103,225 matches
-
de euro) nu va fi atins nici în anul 2014 (41,5 miliarde de euro), ceea ce relevă slaba capacitate de recuperare a declinului provocat de criza economică și financiară internațională și semnifică practic o prelungire a situației de criză. Țările membre ale UE cu niveluri mai scăzute de dezvoltare economică și socială prezintă un grad de vulnerabilitate incomparabil mai mare față de țările dezvoltate. Aceste vulnerabilități se manifestă și prin evoluții cu mult mai oscilante de la un an la altul, ale indicatorilor
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
efect favorabil al ISD asupra economiei autohtone. Profitul reinvestit este utilizat pentru speculații valutare și nu pentru dezvoltarea activelor fixe în România. Criza a avut efect nefavorabil asupra volumului și dinamicilor ISD în România din cauza fenomenului de recesiune în țările membre ale UE, îndeosebi în cele din zona euro a căror capacitate de export de produse, servicii și capital s-a diminuat. Dinamica investițiilor străine directe în România, în perioada tranziției, cu intensități mai mari sau mai mici, nu a fost
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
componente sunt recunoscute pe plan internațional și federație. diversitatea constituțională și juridică pe plan intern. Fiecare stat federal are în mod normal propriul său sistem constituțional, instituții guvernamentale, propria legislație, sistemul de organizare judecătorească. suplețea raporturilor dintre federație și statele membre. În ceea ce privește organizarea competențelor în statul federal, federalismul veritabil se bazează pe două principii complementare: principiul autonomiei și principiul participării. Principiul autonomiei Fiecare stat federal își construiește structura de guvernare și își stabilește raporturile dintre autorități în mod liber, își precizează
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
raporturile dintre autorități în mod liber, își precizează o politică socială proprie, își stabilește taxe și impozite cu aplicabilitate locală, își construiește o structură economică. Potrivit acestui principiu, se stabilește o strictă partajare a competențelor între statul federal și statele membre ale federației, cu respectarea colaborării între autoritățile centrale și cele locale. În caz de conflict, puterea judecătorească are competența de a soluționa diferendul și de a reface echilibrul constituțional.<footnote Idem, p. 145. footnote> În ceea ce privește metodele de stabilire a competențelor
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
de egalitate, la elaborarea deciziilor aplicabile pe teritoriul întregii federații. Statul federal are caracterul unui stat unitar (un singur teritoriu, o singură cetățenie a populației sale, o singură capitală). Din perspectiva dreptului constituțional, statul federal reprezintă o varietate de state membre, fiecare având teritoriul său, populația sa, organizarea politică (parlament, guvern, instanțe judecătorești, servicii publice etc.), capitală proprie. 5) Forma de guvernământ<footnote În doctrina constituțională clasică, statele se împart în republici și monarhii. footnote> Forma de guvernământ este un concept
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
europeană vizează consolidarea imaginii și a identității UE și implicarea mai profundă a cetățenilor în procesul de integrare europeană. Tratatul de constituire a UE stipulează (la art. 17) că este cetățean al UE orice persoană având naționalitatea unuia dintre statele membre, conform legilor în vigoare în statul respectiv. Cetățenia UE vine în completarea cetățeniei naționale (ea se suprapune, fără a se substitui, cetățeniei naționale), făcând posibilă exercitarea unora dintre drepturile cetățenilor UE pe teritoriul statului membru în care locuiește (și nu
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
aspecte: este, mai întâi, necesar ca o persoană să aibă cetățenia unui stat membru pentru a putea beneficia de cetățenia Uniunii; cetățenia Uniunii va completa și se va adăuga la drepturile conferite de cetățenia statală. Cetățenia oferă drepturi cetățenilor statelor membre și consolidează protecția intereselor acestora, cum ar fi: dreptul la libera circulație, dreptul la sejur, de stabilire, dreptul la muncă și la studiu în celelalte state membre ale UE; dreptul de vot și dreptul de a candida la alegerile pentru
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
cunoscute opiniile și de a face schimb de opinii, în toate segmentele de acțiune ale Uniunii (art. 11 alin. 1); Comisia poate prezenta, la inițiativa a cel puțin un milion de cetățeni ai Uniunii, dintr-un număr semnificativ de state membre, o propunere în domeniul în care acești cetățeni doresc un act juridic al Uniunii (art. 11). Tratatul de la Lisabona adaugă în Titlul II al Tratatului de funcționare a Uniunii Europene (fost Titlul II, intitulat „Cetățenia”) și termenul de „nediscriminare”, care
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
se adaugă la aceasta (art. 20 alin.1). Mai mult, drepturile cetățenilor Uniunii au caracter evolutiv, căci Consiliul poate adopta dispoziții care urmăresc completarea drepturilor. Dispozițiile de completare a drepturilor intră în vigoare numai după ce au fost aprobate de statele membre în conformitate cu normele lor constituționale (art. 25 Tratatul de la Lisabona)<footnote Idem, p. 252. footnote>. CURS 8 Organizarea și funcționarea Parlamentului României. Organizarea parlamentului: validarea mandatelor de deputat/senator, configurația politică a celor două Camere, alegerea birourilor permanente, comisiile parlamentare 1
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
componente sunt recunoscute pe plan internațional și federație. diversitatea constituțională și juridică pe plan intern. Fiecare stat federal are în mod normal propriul său sistem constituțional, instituții guvernamentale, propria legislație, sistemul de organizare judecătorească. suplețea raporturilor dintre federație și statele membre. În ceea ce privește organizarea competențelor în statul federal, federalismul veritabil se bazează pe două principii complementare: principiul autonomiei și principiul participării. Principiul autonomiei Fiecare stat federal își construiește structura de guvernare și își stabilește raporturile dintre autorități în mod liber, își precizează
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
raporturile dintre autorități în mod liber, își precizează o politică socială proprie, își stabilește taxe și impozite cu aplicabilitate locală, își construiește o structură economică. Potrivit acestui principiu, se stabilește o strictă partajare a competențelor între statul federal și statele membre ale federației, cu respectarea colaborării între autoritățile centrale și cele locale. În caz de conflict, puterea judecătorească are competența de a soluționa diferendul și de a reface echilibrul constituțional.<footnote Idem, p. 145. footnote> În ceea ce privește metodele de stabilire a competențelor
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
de egalitate, la elaborarea deciziilor aplicabile pe teritoriul întregii federații. Statul federal are caracterul unui stat unitar (un singur teritoriu, o singură cetățenie a populației sale, o singură capitală). Din perspectiva dreptului constituțional, statul federal reprezintă o varietate de state membre, fiecare având teritoriul său, populația sa, organizarea politică (parlament, guvern, instanțe judecătorești, servicii publice etc.), capitală proprie. 5) Forma de guvernământ<footnote În doctrina constituțională clasică, statele se împart în republici și monarhii. footnote> Forma de guvernământ este un concept
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
europeană vizează consolidarea imaginii și a identității UE și implicarea mai profundă a cetățenilor în procesul de integrare europeană. Tratatul de constituire a UE stipulează (la art. 17) că este cetățean al UE orice persoană având naționalitatea unuia dintre statele membre, conform legilor în vigoare în statul respectiv. Cetățenia UE vine în completarea cetățeniei naționale (ea se suprapune, fără a se substitui, cetățeniei naționale), făcând posibilă exercitarea unora dintre drepturile cetățenilor UE pe teritoriul statului membru în care locuiește (și nu
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
aspecte: este, mai întâi, necesar ca o persoană să aibă cetățenia unui stat membru pentru a putea beneficia de cetățenia Uniunii; cetățenia Uniunii va completa și se va adăuga la drepturile conferite de cetățenia statală. Cetățenia oferă drepturi cetățenilor statelor membre și consolidează protecția intereselor acestora, cum ar fi: dreptul la libera circulație, dreptul la sejur, de stabilire, dreptul la muncă și la studiu în celelalte state membre ale UE; dreptul de vot și dreptul de a candida la alegerile pentru
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
cunoscute opiniile și de a face schimb de opinii, în toate segmentele de acțiune ale Uniunii (art. 11 alin. 1); Comisia poate prezenta, la inițiativa a cel puțin un milion de cetățeni ai Uniunii, dintr-un număr semnificativ de state membre, o propunere în domeniul în care acești cetățeni doresc un act juridic al Uniunii (art. 11). Tratatul de la Lisabona adaugă în Titlul II al Tratatului de funcționare a Uniunii Europene (fost Titlul II, intitulat „Cetățenia”) și termenul de „nediscriminare”, care
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
se adaugă la aceasta (art. 20 alin.1). Mai mult, drepturile cetățenilor Uniunii au caracter evolutiv, căci Consiliul poate adopta dispoziții care urmăresc completarea drepturilor. Dispozițiile de completare a drepturilor intră în vigoare numai după ce au fost aprobate de statele membre în conformitate cu normele lor constituționale (art. 25 Tratatul de la Lisabona)<footnote Idem, p. 252. footnote>. CURS 8 Organizarea și funcționarea Parlamentului României. Organizarea parlamentului: validarea mandatelor de deputat/senator, configurația politică a celor două Camere, alegerea birourilor permanente, comisiile parlamentare 1
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
informații privind situația actuală a psihologiei în Europa. EFPA reprezintă în jur de 150.000 de psihologi din 31 de țări. Dar, în baza unei anchete realizate în primăvara anului 2003, se apreciază că numărul real al psihologilor din țările membre ar fi de 287.000. Totodată, se estimează că, în anul 2010, numărul psihologilor va fi de 371.000, cu o rată de creștere de 4% pe an sau de 29% în total pentru perioada 2003-2010. Țările cu cel mai
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
de psihologi sunt, în ordine, Germania (45.000), Italia (41.000), Franța (35.000) și Spania (30.000). Referitor la instituțiile de formare profesională se apreciază că actualmente există un număr de 277.000 de studenți la psihologie în țările membre ale EFPA. Există diferențe foarte mari între țările europene privind reprezentarea psihologilor în asociațiile naționale. Astfel, în unele țări, toți psihologii sunt membri ai Asociației Naționale, cum sunt cazul Spaniei și, cu o pondere de 90-95%, cazul țărilor nordice. În
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
privind recunoașterea calificărilor profesionale. În structura acestei Directive, profesii, cum este și cea de psiholog, pot fi reglementate la nivel european, prin Articolul 15. Parlamentul European a acceptat deja această Directivă, în februarie 2004. Urmează să fie acceptată de țările membre ale Consiliului Europei. EFPA propune Diploma Europeană în Psihologie, care să se potrivească cu structura propunerii-directivă a Comisiei Europene. Principalele cerințe pentru a obține această Diplomă sunt: pregătire universitară și formare pe o perioadă de șase ani, cu cel puțin
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
Diplomă sunt: pregătire universitară și formare pe o perioadă de șase ani, cu cel puțin cinci ani de formare academică și un an de practică supervizată ca psiholog. Diploma în Psihologie poate fi acceptată de Comisia Europeană și de către statele membre ale Uniunii Europene ca o bază pentru recunoașterea automată a calificărilor profesionale ale psihologului în Uniunea Europeană și în alte țări europene (pentru mai multe detalii privind Diploma Europeană a se vedea site-ul www.europsych.org). Se pleacă de la convingerea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
liberă practică în condițiile prezentei legi. Dobândirea atestatului atrage înscrierea în Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România. (2) Persoanele prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. b), atestate ca psihologi de autoritățile competente din statele membre ale Uniunii Europene și ale celorlalte state din Spațiul Economic European, dobândesc dreptul de liberă practică în urma recunoașterii profesionale, în conformitate cu dispozițiile legii speciale și ale normelor europene în domeniu. (3) Persoanele prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. b), care
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
semnat la Washington în data de 4 aprilie 1949, a creat o alianță între zece națiuni europene și două nord-americane, angajate în apărarea reciprocă. Între 1952 și 1982 alte patru națiuni s-au alăturat Alianței, mărind la 16 numărul țărilor membre. Admiterea Republicii Cehe, a Ungariei și a Poloniei pe 12 martie 1999 a ridicat la 19 numărul membrilor. În prezent, sunt 26 de țări membre ale NATO: Belgia, Bulgaria, Canada, Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Grecia, Islanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
aceasta. Dacă în privința creării Pieței Unice s-a procedat la o intensă pregătire prealabilă, lansarea monedei unice euro a fost o acțiune mai aventuroasă, pentru că, așa cum voi demonstra, nu se poate asigura stabilitatea euro atât timp cât politica economică și bugetul statelor membre se realizează pe o bază națională. Dar teza incendiară demonstrată în această carte privește integrarea politică supranațională. Liderii politici ai comunității europene nici nu au curajul să atace această latură a integrării europene. Într-adevăr, tranziția de la suveranitatea națională la
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
națională la o suveranitate europeană, de la statul național la federația europeană cere o viziune extrem de cutezătoare, pentru că ea înseamnă disoluția puterii naționale, un concept care nu a fost nici măcar elaborat teoretic. Ce înseamnă disoluția puterii naționale? Înseamnă că în țările membre ale UE nu vor mai exista nici stat, nici guvern, nici aparat de stat, că toate acestea se vor contopi într-o unitate supranațională și că ea va deveni centrul de decizie și autoritate în Europa. Deși mi se pare
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
Înalte Autorități ale cărei hotărâri să devină obligatorii pentru Franța, Germania și celelalte țări care vor adera”. Obiectivele generale ale noii Comunități Economice Europene erau: promovarea unei dezvoltări armonioase a activităților economice, expansiunea continuă și echilibrată, stabilitatea crescândă a statelor membre, creșterea nivelului de trai și realizarea unor relații mai strânse între statele membre. Ce înseamnă integrarea supranațională În perioada postbelică, puține domenii ale științelor sociale au cunoscut o proliferare atât de rapidă, o literatură atât de vastă și o diversitate
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]