5,440 matches
-
de istorie medie”, III, 1959, p. 150 și urm. Vezi și Georges Vigarello, O istorie a frumuseții. Corpul și arta înfrumusețării din Renaștere până în zilele noastre [vers. rom.], București, Editura Cartier, [.f.a.], p. 53 și urm. 303. Care avea, programatic, menirea să înșele, să trucheze, să mistifice, să construiască o altă „realitate”. Adevărata realitate a frumuseții feminine era demonstrată doar de corpul gol - îi învăța pe români Istoriia surpării Troadei (pentru care, Pariz, „al doilea fecior” al lui Priam, „frumos de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
livrescul, apropiat de paradigma modernistă, câteodată chiar de sorginte suprarealistă, se combină cu radiografii fruste ale îndoielilor existențiale. Pe fondul unor sonorități aparte, care însoțesc o vizualizare antropomorfică a naturii („Brazii din cer au aripi de barzi”), poeta meditează la menirea cărților, la miturile esențiale: „Să te înconjuri de sunetele cărților / cum altădată celții migrau în stejari” (Audiție). În muzeul de la Mircești, unde amintirea poetului Vasile Alecsandri reverberează în versuri și lumină - un volum din 1997 se intitulează afin Serile la
SPATARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289810_a_291139]
-
31 octombrie 1918, sub direcția lui Gala Galaction și L. Algazi. Editorialul Din prag, semnat de Gala Galaction, definește momentul apariției ca fiind anul „unor noi germinări literare în câmpul răvășit și răscolit cu fierul al vieții noastre românești”, când menirea unui scriitor este de a fi „un generos dascăl de istorie și sociologie”. Pe aceeași linie, L. Algazi va pleda în Profeții pentru „militantismul cultural”, împotriva diletantismului și a artei pentru artă. H. Sanielevici susține teoretic această orientare prin studiile
SPICUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289828_a_291157]
-
1906), unele apărute inițial în „Epoca”, sunt strânse de S. într-o broșură care a stârnit multe discuții. Cu o dezinvoltură pe care o poate explica doar tinerețea autorului, se expun aici păreri despre rosturile criticii și, mai ales, despre menirea criticului, lectura atentă a operei lui Hippolyte Taine, Jules Lemaître sau Émile Faguet făcându-se simțită în fiece pagină. Dar scopul real al scrierii este unul polemic, iar ținta o constituie activitatea publicistică a lui Ilarie Chendi, judecată în termeni
SAVEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289519_a_290848]
-
material informativ despre mersul organizației muncitorilor intelectuali” și să consacre restul de pagini culturii și vieții artistice, „împotriva practicii gazetelor de a pune în prim-plan politicienii”: „Patru pagini întregi sunt rezervate mișcării culturale și artistice, în directă relație cu menirea clasei muncitorilor intelectuali, dări de seamă critice și informații complecte asupra cărților și revistelor apărute de-a lungul săptămânii”. Se prevedea, la anumite intervale, și realizarea unei pagini-documentar, despre o personalitate culturală de prim rang, astfel încât, în zece-cincisprezece numere să
SAPTAMANA MUNCII INTELECTUALE SI ARTISTICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289482_a_290811]
-
de foiletoane, fie „principiul bunăvoinței față de fenomenul literar”, de neevitat într-o istorie ca a noastră, fie postulatul obligației de a impune noi talente: „O revistă are datoria să caute și elemente tinere. Descoperind un singur talent, și-a îndeplinit menirea cu prisosință”. Libertatea de gândire și mobilitatea intelectuală reprezintă un apanaj al tinereții, în vreme ce senectutea este anotimpul decantărilor și al clarificărilor: „Bătrânețea nu mai poate elabora concepte noi. Nu se adaptează împrejurărilor schimbate. Se oprește la formulele tinereții, pe care
SBURATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289528_a_290857]
-
, revistă apărută la Lugoj, lunar, de la 1 ianuarie 1928 până la 15 aprilie 1932, cu unele numere duble sau triple; de la numărul 1-2/1930 publicația se intitulează „Seminicul”. Redactor-șef: Aurel E. Peteanu. Într-un Cuvânt înainte se spune că menirea revistei „e să strângă toate forțele culturale românești din această provincie și să le armonizeze în acorduri de muncă devotată, cinstită, răbdătoare și conștiincioasă”. Consecventă cu programul anunțat, S. va promova aproape numai valorile literare și culturale locale. Versurile sunt
SEMENICUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289613_a_290942]
-
sunt ca viața (1997) se impun prin atmosfera de împăcare și seninătate cu care este întâmpinată trecerea timpului. Lipsa tragismului intervine ca o consecință a înțelepciunii (Mă bucur eu, S-ar putea), centrală fiind preocuparea pentru ființa umană, pentru definirea menirii ei: „Totul începe / și se sfârșește în om” (Față în față cu tine însuți). Poetul se autodefinește ca un om al contrastelor, figurând, antitetic, o dualitate: „Eu sunt ca viața: lacrimă și cânt / Eu sunt ca viața: nor și însorire
SERBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289635_a_290964]
-
în această perspectivă tematică „există o poezie de puternice și adânci rezonanțe, care se cere analizată cu toată atenția”, ca și semnificațiile arhaice ale ceremonialului, nunta concentrând „atitudini existențiale și convingeri fundamentale ale poporului nostru privitoare la individ și la menirea sa în lume”. Cu precădere sunt examinate cântecul liric, orația și strigătura de nuntă, formulele de chemare, dialogurile, unele teme, motive, structuri. Scenariul nunții este interpretat pertinent, etosul și funcția lui modelatoare prezentate cu acuratețe, iar logosul specific supus unei
SEULEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289649_a_290978]
-
intelectuale în actul învățării și a permis să se stabilească modalități de dirijare a acestei activități. Învățarea constituie activitatea de bază, iar predarea, cu întregul ei complex de acțiuni selectarea și prelucrarea informației, vehicularea informației, dirijarea învățării, conexiunea inversă are menirea de a asigura o învățare facilă, ritmică și cu rezultate pozitive. Învățătorul nu mai învață elevul, ci îl învață cum să învețe, pentru a putea face față sarcinii de adaptare permanentă, flexibilă la mutațiile frecvente produse de dezvoltarea rapidă a
“Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar”. In: Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
Regulamentele celor două Camere nu se mai elaborau de către ele, ci erau Întocmite de către guverne, care, la rândul lor, erau numite și menținute la putere de către domnitor. De asemenea, În locul Consiliului Legislativ se constituia un Consiliu de Stat, care avea menirea de a pregăti proiectele de legi solicitate de domnitor și a le susține În Parlament În numele acestuia. În fine, până În momentul când cele două Camere, rezultate din alegeri efectuate În conformitate cu noua lege electorală, urmau a fi convocate, domnitorul putea emite
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
statului, În intervalul 1863-1865. Simpla Însușire a acestor reforme, care au influențat decisiv toate domeniile activității umane - școală, armată, justiție, biserică, administrație, sănătate etc. - prea bine cunoscute pentru a le mai enumera, au pus bazele statului român modern. Rolul și menirea lui Al. I. Cuza În aplicarea acestor reforme au fost hotărâtoare. În același timp Însă, gesturile autoritare ale domnitorului au provocat reacții de nemulțumire, cu deosebire din partea celor care au avut de pierdut ca efect al aplicării acestor reforme. Dacă
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
muzical se realizează în mod conștient. Acompaniamentul muzical și ritmic este asigurat atât de învățători, cât și de elevi. Forma actuală a curriculumului de Educație muzicală reflectă adecvarea la nivelul ciclului primar a unor principii de proiectare curriculară care au menirea să asigure coerența acestei discipline, principii care constituie, în fapt, dominantele noului curriculum. Noul curriculum al disciplinei Educație muzicală deplasează accentul de pe însușirea elementelor de limbaj muzical (spre exemplu, însușirea sunetelor și a notelor muzicale), pe educarea capacității de receptare
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
clasele I-II și 20 de minute la clasele III-IV. Fiind una din căile cele mai directe de cunoaștere a fenomenului muzical viu, audiția muzicală reprezintă un factor decisiv în reușita activității de educație muzicală. Muzica în școală are multiple meniri, locul acestei discipline în Planul-cadru fiind la fel de important ca al celorlalte obiecte de învățământ. Dar, poate, cea mai importantă menire pe care o are este aceea că, prin valoarea ei educativă unește colectivul de elevi, trezind în sufletele lor idei
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
fenomenului muzical viu, audiția muzicală reprezintă un factor decisiv în reușita activității de educație muzicală. Muzica în școală are multiple meniri, locul acestei discipline în Planul-cadru fiind la fel de important ca al celorlalte obiecte de învățământ. Dar, poate, cea mai importantă menire pe care o are este aceea că, prin valoarea ei educativă unește colectivul de elevi, trezind în sufletele lor idei și sentimente comune. Structura unei activități de audiție muzicală: I. Activitate introductivă o Asigurarea disciplinei; o Crearea cadrului necesar desfășurării
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
să devină un model de educație și conduită creativă pentru elevi, „coordonator al activității de învățare”, „specialist în metode de învățare”, „consultant în educație”, deci un orientator și coordonator al învățării și nu va împărți doar cunoștințe în forma rezumată. Menirea lui este de a fi un meditator între copil și lume, între elev și conținutul învățării, el trebuie să gândească, să proiecteze și să realizeze activități de predare-învățare, astfel încât să stimuleze gândirea, inteligența, imaginația copilului, implicarea lui activă. Este necesar
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
nr. 84, din 24 iulie 1995, pecizează idealul educațional și direcțiile de formare a personalității umane, ilustrînd, astfel, finalitatea ultimă a oricărei activități educative, perspectiva studierii oricărei discipline, finalitatea înfăptuirii oricărei activități de învățare. Cunoașterea acestor repere de către studenți are menirea asigurării unui demers unitar în proiectarea și înfăptuirea activității didactice, în perspectiva îmbunătățirii calității umane prin activități de învățare specifice disciplinelor socio-umane. Art. 3. (1) Învățămîntul urmărește realizarea idealului educațional întemeiat pe tradițiile umaniste, pe valorile democrației și pe aspirațiile
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
își pune amprenta aupra preferințelor elevului, asupra felului de exprimare a gîndirii, precum și asupra necesităților resimțite de către acesta. Utilizarea acestui reper este esențială în cunoașterea elevilor, pentru adaptarea activităților didactice la structura psihologică supusă influențării. Studiul disciplinelor socio - umane are menirea de-a îmbunătăți calitatea umană, de-a forma și dezvolta competențe cognitive, afective, motivaționale, volitive etc. cu mijloace specifice, date de calitatea informației și de caracteristicile activităților de învățare impuse de aceasta. Competențele specifice vizate a fi formate prin studiul
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
, publicație apărută la București, bilunar, între 1 august și 1 decembrie 1873. Subintitulată „Revista cestiilor contimpurane”, T. este redactată de Gr. H. Grandea, cu scopul, mărturisit într-un ambițios articol-program, de a contribui la dezvoltarea culturii naționale. Încrezător în menirea literaturii, așa cum afirmă în cuprinzătoarea schiță istorică Starea literaturei și artelor în România, republicată aici, Grandea încearcă și o periodizare. Avântul primei etape, de până la 1848, a fost întrerupt - spune el - de revoluție. Cei mai buni scriitori emigrând, perioada următoare
TRIBUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290270_a_291599]
-
în același timp organ al Asociației Învățătorilor din județul Bălți, își formulează programul în Cuvânt înainte: „Această foaie este glasul chemării la Unire. [...] Este foaie a căminelor culturale, fiindcă aceste instituții de cultură - operă a vredniciei învățătorilor și preoților - au menirea de a strânge la sânul lor tot ce este mai bun, mai sfânt în sufletul omului, pentru lupta înfrățitoare prin cultură. [...] Ea cheamă în jurul ei pe toți învățătorii localnici, precum și pe cei veniți de peste Prut, întovărășindu-i ca frați și
UNIREA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290351_a_291680]
-
noua intelectualitate a Europei, la Internaționala Intelectuală, aflată sub semnul pacifismului și considerată „un larg suflu de vijelie prin pulberea de lumi vechi, de strigăte de durere, de revoltă, de milă, covârșite de alte strigăte ale omului revenit la conștiința menirii sale superioare”. S-ar zice că e vorba de un crez creștin, misionar, dar U. stă în mod evident sub influența ideilor pacifiste susținute de grupul francez Clarté, întemeiat de scriitorul Henri Barbusse după primul război mondial, pe care le
UMANITATEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290336_a_291665]
-
dar și din țară. Revista conține o pagină economică și una culturală. N.I. Herescu, editorialistul U.r., militează permanent pentru rezistența prin cultură. Sub aceeași semnătură stau și câteva articole de analiză socială sau inspirate de subiecte istorice: Sufletul țării, Menirea pribegilor, Sub semnul lui Bălcescu, Cea mai bună muniție. Prestigiul paginii culturale este dat de prezența lui Mircea Eliade, cu unele din cele mai importante articole de atitudine ale sale tipărite în publicațiile exilului, printre care Destinul culturii românești - analiză
UNIUNEA ROMANA – L’UNION ROUMAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290354_a_291683]
-
Academiei, 534; Petre S. Năsturel, Dar de vorbă și dar de condei, JL, 2000, 3-6; Alexandru Niculescu, La dispariția unui savant, RL, 2001, 5; Dicț. scriit. rom., IV, 615-617; Ileana Corbea, Nicolae Florescu, Resemnarea Cavalerilor, București, 2002, 207-222; Nicolae Florescu, Menirea pribegilor, București, 2003, 203-226; Manolescu, Enciclopedia, 673-675. D. H. M.
TURDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290311_a_291640]
-
Octavian Soviany, Mariana Trifan, Miruna Mureșan ș.a. Publicația este recomandată în articolul-program, Lansarea la apă, semnat de Ion Vartic, ca fiind destinată „să reprezinte un ferment pentru viața editorială, pentru lectură, pentru cultura cărții în genere”. Așadar, U.c. are menirea de a informa pe larg publicul cititor, dar mai cu seamă specialiștii care urmăresc activitatea editorială (bibliotecari, difuzori, librari etc.) asupra programelor de editură sau asupra aparițiilor curente. În primele numere sunt oferite date despre edituri noi și vechi: Humanitas
UNIVERSUL CARŢII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290361_a_291690]
-
profesioniști, care își propune să asigure prosperarea literaturii române, afirmarea conștiinței și spiritualității naționale, sporirea continuă a culturii generale a populației republicii”. Acest specific al activității este firesc, căci în Basarabia societățile, cenaclurile, uniunile de creație și revistele au avut menirea nu doar de a stimula viața literară și de a proteja interesele profesionale ale scriitorilor, ci și de a promova procesul de culturalizare a cititorilor, de susținere a românismului etnic și cultural și a integrării în contextul general românesc. În
UNIUNEA SCRIITORILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290356_a_291685]