3,109 matches
-
55 sunt în Elveția și 19 la granița cu Italia. In Alpii Walliser sunt un număr 12 piscuri, constituind cei mai înalți munți din Elveția. Vârful cel mai înalt din Walisseri și din Elveția este Dufourspitze (4.634 m) din Masivul Monte-Rosa.Acești munți cu piscurile lor înzăpezite sunt punctele de atracție principale ale Elveției pentru schiori și turiști din lumea întreagă.Prin amplasarea centrală geografică a Alpilor Waliser, încercuiți fiind de Masivul Alpilor, regiunea Walliser are o climă mai blândă
Geografia Elveției () [Corola-website/Science/306335_a_307664]
-
din Elveția este Dufourspitze (4.634 m) din Masivul Monte-Rosa.Acești munți cu piscurile lor înzăpezite sunt punctele de atracție principale ale Elveției pentru schiori și turiști din lumea întreagă.Prin amplasarea centrală geografică a Alpilor Waliser, încercuiți fiind de Masivul Alpilor, regiunea Walliser are o climă mai blândă decât clima munților învecinați din nord și sud. Această climă a favorizat zona de pădure, care aici urcă la altitudini mai mari. Elveția prin structura topografică a reliefului are cca. 1500 de
Geografia Elveției () [Corola-website/Science/306335_a_307664]
-
teritoriu elvețian, restul în Italia. Se mai pot aminti lacurile Neuenburgersee (215.20 km²), Vierwaldstättersee (113.72 km²) și Zürichsee (88.17 km²). Două fluvii mari europene au izvorul în Elveția și anume Rinul și Ronul.Ambele fluvii izvoresc din Masivul Gotthard care este și o cumpănă a apelor.Rinul curge prin Reichenau din cantonul Graubünden, prin unirea celor două ramuri (Rinul Anterior și Rinul Posterior), de fapt numai Rinul Anterior izvorăște din estul Masivului Gotthard, Rinul Posterior își are izvorul
Geografia Elveției () [Corola-website/Science/306335_a_307664]
-
și Ronul.Ambele fluvii izvoresc din Masivul Gotthard care este și o cumpănă a apelor.Rinul curge prin Reichenau din cantonul Graubünden, prin unirea celor două ramuri (Rinul Anterior și Rinul Posterior), de fapt numai Rinul Anterior izvorăște din estul Masivului Gotthard, Rinul Posterior își are izvorul situat în sud în Pădurea Rinului din Tessin lângă Pasul Bernadino. Rinul curge prin localitățile mai mari Schaffhausen, Basel la granița cu Liechtenstein și Austria (prin landul Voralberg) până ce se varsă în Lacul Boden
Geografia Elveției () [Corola-website/Science/306335_a_307664]
-
mari Schaffhausen, Basel la granița cu Liechtenstein și Austria (prin landul Voralberg) până ce se varsă în Lacul Boden, lângă Constanța părăsește lacul curgând mai departe pe teritoriul Germaniei curge spre nord vărsându-se în Marea Nordului. Ronul izvorăște din partea vestică a Masivului Gotthard (Rhônegletscher) (Ghețarul Ronului) curge prin cantonul Wallis vărsându-se în Lacul Geneva, părăsește lacul lângă orașul Geneva părăsește Elveția vărsându-se pe teritoriul Franței în Marea Mediterană.Cu excepția râurilor din Engadina (ital.Engadina Grădina Innului din cantonul Graubünden) și a
Geografia Elveției () [Corola-website/Science/306335_a_307664]
-
sau Rhône.Râul Inn izvorește la sud de St. Moritz (Engadin) trecând prin lacul Silser prin Tirol și se varsă la Passau în Dunăre care se va vărsa în Marea Neagră pe teritoriul României. Tessin sau Tilcino izvorăște din partea sudică a Masivului Gotthard curge spre sud trece prin Lacul Maggiore, se varsă în Pad care la rândul lui se varsă pe teritoriul Italiei în Marea Mediterană.Râul care are lungimea cea mai mare pe teritoriul Elveției este Rinul cu 375 km urmat de
Geografia Elveției () [Corola-website/Science/306335_a_307664]
-
sud trece prin Lacul Maggiore, se varsă în Pad care la rândul lui se varsă pe teritoriul Italiei în Marea Mediterană.Râul care are lungimea cea mai mare pe teritoriul Elveției este Rinul cu 375 km urmat de Aare (izvor în Masivul Gotthard) cu 295 km și Ronul cu 264 km.Alte râuri ce se mai pot aminti sunt Reuss și Limmat (afluenți ai Aarelui); Doubs având izvorul în Franța, care traversează Jura spre nord se varsă în Sona care la rândul
Geografia Elveției () [Corola-website/Science/306335_a_307664]
-
granițele gnaisice, șisturile, grauwackele și conglomeratele (formațiunea de Carpelit), granițele și dioritele din partea cea mai înaltă (în care se află vârful Țuțuiatu), cuarțitele, filitele etc. Urmează spre vest prima culme secundară numită Culmea Cheii, cu vârful Pricopan (370 m) și masivul Maegina (285 m), ce se îndreaptă convergent prin Dealul Carapacea tot spre Dealul Carpelit. Culmea Pricopanului sau Cheii (cu numeroase vârfuri ascuțite) și masivul Megina închid depresiunea longitudinala Greci, drenata de două vai, largi, - Dumbravei și Plopilor, ce se prelungește
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
etc. Urmează spre vest prima culme secundară numită Culmea Cheii, cu vârful Pricopan (370 m) și masivul Maegina (285 m), ce se îndreaptă convergent prin Dealul Carapacea tot spre Dealul Carpelit. Culmea Pricopanului sau Cheii (cu numeroase vârfuri ascuțite) și masivul Megina închid depresiunea longitudinala Greci, drenata de două vai, largi, - Dumbravei și Plopilor, ce se prelungește spre nord-est, cu partea superioară a depresiunii Cernei. Această culme secundară este constituită din granițe gnaisice, micașisturi, cuarțite și amfibolite, intens dezagregate. Spre nord-vest
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
constituită din granițe gnaisice, micașisturi, cuarțite și amfibolite, intens dezagregate. Spre nord-vest, culmea Pricopanului se prelungește prin Dealul Sărărica, dar cu înălțimi mai mici. Tot spre vest, urmează a doua culme secundară, paralelă cu cele precedente, formată din mai multe masive mamelonare, cu caracter insular, înecate în loess și așezate în culise, în care se deosebesc dealurile Orliga (117 m), Carcaliu (95 m), Piatra Rîioasă (112 m), Priopcea (409 m) și Mircea Vodă (206 m). Acestea sunt constituite din cuarțite, care
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
caracter insular, înecate în loess și așezate în culise, în care se deosebesc dealurile Orliga (117 m), Carcaliu (95 m), Piatra Rîioasă (112 m), Priopcea (409 m) și Mircea Vodă (206 m). Acestea sunt constituite din cuarțite, care predomina în masivul Priopcea, din micașituri, filite etc. și dezvoltate în plină zona stepică, joasă. Ultimele înălțimi, care se prezintă sub formă de masive cu totul izolate, sunt Iacobdeal, cu vârful Victoria (341 m) și Piatră Roșie (ambele constituite din granițe), apoi Dealurile
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
Rîioasă (112 m), Priopcea (409 m) și Mircea Vodă (206 m). Acestea sunt constituite din cuarțite, care predomina în masivul Priopcea, din micașituri, filite etc. și dezvoltate în plină zona stepică, joasă. Ultimele înălțimi, care se prezintă sub formă de masive cu totul izolate, sunt Iacobdeal, cu vârful Victoria (341 m) și Piatră Roșie (ambele constituite din granițe), apoi Dealurile Bujoarele (38 0m), în care apar gresii, șisturi și calcare de varsta devoniana. Pe latura estică a Munților Macin, până la valea
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
de tip renan și are afinități cu Koblontianul din perimetrul Bosforului, constituind o verigă importantă pentru stabilitatea paleogeografiei Devonianului din această parte a Europei. Cuprinde un pinten calcaros ce domină lacul Razim și adăpostește o vegetație specifică stepei păstrată pe masivele calcaroase N- Dobrogene. Această vegetație e derivată din unități de tipul Stipo (ucrainiacae) și Festucetum (valesiacae), Stipetum capillate și din unități ale aiaantei Pimpinello-Thymion. Aria protejată Munții Macin este situată într-una dintre cele mai remarcabile regiuni naturale ale Europei
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
aparțin Administrației Naționale a Pădurilor, din care 10.160 ha sunt păduri, 940 ha sunt terenuri neproductive, 130 ha sunt habitate stâncoase și 61 ha sunt alocate administrației, restul de 30 ha fiind pășune comunala ce aparține Consiliului Local Macin. Masivul muntos al Măcinului, având înălțimi maxime cu puțin peste 450 m, afișează o siluetă impozanta, iar piscurile se ridică brusc în apropierea Dunării, situate la aproximativ 20 m altitudine. De reținut că diferența de nivel dintre Lunca Dunării și lanțul
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
Ciumița- care izvoresc de sub poalele vârfului Rusca, la o altitudine de aproâimativ 1.200 metri. Este unul dintre cele mai mari și importante râuri ale județului, lungimea sa fiind de 73 de km, dintre care 65 km sunt străbătuți prin masivul Poiana Ruscăi. Suprafață de colectare este foarte mare, 740 kmp. Râul Cerna este alcătuit din trei segmente: primul segment, care începe odată cu izvoarele râului și ține până la vărsarea acestuia în Barajul Cinciș-Cerna, segmentul mijlociu este cuprins de la ieșirea râului din
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
Hunedoara, albia străbate un defileu stâncos. De la confluenta cu acest râu, albia Cernei se lărgește formând o frumoasă și fertila vale, mai largă cu cât se apropie de Mureș. Predomina fragmentarea reliefului, cu valori de 3km/km². Văile care fragmentează masivul sunt în general adânci și strâmte, atât din cauza calcarelor jurasice pe care le străbat în partea de est, cât și din cauza ridicării acestor munți pe verticală, începând din pliocen. Văile au fost locuite, în consecință, foarte puțin, așezările fiind dispuse
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
Presiunea atmosferică este în medie/an de 742 mm Hg variind între maximă de 762 mm Hg în luna decembrie și minimă de 732 mm Hg în luna iulie. Din punct de vedere geologic, bazinul hidrografic al râului Cerna aparține masivului Poiana Ruscăi. Până în Hunedoara, este constituit din șisturi cristaline peste care s-au depus formațiuni terțiare și apoi cuaternare. De la Hunedoara spre Nord aprține neogenului depresiunii. În cuprinsul luncilor, pe depozite aluviale sau aluvio-proluviale, s-au format soluri aluviale, sub
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
terenurilor cultivate și depășește 5% sub păduri. Valea Cernei beneficiază de o varietate a resurselor de subsol și se prezintă cu un veritabil depozit de substanțe minerale utile, în special minereuri de fier, zinc, talc, marmură, dolomite și calcare. Din Masivul Poiana Ruscai fac parte șisturi cristaline mezometamorfice care sunt importante în zăcăminte de fier, găsindu-se că depozite lentiforme de siderită de lungimi și grosimi variabile, transformată în limonită în zona de oxidație. Câmpul cel mai important începe pe linia
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
2005 4.Kräutner, H.G. - Munții Poiana Rusca - Colecția Munții noștri, Editura sport-turism, 1984; 5.Chirica, Nicolae, Răceanu, Victor, Sub cerul purpuriu al Hunedoarei, Hunedoara, 1976; 6.Universitatea București, Institutul de Geografie - Geografia României, tratat, Editura Academiei, 1987. 7. Ilinca, Nicolae, Masivul Poiana Ruscai - Colecția „Carpații României”, Editura Vinea, 1994 8.http://arheologie.ulbsibiu.ro/publicații/bibliotheca/chunedoara/cadru%20geografic.htm 9. http://arheologie.ulbsibiu.ro/publicații/cărți/ch/capitol 1.htm 10. Răceanu,Viorel, Brâncoveanu, Ioan - Documentar privind satul Cinciș, Întreprinderea
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
evidență interacțiunea dintre gospodărirea apelor și celelalte ramuri economice și să definească în special măsurile care trebuiau luate de celelalte sectoare economice pentru a asigura o utilizare rațională a apelor. Planul de dezvoltare era o inițiativă a Organizației Unității Africane. Masivul Fouta Djallon, este situat în partea de vest a Africii, ocupând cea mai mare pare a Guineei, precum și părți mai reduse din statele învecinate. Pe acest masiv muntos se concentrează precipitațiile aduse în sezonul secetos de curenții de aer din
Andrei Filotti () [Corola-website/Science/306352_a_307681]
-
rațională a apelor. Planul de dezvoltare era o inițiativă a Organizației Unității Africane. Masivul Fouta Djallon, este situat în partea de vest a Africii, ocupând cea mai mare pare a Guineei, precum și părți mai reduse din statele învecinate. Pe acest masiv muntos se concentrează precipitațiile aduse în sezonul secetos de curenții de aer din spre Oceanul Atlantic, masivul fiind zona din care izvorăsc principalele cursuri de apă din Africa de Vest: Senegal, Gambia, Niger, Konkoure și altele mai mici, resursele cărora sunt vitale pentru
Andrei Filotti () [Corola-website/Science/306352_a_307681]
-
este situat în partea de vest a Africii, ocupând cea mai mare pare a Guineei, precum și părți mai reduse din statele învecinate. Pe acest masiv muntos se concentrează precipitațiile aduse în sezonul secetos de curenții de aer din spre Oceanul Atlantic, masivul fiind zona din care izvorăsc principalele cursuri de apă din Africa de Vest: Senegal, Gambia, Niger, Konkoure și altele mai mici, resursele cărora sunt vitale pentru întreaga zonă. Totuși din cauza climatului tropical, echilibrul natural al masivului este precar și capacitatea de regenererare
Andrei Filotti () [Corola-website/Science/306352_a_307681]
-
curenții de aer din spre Oceanul Atlantic, masivul fiind zona din care izvorăsc principalele cursuri de apă din Africa de Vest: Senegal, Gambia, Niger, Konkoure și altele mai mici, resursele cărora sunt vitale pentru întreaga zonă. Totuși din cauza climatului tropical, echilibrul natural al masivului este precar și capacitatea de regenererare a vegetației este relativ redusă. Extinderea practicilor agricole tradiționale ale populației, ca urmare a creșterii demografice risca să distrugă acest echilibru și să afecteze economia tuturor țărilor din aval. Elaborarea planului a fost coordonată
Andrei Filotti () [Corola-website/Science/306352_a_307681]
-
Guineei. Aceste planuri de amenajare urmăriseră în linii mari aceleași principii de bază ca și Planurile de Amenajare ale bazinelor hidrografice din România. Niciuna din lucrările identificate nu fusese însă realizată, din cauza dificultăților de finanțare. În momentul elaborării studiului pentru masivul Fouta Djallon, niciuna dintre propunerile acestor planuri de amenajare nu a putut fi valorificată. Cerințele din noua etapă impuneau o abordare care să nu pună accentul doar pe amenajarea resurselor de apă, ci pe o dezvoltare coordonată a diferitelor sectoare
Andrei Filotti () [Corola-website/Science/306352_a_307681]
-
avea cel puțin aceeași importanță cu amenajarea cursurilor de apă. Cele de mai sus sunt prezentate doar pentru a ilustra noul mod de abordare a planurilor de amenajare. Comparând Planul de amenajare al bazinului Ciad și programul de amenajare a masivului Fouta Djallon, cu planul de amenajare al Apelor din România, toate coordonate de Andrei Filotti, se poate vedea evoluția gândirii sale, de la o amenajare în scopuri multiple a resurselor de apă la o dezvoltare economică integrată a întregului bazin hidrografic
Andrei Filotti () [Corola-website/Science/306352_a_307681]