10,807 matches
-
diferențele se estompează. 4.1.2.Modelul Porter cu cinci „forțe”tc "4.1.2. Modelul Porter cu cinci „forțe”" Modelul ales ca instrument de analiză este creat de Michael Porter (1979) și propune o abordare calitativă, evitând orice formulă matematică. Autorul reia modelul în 1980 și 1985 și explică într-un limbaj relativ accesibil pentru manageri niște corelații cunoscute din economia industrială, cu exemplificări punctuale legate de un produs, o industrie sau o firmă, ceea ce asigură senzația de înțelegere rapidă
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
serie de modele de natură economică, dar nu numai, care explică preferințele acestora pentru un anumit set de performanțe ale firmei sau legătura dintre comportamentul acționarilor și strategia firmei. Un segment consistent al analizei financiare a firmei, conținând inclusiv modele matematice optimizatoare, îi este destinat acționarului. Acesta este ajutat să decidă într-o manieră economic rațională, astfel încât să transforme firma într-o entitate predictibilă. La prima vedere, s-ar crede că studiul său este facil. Simplificând la extrem comportamentul acționarului, se
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
avere, în urma degenerării; căci, în timp ce paznicii din modelul ceresc nu posedau nimic al lor în afară de trup (și, în fond, nici acesta nu era al lor în sensul de a dispune liber de el, ci aparținea corpului metafizic al cetății), dezordinea matematică a timpului genezei ajunge să dezbine cetatea într-un neam ce este înclinat spre câștig și unul spre orânduirea dreaptă și dă naștere proprietății private și relațiilor de stăpânire dintre oameni. Constituția care ajunge să se corupă nu este, așadar
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
taxonomiei sale, care pare a impune ca cea mai bună constituție regalitatea, Aristotel va construi în cartea a VII-a a Politicii imaginea unei constituții maximale care nu va avea de-a face cu regalitatea, ci va constitui un model matematic (o medie) al aspectelor de excelență din toate formele. Pentru el, adevărata „istorie” se petrece ca „istorie a animalelor”, a agregării societății umane, și are ca punct de proveniență și model familia și raporturile intrafamiliale. Mișcarea înăutrul morfologiei sale politice
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
de cea religioasă, limitând sau chiar blocând intervenția celei de-a doua în exercițiul politic. Și mai putem explica demersul într-un fel: Platon este atras de matematică, la fel ca și unele dintre personajele sale și, pentru că rezultatele calculelor matematice sunt universal valabile, e mai sigur să folosești această metodă chiar și când nu e vorba de numere. Omul politic este un X într-o ecuație pe care o putem rezolva prin mai multe metode, numai că ecuația mai depinde
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
jargon modern (ceea ce aici înseamnă obiectivant) o problemă anterioară oricărei gândiri obiectivatoare. Ceea ce ni se dă în maniere multiple, în funcție de experiența noastră, ni se dă (și în același timp ni se ascunde - rămânând tainic) și sub specia unicității. Un ocol matematic ne poate ajuta să vedem ceea ce Platon înțelegea prin Idei. Ne amintim că pragul intrării în Academia platonică îl reprezenta cunoașterea geometriei, iar în gândirea sa tardivă Platon asimilează ideile numerelor (care, pentru omul acelor vremi aveau o încărcătură mai
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
matematicianului, măsurăm, determinăm și relaționăm lumea exterioară. Însă, dacă pe tărâmul matematicilor lucrurile sunt relativ clare, problemele apar - așa cum a observat Aristotel - când e vorba de raportarea la lumea schimbătoare a naturalului și a umanului. Dacă la nivel cosmologic proiecția matematică a Ideilor face inteligibilă structurarea lumii, ce se întâmplă la scară umană - care e forma ce articulează viața Cetății? Răspunsul lui Platon e: „o dreptate pentru dreptate, întemeiată pe înțelegerea faptului că dreptatea e în ea însăși ceva bun și
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
se vedea celebrul exemplu din „Flatland”-ul lui Edwin Abbott), e, în cele din urmă, o ierarhie a cunoașterii și (întrucât cunoașterea e înțeleasă ca raport cu ceea ce e cunoscut) o ierarhie a modurilor de a fi. În acest sens, „matematica furnizează un model al ființei în general” (p. 198). În vârful acestei ierarhii se află Unul, principiul unificator în virtutea căruia tot ceea ce este poate fi înțeles sub specia unității. În egală măsură, trebuie să existe un principiu secund care să
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
printr-o intuiție vizionară a sufletului pe care antichitatea greacă o cunoștea bine: mitul”. Că Platon a fost o lungă perioadă de timp interpretat prin matematizare excesivă e ușor de probat. Ideile au apărut multor comentatori ca fiind similare propozițiilor matematice cu justificarea că locul supracelest este prin definiție aspațial. Ceea ce rămâne în genere acceptat este faptul că o dată cu Parmenide, Sofistul, Politicul și Timaios se constată o atenuare a teoriei Ideilor în sensul unei orientări logistice. Această tendință de interpretare a
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
este în viziunea lui Platon „un al treilea termen, paralel cu mișcarea și repausul”. Această ieșire din binaritatea logică nu face decât să infirme ipotezele comentatorilor care susțineau că platonismul (ca și pitagorismul, de altfel) este o filosofie de tip matematic. Platon nu este străin spiritului geometric, dar filosofia sa trăiește peste milenii, reușind să fie mereu contemporană cu toate generațiile, printr-un spirit de finețe care nu poate fi epuizat în interiorul non-contradicției aristotelice. Importanța pe care Platon o acordă mitului
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
1.2.d. Caracteristici cognitive. În cadrul acestei etape de viață încep să se contureze diferențele în baza variabilei sex la nivelul unor abilități speciale și al randamentului școlar. Fetele pot prezenta performanțe superioare în ceea ce privește fluența verbală, ortografia, citirea și calculul matematic. Băieții obțin scoruri mari la raționamentul matematic, orientare spațială și soluționarea problemelor de descoperire. Acum pot apărea diferențe și în ceea ce privește erorile tipice. Băieții sunt mai înclinați să facă erori de rezolvare, în timp ce fetele pot cădea în capcana erorilor de interpretare
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
etape de viață încep să se contureze diferențele în baza variabilei sex la nivelul unor abilități speciale și al randamentului școlar. Fetele pot prezenta performanțe superioare în ceea ce privește fluența verbală, ortografia, citirea și calculul matematic. Băieții obțin scoruri mari la raționamentul matematic, orientare spațială și soluționarea problemelor de descoperire. Acum pot apărea diferențe și în ceea ce privește erorile tipice. Băieții sunt mai înclinați să facă erori de rezolvare, în timp ce fetele pot cădea în capcana erorilor de interpretare, dat fiind natura asociațiilor Ă dincolo de textul
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ne vom opri asupra lor. 2. Aptitudini complexe Ă sunt acele aptitudini care permit realizarea unei activități mai ample, de tip profesional (aptitudine tehnică, aptitudine muzicală). Există unele suprapuneri în această clasificare. Astfel, o aptitudine complexă, cum ar fi aptitudinea matematică, poate cristaliza mai multe aptitudini simple cum ar fi în cazul nostru aptitudinea numerică și inteligența ca aptitudine generală. De asemeni, aceeași aptitudine de grup poate fi implicată în constituirea mai multor aptitudini complexe (capacitatea de reprezentare spațială poate interveni
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
implicând, pe lângă ușurința în operarea cu numerele, și capacitatea de a rezolva problemele (adică inteligența generală). De altfel, sunt binecunoscute cazurile de persoane cu inteligență redusă, dar capabile de a efectua calcule foarte complicate, deși nu reușesc să rezolve probleme matematice relativ simple. Primul care poate observa nivelul de dezvoltare al aptitudinii numerice este învățătorul, urmat de profesorul de matematică. Importanța acestui factor este deosebită, el intrând în structura a numeroase aptitudini complexe și fiind evaluat în cadrul majorității bateriilor de teste
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ar fi înclinarea spre muncă, adică posibilitatea de a continua o activitate fără a abandona, reprezintă mai curând aspecte ale temperamentului decât ale aptitudinilor. În științele naturii este implicat factorul perceptiv (P), precum și cel de reprezentare spațială (S). În științele matematice mai intervine factorul numeric (N), fiind aproape eliminat factorul perceptiv. Dacă vom considera și ramurile filologiei și filosofiei drept științe atunci acestea vor necesita o puternică dezvoltare a factorului verbal (V), nemaifiind solicitat factorul numeric. 3. Aptitudinile artistice reprezintă unul
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
a prezenta istoricul copilului. 2. Opt pagini de informații școlare redactate de dirigintele clasei. 3. Rezultatele unui examen medical de o oră. 4. Treizeci și șapte de date antropometrice. 5. Trei ore de testări asupra performanțelor școlare privind citirea, raționamentul matematic, limbajul, ortografia, științele, literatura, civismul, istoria și artele. 6. Patru pagini scrise de elev privind propriile sale interese specifice. 7. Inventarul cărților citite de elev în cele două luni precedente. 8. Un test privind interesul pentru joc. 9. O baterie
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
proces de codificare); e. învățarea prin discriminare Ă atunci când facem distincții fine (deosebirea dintre o insectă și un păianjen); f. învățarea conceptelor concrete pentru a utiliza cuvintele, aplicându-le exact în cazurile adecvate; g. învățarea regulilor, a legilor, a formulelor matematice și a noțiunilor abstracte; h. rezolvarea de probleme constituie tipul de învățare cel mai complicat; trebuie să combinăm regulile cunoscute pentru a soluționa situații, probleme noi; uneori se impune imaginarea unor noi regularități. Această ierarhie poate fi criticată. De pildă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
în relație cu trei aspecte. Creativitatea se evidențiază mai întâi în raport cu actul, procesul de creație, fenomen de extremă complexitate prin care se elaborează fie o operă de artă, fie o inovație tehnică, un mecanism, un aparat, fie o nouă teoremă matematică ș.a. Rezultatul procesului creator se explică prin creativitatea unei persoane, printr-o capacitate complexă a omului, o structură caracteristică a psihicului ce face posibilă opera creatoare. În fine, creativitatea se mai apreciază, în mod obiectiv, prin produsul activității Ă mai
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
un grup, la o petrecere. b. Blocajele metodologice sunt acelea ce rezultă din procedeele de gândire. Așa e cazul rigidității algoritmilor anteriori. Se numește algoritm o succesiune determinată de operații permițând rezolvarea unei anumite categorii de probleme (așa sunt formulele matematice, un algoritm este și „regula de trei simplă” etc.). Suntem obișnuiți să aplicăm într-o situație un anume algoritm și, deși nu pare a se potrivi, stăruim în a-l aplica, în loc să încercăm altceva. De asemenea, se observă cazuri de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ideea care sugerează soluția optimă. Metoda dă adeseori bune rezultate, altfel n-ar mai fi utilizată în întreprinderi și institute. Desigur, nu orice problemă poate fi abordată în felul arătat, mai ales cele care solicită scrisul (ca în cazul celor matematice) și, de asemenea, nu în orice fază, ci doar atunci când impasul este bine precizat. b. O altă metodă asociativă este și sinectica creată de W. Gordon. Acesta era convins de valoarea psihanalizei și deci de rolul hotărâtor al inconștientului. Cum
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
vizează conținutul transmis, receptorul și situația comunicării. Prin orientările lor atitudinale, pozitive, neutre sau negative, profesorul și elevul potențează sau frânează comunicarea, sporesc sau anulează efectele conținuturilor didactice propuse. Astfel, un conținut verbal strict și precis delimitat Ă o teoremă matematică, spre exemplu Ă în funcție de conduita parași nonverbală a profesorului, poate fi percepută de clase paralele, sau de aceeași clasă în momente diferite, destul de divers: • ca o provocare adresată imaginației și puterilor lor euristice; • ca o expresie clară a neîncrederii profesorului
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Rezultă, în plan didactic, tendința de a unifica diferitele elemente ale acțiunii pedagogice pentru a nu mai obține doar efecte sectoriale și de durată limitată („știu” matematică, dar nu și cum să-mi prezint punctul de vedere, chiar pe conținut matematic; „știu” geografie cât să trec examenul); „știu” teoria, dar nu pot s-o aplic etc.). Atenție însă, sarcina intermedierii între copil și resursele cunoașterii este mult mai delicată. Responsabilitatea actului didactic crește, ca și exigențele impuse manifestării abilităților psihopedagogice ale
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
a permis efectuarea unor astfel de corelații) au incitat interesul oamenilor de știință, al pedagogilor și al publicului larg. În esență, aceste tehnici implică monitorizarea metabolismului glucidic cerebral al individului în timpul executării unor sarcini cognitive (de exemplu, în timpul rezolvării probleme matematice). Deoarece metabolismul glucidic reprezintă una dintre variabilele prin care se exprimă activitatea cerebrală, cercetătorii pot identifica și evalua activitatea în zone specifice ale creierului, din moment ce fiecare zonă este implicată în activitatea cognitivă. Deși o abordare „neurometrică” poate întâmpina probleme similare
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
având ca scop inducerea anxietății la testare, cu impact asupra variabilei performanță creativă. În prima situație experimentală, un eșantion de 132 de elevi a fost împărțit în grupuri experimentale și grupuri de control. Creativitatea a fost evaluată prin intermediul probelor verbale, matematice și imagistice (vizuale), de gândire divergentă. Administrarea în scopul inducerii anxietății la testare s-a realizat în următoarele instanțe: în primul rând, s-a specificat că testele vor fi „corectate cu strictețe”. Subiecții au fost avertizați să se asigure că
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
să se relaxeze, să se destindă și să lucreze liber (de exemplu, aveau posibilitatea să revină asupra probelor sau să le efectueze în ordinea dorită). Corelațiile au relevat că inducerea anxietății a influențat în mod considerabil numai scorurile de fluență matematică. Pentru a explica acest rezultat, Smith și colaboratorii săi au apelat la teoria inferenței cognitive și de capacitate a atenției (Tobias, 1985), care susține că anxietatea poate influența procesele de stocare, care, la rândul lor, inhibă fluxul ideatic. Prin reducerea
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]