
cuprindea subsecții pentru România la Debrețin, Nagybecskerek și Seghedin. Unitățile militare, de grăniceri și formațiunile de jandarmi de la granița de Est au fost angrenate în culegerea de informații cu caracter militar din România. În această activitate au fost întrebuințați și maghiarii, care treceau regulat granița pentru muncile agricole, în interes de afaceri sau turism. Tot în acest scop au fost interogați cetățenii români de naționalitate maghiară, care treceau în Ungaria pentru diverse probleme. Agenți ai serviciului de spionaj ungar au fost

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
elemente șovine din rândul naționalității maghiare. Aceste elemente au provenit din armată, din fostele servicii de informații, contrainformații și polițienești austro-ungare, precum și din rândul organizațiilor paramilitare și teroriste. Agentura serviciilor s-a recrutat din rândurile dezertorilor din armata română, a maghiarilor din Ungaria cu legături sau rude în România, a studenților maghiari aflați la studii în Ungaria, a marinarilor care navigau pe Dunăre, a unor persoane avide după bani și cu o moralitate îndoielnică; o altă categorie atrasă la colaborare a

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
sau rude în România, a studenților maghiari aflați la studii în Ungaria, a marinarilor care navigau pe Dunăre, a unor persoane avide după bani și cu o moralitate îndoielnică; o altă categorie atrasă la colaborare a fost alcătuită din rândul maghiarilor, care lucrau în aparatul de stat și de siguranță român, în industria de apărare națională, în transporturi, comunicații telefonice și telegrafice, poștă etc. O atenție deosebită s-a acordat atragerii în acțiuni ostile statului român a unor cadre militare și

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
sau de altă natură. În plus, 50% din funcționarii publici erau minoritari, însă majoritatea dintre aceștia „nu au voit” să învețe limba română și nici nu au dovedit loialitate față de statul român. Prin coruperea autorităților administrative, întreprinderile industriale conduse de maghiari au găsit modalități de a se sustrage taxelor și impozitelor, sumele fiind trimise în străinătate și utilizate în acțiuni potrivnice României. Presa minoritară a fost documentată ca un mijloc de informații și spionaj pentru Ungaria, iar fiecare maghiar „de încredere

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
conduse de maghiari au găsit modalități de a se sustrage taxelor și impozitelor, sumele fiind trimise în străinătate și utilizate în acțiuni potrivnice României. Presa minoritară a fost documentată ca un mijloc de informații și spionaj pentru Ungaria, iar fiecare maghiar „de încredere” din Transilvania avea câte o misiune secretă pentru cazul în care cele două țări s-ar afla în război. Prin propaganda desfășurată, toate organizațiile și mișcările politice, economice și culturale au promovat restaurarea Ungariei Mari și au considerat

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
provizorie. Serviciul Secret a concluzionat activitatea desfășurată de structurile specializate ungare în România astfel: 1. Ungaria întreține în România un serviciu de spionaj militar, politic și economic care caută să pătrundă în toate instituțiile statului. Populația minoritară, în mod special maghiarii, „dau cel mai mare concurs” la aceste acțiuni, pe care le consideră drept datorii patriotice. Atingerea obiectivelor a fost facilitată de existența elementelor alogene „în organismul nostru de stat”, care lucrează în favoarea intereselor străine sau așteaptă doar momentul potrivit să

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
datorii patriotice. Atingerea obiectivelor a fost facilitată de existența elementelor alogene „în organismul nostru de stat”, care lucrează în favoarea intereselor străine sau așteaptă doar momentul potrivit să acționeze. 2. Prin propaganda agresivă revizionistă desfășurată neîntrerupt s-a dorit ca fiecare maghiar din România să devină „un dușman neîmpăcat” al acestui stat. 3. Ungaria s-a axat pe utilizarea congenerilor din România, care au primit misiuni subversive în funcție de locul de muncă: funcționarii statului să saboteze serviciile publice și să creeze nemulțumiri ale

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
sprijin, direct sau indirect, acțiunile antiromânești. Acestea au fost grupate astfel: factorii politici, în principal Partidul Maghiar, care a înglobat aproape toți ungurii din România și care dirijează toate acțiunile acestora; factorii socialo-culturali; factorii economici; factorii individuali, deoarece fiecare etnic maghiar s-a dovedit „virtualmente” un agent în slujba Ungariei. Din punctul de vedere al securității naționale, pe timp de pace această acțiune avea consecințe „destul de grave”, însă pe timp de război acestea nu puteau fi decât „dezastruoase”. „A sta cu

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
opiniei publice internaționale față de situația din Transilvania și promovarea ideii că numai o intervenție armată poate salva populația minoritară. 2. O acțiune de sabotaj, cu misiunea de a anihila mijloacele de apărare naționale. În primul rând au fost vizați muncitorii maghiari din întreprinderi, care au fost cultivați să saboteze produsele necesare armatei, iar tinerii concentrați au fost îndemnați să dezerteze cu tot cu echipamentul din dotare. A doua linie a urmărit sabotarea autorităților prin neplata impozitelor, sustragerea de la rechiziții și chiar distrugerea unor

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
comună, cu misiunea de a pregăti informativ și propagandistic un atac asupra României. Situația politică din țară a fost speculată prin intermediul Legației Ungariei de la București, care a susținut curentul autonomist inițiat de românii ardeleni și a transformat Comitetul Național al Maghiarilor din România într-un instrument dirijat de la Budapesta. În concordanță cu planurile ungare, dar mergând mai departe, președintele N.S.D.A.P. România, Arthur Konradi, a elaborat un plan de dezmembrare a țării. Conform acestuia, România trebuia împărțită între Ungaria, Bulgaria și

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Tratatul de la Trianon și lipsa de drepturi ale congenerilor săi din statele succesorale ale imperiului austro-ungar. Acesta a arătat că Cehoslovacia „își prigonea cetățenii de altă limbă”, fapt care a impus intervenția marilor puteri, iar următoarea țară care refuză drepturi maghiarilor este România. Discursul contelui Csaky a fost preluat și comentat pozitiv de presa italiană, care s-a situat în totalitate de partea revendicărilor ungare. La mijlocul anului 1939, organizațiile paramilitare din Ardeal se aflau în stare de luptă, în vederea inițierii unor

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
se aflau în stare de luptă, în vederea inițierii unor acțiuni de sabotaj asupra infrastructurii și stabilimentelor industriale, respectiv de dezordini publice în apropierea frontierei comune. În ziua de 14 octombrie 1939, la Satu-Mare, a fost descoperită o organizație teroristă a maghiarilor din România, care avea misiunea de a submina autoritatea statului român și a ajuta, la momentul oportun, o ofensivă a armatei ungare. Au fost efectuate percheziții și au fost arestate peste 200 de membri ai organizației, din cele mai diverse

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
tipărite și distribuite numeroase volume de propagandă, au fost redactate rugăciuni speciale și s-a încercat agitarea minorității sârbe din Banat în vederea exprimării unor pretenții și nemulțumiri față de statul român. Legația Ungariei de la București, în colaborare cu Comitetul Național al Maghiarilor din România, au pus la punct un plan de acțiune care a prevăzut înființarea unor echipe volante cu sarcina de a distribui materiale propagandistice, de a înființa case culturale maghiare și societăți sportive, toate în scopul unei pregătiri a minoritarilor

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
contrainformative eficiente, care au dejucat posibilitatea executării unor sabotaje sau a altor acte subversive, planificate în afara României. La începutul anului 1938, Secția a II-a a elaborat un material pe baza informațiilor furnizate de agenții săi, intitulat Serviciul de informații maghiar ofensiv și defensiv. Acesta se afla în subordinea Ministerului de Honvezi, purta titulatura de Secția VII D și avea următoarele priorități: - să organizeze și să conducă acțiunea de spionaj, teroristă și de propagandă; - să studieze și să interpreteze informațiile primite

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
P.C.: - informează asupra personalului funcționar și de serviciu al legațiilor; - țin evidența mijloacelor de locomoție a acestora; - semnalează orice schimbare survenită la D.G.P. și C.J.; S.S.I.-C.J.: urmăresc deplasarea în teritoriu a membrilor legațiilor. 4. Urmărirea acțiunilor de terorism (maghiar, comunist, bulgar): M.St.M.: semnalează cazurile suspecte; D.G.P.: semnalează cazurile și participă la cercetari în colaborare cu celelalte structuri; S.S.I.: informează, urmărește, supraveghează și participă la cercetări; P.P.C.: semnalează cazurile și le predă pentru cercetare; C.J.: semnalează cazurile și

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]