3,067 matches
-
care‑și face griji, ar trebui să se bucure și de lucrurile mărunte. Există oameni care disprețuiesc copacii cu forme ciudate, florile sau tufele de la marginea drumului și uneori chiar le distrug. Sunt aceiași oameni care chinuie și animalele. Sunt mediocri și necugetați, ceea ce copiii ei nu sunt. Copiii ei trebuie să respecte ceea ce alții nu bagă în seamă, lucrul mărunt și umil. Asta‑i educația pe care le‑a dat‑o ea și pentru care s‑a luptat adesea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
pe placul aceluia care nu reușește să parvină în clasa celor puternici. Atunci își ia revanșa discreditându‑i pe cei puternici și crede că astfel devin și aceștia slabi. Dar ce se întâmplă oare cu acul? Gerhard Schwaiger, un copil mediocru și făcut mai la bătrânețe, plin de coșuri pe tot corpul - cel puțin acolo unde se vede - și cu tendința de a se înroși la față, întrezărește marea lui șansă, e ceasul al doisprezecelea, și își înfige chiar acum acul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
plan, pe care mă situez și eu. Mă plictisiți. Hai, te rugăm, Rainer, așează‑te iar lângă noi. Voi chiar nu pricepeți nimic, cu asemenea oameni nu poți să treci niciodată la fapte. Dau mereu înapoi, pentru că sunt lași și mediocri. Rainer vrea ca alții să‑și murdărească mâinile în locul lui, pentru ca ale sale să poată rămâne curate. Ceilalți trebuie să acționeze pentru el; el se va ține departe de faptă, îi va instiga în schimb pe alții. Totuși din bani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
lui Rainer, de altfel, ceea ce a provocat în sufletul gemenilor o fisură care cu greu se va mai putea lipi sau chitui. Durerea se umflă la capacitate maximă și dă pe dinafară, în momentul în care tramvaiul mirosind a oameni mediocri și nesuferiți îi primește din nou pe cei doi în trupul său care e asemenea pântecului matern, din care sugarul vrea întotdeauna să iasă cât mai repede. Un Porsche ar trebui să ai, dar nu ai, chiar dacă povestești la școală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
măsuri. Tot obscurele alte măsuri au fost aplicate și În cazul lui Ovidiu Pecican, pe care-l Învinuiam că promovează proza Patriciei Nedelea doar pentru că se lasă impresionat de aparența fizică a unei autoare, e drept, apetisantă ca femeie, Însă mediocră ca scriitoare. I-am asaltat și pe cronicarii de carte, amenințându-i că vom renunța la abonamentele la respectivele reviste dacă vor continua să scrie despre cărți fără să le citească. Ne-am distrat o vreme. Deși n-am mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
sese, totuși, mai curând femeie decât artistă. A trecut, probabil, în cele câteva luni de muncă intensă asupra ei înseși, în celula rece și întunecoasă, prin teritoriul care era sau ar fi putut, eventual, deveni... artistă, doar atunci ? Din nou mediocră, apoi ? Desenele sau pânzele acelea se născuseră : reale și iluzorii, precum marile întâlniri cu noi înșine. A înțeles abia atunci. A dobândit, chiar dacă pentru scurtă vreme, alți ochi, alte mâini. Strânsă, suptă de o vibrație care o ardea și o
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
însa, desprinzând din ființele care o alcătuiau pe aceea destinată harului. Înstrăinată apoi de această ființă. Harul avea bătaie scurtă, s-a dovedit, și flacăra șovăielnică. Ar trebui poate păstrată o opinie cumpătată despre rolul, pe nedrept ignorat, al artiștilor mediocri ? Ale căror existență și mici îndrăzneli și abuzuri fulgeră brusc și despică noaptea din care vor răsări viitorii mari dăruiți, marile miracole. O luptă câștigată, împotriva ei înseși, a delăsării care ar fi vândut-o nu doar dușmanilor, ci dușmanului
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
maniere scrobite ?... Își povestiseră episoade ale trecutului, dar și în curs. Într-o deplasare comună de câteva zile pe șantier, află că Lucian avusese o scurtă legătură cu Delia, sora lui Manole. Întâmplare tăinuită. Marcată de la început printr-un interes mediocru și continuată o vreme în virtutea unei obișnuințe tot mai plicticoase, stinsă fără bruschețe. Lucian, la rândul său, ar fi vrut să știe de ce apelurile telefonice excesiv de numeroase care îl solicitau pe A.P. la începutul venirii în institut încetaseră brusc, dar
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
categorie neeficientă, nu aduc profit. Mă mir că nu propune nimeni să li se scadă salariile. Îmi fac un ceai de mentă și mușc dintr-un covrig cu mac. Dacă nu aș ști că cei mai mulți dintre politicieni au fost elevi mediocri, frustrați la maturitate de trecutul lor școlar, dacă nu aș cunoaște plimbatul de hârtii și învățarea maniacală a procedurilor de la companiile multinaționale, mai că m-aș lăsa convins să dau șpaga necesară intrării în politică sau într-o televiziune. Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
realizează o analiză literară cu aplicație pe opera , evidențiind imagini ale alterității în proza de început a scriitoarei. Lucrarea de față surprinde imaginile personajului feminin Manuela, în raport cu sine, cu lumea exterioară, cu spațiul claustrant al orașului de provincie, cu societatea mediocră cu care nu intră în consonanță, cu familia față de care se simte străină, cu ipostaza femeii în general, pe care o suportă ca pe un corsaj inadecvat, cu timpul ce rămâne un etern pierdut. Lucrarea a fost elaborată prin studiul
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
ochiului spre exterior, ci imaginea de pe retina sufletului, ce pare a rămâne o realitate singulară. În stilul apăsător de viață al Angliei victoriene se țese, mai cu seama pentru femeie, care nu are accesul la funcții publice, o existență închisă, mediocră, cenușie și exasperantă. Condiția nu este prea depărtată de orașele mărunte de provincie, unde același sens moral insalubru al mărginirii, al vidului și al inutilității domnea pretutindeni. Se relevă mediul descris de scriitoare, mediul în care a fost silită să
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
Noaptea aceea, în care am recunoscut prima oară că am fost ingrat cu părinții, ar fi putut însemna un moment important în existența mea. Aveam prilejul să înțeleg că mă dovedisem egoist în exces; că mă complăcusem într-o viziune mediocră despre dragoste, bazată pe ceea ce primești, nu pe ceea ce dai; și că vine fatal o clipă în care nu mai poți îndrepta nimic. Din păcate, am pierdut una după alta șansele de a preveni "pasivele"... Dar să revin la "bălți
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
captat interesul publicului vreo cinci minute în anii ´60. Vă lăsați păcăliți atât de ușor... — Le spune pe șleau fătuca asta, nu-i așa? făcu Hilary. — Dar e important. Pentru că în felul ăsta se umflă reputațiile și se promovează lucrări mediocre și pe urmă când un pictor bun reușește totuși să se strecoare prin plasă, voi ați crescut atât de mult prețurile, încât galeriile mai mici nu-și pot permite să le cumpere și toate sfârșesc în colecții particulare. Deci ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
orice asociere livrescă între orele și zilele trăite de el cu Teodora și eventuale scene, episoade din romane cunoscute prin „componenta” erotică. Profesorul, oricât de instruit și erudit ar fi, nu o poate privi pe Teodora precum Fred Vasilescu pe mediocra actriță Emilia din romanul „dâmbovițeanului” Camil Petrescu. P.H.L. crede că, pentru Domnul R., tânăra lui prietenă este o apariție aproape „providențială”, care l-a „reactivat”, atât intelectual, cât și sexual. La bărbatul ajuns „în floarea vârstei” și aproape „trecut”, cele
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
Medici, nepotul Magnificului, și care, ironia soartei, nu i-a citit niciodată opera. Acest Medici e reprezentat în faimosul "Il Pensiero" al lui Michelangelo. Revenirea Medicilor e numită de Machiavelli "O mare revoluție" (Scrisoare "către o ilustră doamnă"). Dar nu mediocrul Lorenzino (susținut de unchiul său, Giovanni, ajuns papă Leon X) a fost modelul. Figura avută în minte ca posibilitate, a fost mai curînd Cesare Borgia, bastardul papei Alexandru VI, ca și Lucreția, din spița Borgia, mai nou ridicată la putere
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
în luptă cu imperfecțiunea altora. Cu atît mai necesară pentru el desfășurarea acestei pedagogii, cu cît mai accentuat sentimentul eșecului definitiv. Nu-i rămîne decît pana spre a-și recupera, psihic și mental, frustrarea. Inacțiunea socială la care îl sortiseră mediocrii ajunși la conducerea Florenței i-a dat răgaz să-și construiască un dublu ideal. De ce nu i s-ar fi îngăduit lui Machiavelli să spună: Principele aș putea să fiu eu! cum li s-a îngăduit altor scriitori să spună
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
-l interesa pe noul principe într-atît, încît să-i acorde favoarea reabilitării. Voind să rămînă el însuși, spiritul se răsfață în parabole ce satisfac orgoliul, abdicînd abia observat, în fața dorinței, printr-un singur cuvînt de laudă ("însușirile Voastre") nemeritată de mediocrul Lorenzino de Medici. Dedicația se citește cu plăcere, de la un capăt la celălalt, pentru jocul inteligent al analogiilor și unda de ironie amară în care se răscumpără însuși gestul dedicator. Cartea, spune autorul, e fără podoabe encomiastice, fără ficțiune; prețul
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
fără ca el să piară. Iar eu spun că, pentru a nu pieri, trebuie să fii bun și prudent. De obicei, oamenii nu sînt nici în totalitate buni, nici cu totul răi; dar și cei buni, și cei răi, și cei mediocri vor fi toți de acord să respecte un principe puternic, drept și priceput. Mi-ar plăcea mai mult să fiu în război cu un tiran, decît cu un rege bun, cu un Ludovic XI decît cu Ludovic XII, cu un
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
și acesta un portret a trecut ca o ironie ca frunza a apărat floarea de ploaie și furtuni, de soarele pătimaș, ce ne adoarme obosiți la amiază, de iarna aceasta cu veselia pierdută pe drum, acoperind frunzele, galbene și ele, mediocre în ambițiile lor, au rămas în hora cu iele. Senzualism suav Așa spunea un critic despre poetul Emil Brumaru! Este un fel de a te apropia de viață; e o încercare devastatoare, aș zice eu, ascunsă în diafan cu ipocrizie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
mai mare. Se vorbește În șoaptă despre mina de mirodenie și despre harkonnieni, dușmanii oamenilor cinstiți. Detectivul Cooper este fiul ducelui. Ducele e cumsecade. Din nefericire, viermii de pe Arrakis, unde sînt dune, au lungimi apreciabile, circa 450 de metri unul mediocru. SÎntem avertizați și de faptul că amestecul de mirodenie cu nu se știe ce colorează ochii oamenilor, iar fierea viermilor este periculoasă. Mama lui Paul Atreides se află În situația unică de a zămisli (de nu cumva a și făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
acestei pelicule, luna trecută le știam pe toate-n care jucase Liz Taylor și mărturisesc (ca Romulus Vulpescu) că nu mi s-a părut niciodată o actriță ieșită din comun, ba chiar am trăit destul de bine cu sentimentul că-i mediocră. Aproape enervantă, dacă te gîndești că s-a făcut atîta caz de frumusețea ei de parcă filmele-s concursuri de Miss, frumusețe care pe lîngă faptul că n-avea nici o importanță nici nu era cine știe ce. Era grăsuță. Ca să nu mai amintesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Vivaldi În care Stanley și Iris ai lui Ritt merg fără să se oprească aproape deloc În fața ecranului, un alt film ce justifică parțial afirmația unui bun prieten că americanii au mari actori și regizori În cel mai bun caz mediocri. Stanley și Iris este o banală poveste de dragoste dintre o Jane Fonda cît se poate de tragică avînd În vedere că tocmai Își pierduse soțul la Începutul filmului și rămăsese c-un salariu de mizerie din care trebuia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
mi se părea că nu cumpărasem destul "Capstan", iar amintirea unei nopți fără tutun de pipă, silit să fumez mahorcă lucrătorilor, mă înfiora). Nu intram niciodată în vorbă cu vecinii mei de compartiment, nu-mi plăceau acei hara-sahib cu studii mediocre la Oxford, nici tinerii cu romane polițiste în buzunări, nici indienii bogați, care învățaseră să călătorească în clasa I, dar încă nu învățaseră cum să-și poarte vestonul și cum să se scobească în dinți. Priveam pe fereastră dropiile Bengalului
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
singurătății mele în această lume de minuni mă amețise. Mă gândeam la Norinne, la Harold, la ceilalți toți, și mă întrebam cum au intrat ei în viața mea, ce rost am eu printre existențele lor atât de tihnite și da mediocre. Umblam fără să înțeleg nimic. Când m-am întors la șantier, veneam cu o poftă nebună de singurătate, de liniște, și mă bucuram că am să rămân aici, în cort, încă o săptămână, în care timp n-am să citesc
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
încercînd să aflu cine îmi vorbise mie, chiar atunci, de Lord Jim al lui Joseph Conrad. Îl auzisem, îi știam glasul și cât n-aș fi dat să mă pot ridica din pat și să-i spun că romanul e mediocru, că nici pe departe nu-l pot asemăna cărții mele favorite Almayer's Folly, scrisă de Conrad în tinerețe. ― Cine n-a citit Almayer's Folly nu cunoaște încă talentul lui Conrad, spusei eu tare către doamna care își continua
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]