2,738 matches
-
Microbiologie: 2.1. Bacteriologie Metodă manuală - identificarea germenilor - 10 puncte - efectuarea antibiogramei - 8 puncte 2.2. Micologie: Metodă manuală - decelarea prezenței miceliilor și identificarea - 10 puncte miceliilor - efectuarea antifungigramei - 8 puncte 2.3 Analizoare microbiologie (bacteriologie + micologie) - analizor automat de microbiologie - 40 puncte - analizor automat de microbiologie cu spectometrie - 60 puncte de masă MALDI-Tof, pentru identificarea rapidă a germenilor patogeni Se consideră analizor automat de microbiologie echipamentul care efectuează atât identificarea bacteriilor sau fungilor cât și antibiograma sau antifungigrama în mod
NORME METODOLOGICE din 22 iunie 2016 (*actualizate*) de aplicare în anul 2016 a Hotărârii Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276584_a_277913]
-
identificarea germenilor - 10 puncte - efectuarea antibiogramei - 8 puncte 2.2. Micologie: Metodă manuală - decelarea prezenței miceliilor și identificarea - 10 puncte miceliilor - efectuarea antifungigramei - 8 puncte 2.3 Analizoare microbiologie (bacteriologie + micologie) - analizor automat de microbiologie - 40 puncte - analizor automat de microbiologie cu spectometrie - 60 puncte de masă MALDI-Tof, pentru identificarea rapidă a germenilor patogeni Se consideră analizor automat de microbiologie echipamentul care efectuează atât identificarea bacteriilor sau fungilor cât și antibiograma sau antifungigrama în mod automat. Densitometrul (nefelometru) destinat măsurării turbidității
NORME METODOLOGICE din 22 iunie 2016 (*actualizate*) de aplicare în anul 2016 a Hotărârii Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276584_a_277913]
-
puncte miceliilor - efectuarea antifungigramei - 8 puncte 2.3 Analizoare microbiologie (bacteriologie + micologie) - analizor automat de microbiologie - 40 puncte - analizor automat de microbiologie cu spectometrie - 60 puncte de masă MALDI-Tof, pentru identificarea rapidă a germenilor patogeni Se consideră analizor automat de microbiologie echipamentul care efectuează atât identificarea bacteriilor sau fungilor cât și antibiograma sau antifungigrama în mod automat. Densitometrul (nefelometru) destinat măsurării turbidității suspensiilor bacteriene cât și galeriile de identificare a bacteriilor nu sunt analizoare automate de bacteriologie. Se iau în calcul
NORME METODOLOGICE din 22 iunie 2016 (*actualizate*) de aplicare în anul 2016 a Hotărârii Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276584_a_277913]
-
medicală de imunologie prevăzută în anexa nr. 17 la ordin și cuprinsă în anexa la certificatul de acreditare numai pentru punctul de lucru pentru care s-a făcut acreditarea; ... a3) - se acordă câte 3 puncte pentru fiecare analiză medicală de microbiologie prevăzută în anexa nr. 17 la ordin și cuprinsă în anexa la certificatul de acreditare numai pentru punctul de lucru pentru care s-a făcut acreditarea; ... NOTĂ: Fiecare cod de investigație din lista analizelor de laborator prevăzută în anexa nr.
NORME METODOLOGICE din 22 iunie 2016 (*actualizate*) de aplicare în anul 2016 a Hotărârii Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276584_a_277913]
-
se acordă câte 1 punct în plus pentru fiecare participare, fiind punctate maxim 8 participări suplimentar față de cele 4 participări obligatorii. ... b3) - se acordă câte 3 puncte pentru fiecare participare din anul calendaristic anterior a fiecărei analize din domeniul de microbiologie și din celelalte domenii, altele decât cele menționate la lit. b1) și b2) pentru care se face dovada de participare la schemele de testare a competenței cu condiția ca aceasta să se fi efectuat de cel puțin 4 ori în
NORME METODOLOGICE din 22 iunie 2016 (*actualizate*) de aplicare în anul 2016 a Hotărârii Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276584_a_277913]
-
sănătate se face, astfel: a) pentru serviciile medicale paraclinice - analize de laborator - prezentarea cardului național de asigurări sociale de sănătate se face la momentul recoltării probelor în punctele de recoltare proprii ale furnizorilor de investigații paraclinice, cu excepția serviciilor paraclinice de microbiologie, histopatologie și citologie, dacă probele nu se recoltează la furnizorii de investigații paraclinice. Pentru serviciile paraclinice de microbiologie - examene de urină și examene de materii fecale, dacă sunt singurele investigații recomandate pe biletul de trimitere, se utilizează cardul la momentul
NORME METODOLOGICE din 22 iunie 2016 (*actualizate*) de aplicare în anul 2016 a Hotărârii Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276584_a_277913]
-
de sănătate se face la momentul recoltării probelor în punctele de recoltare proprii ale furnizorilor de investigații paraclinice, cu excepția serviciilor paraclinice de microbiologie, histopatologie și citologie, dacă probele nu se recoltează la furnizorii de investigații paraclinice. Pentru serviciile paraclinice de microbiologie - examene de urină și examene de materii fecale, dacă sunt singurele investigații recomandate pe biletul de trimitere, se utilizează cardul la momentul depunerii probelor la furnizorul de investigații paraclinice; dacă acestea sunt recomandate pe biletul de trimitere împreună cu alte analize
NORME METODOLOGICE din 22 iunie 2016 (*actualizate*) de aplicare în anul 2016 a Hotărârii Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276584_a_277913]
-
se utilizează cardul la momentul depunerii probelor la furnizorul de investigații paraclinice; dacă acestea sunt recomandate pe biletul de trimitere împreună cu alte analize de laborator se utilizează cardul la momentul recoltării analizelor de laborator. Pentru examinările de histopatologie, citologie și microbiologie care nu se recoltează la furnizorii de investigații paraclinice, probele sunt transmise la furnizorii de servicii medicale paraclinice însoțite de biletele de trimitere, fără a fi necesară prezentarea cardului național de asigurări sociale de sănătate. Pentru investigațiile paraclinice de laborator
NORME METODOLOGICE din 22 iunie 2016 (*actualizate*) de aplicare în anul 2016 a Hotărârii Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276584_a_277913]
-
pentru serviciile medicale paraclinice - analize de laborator: în maximum 3 zile lucrătoare de la data recoltării probelor în punctele de recoltare proprii ale furnizorilor de investigații paraclinice, respectiv în maximum 3 zile lucrătoare de la data primirii probelor pentru serviciile paraclinice de microbiologie, histopatologie și citologie, dacă probele nu se recoltează la furnizorii de investigații paraclinice, și pentru serviciile paraclinice de microbiologie - examene de urină și examene de materii fecale. Reglementarea nu se aplică pentru investigațiile paraclinice de laborator prevăzute în pachetul de
NORME METODOLOGICE din 22 iunie 2016 (*actualizate*) de aplicare în anul 2016 a Hotărârii Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276584_a_277913]
-
recoltare proprii ale furnizorilor de investigații paraclinice, respectiv în maximum 3 zile lucrătoare de la data primirii probelor pentru serviciile paraclinice de microbiologie, histopatologie și citologie, dacă probele nu se recoltează la furnizorii de investigații paraclinice, și pentru serviciile paraclinice de microbiologie - examene de urină și examene de materii fecale. Reglementarea nu se aplică pentru investigațiile paraclinice de laborator prevăzute în pachetul de bază care nu sunt recomandate pe biletul de trimitere de către medicul de specialitate din specialitățile clinice sau medicul de
NORME METODOLOGICE din 22 iunie 2016 (*actualizate*) de aplicare în anul 2016 a Hotărârii Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276584_a_277913]
-
și materiale de laborator specifice; 8. raportarea statistică a numărului de examinări efectuate pe bolnavii internați și ambulatori. Laborator de analize medicale Articolul 44 Laboratorul de analize medicale are, în principal, următoarele atribuții: 1. efectuarea analizelor medicale de: hematologie, biochimie, microbiologie, imunologie, parazitologie, micologie necesare precizării diagnosticului, stadiului de evoluție a bolii și examenelor profilactice; 2. recepționarea produselor sosite pentru examen de laborator și înserierea lor corectă; 3. asigurarea recipienților necesari recoltării produselor; 4. redactarea corectă și distribuirea la timp a
REGULAMENT din 4 august 2016 de organizare şi funcţionare al Institutului Oncologic "Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu" Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274375_a_275704]
-
naturalizat cetățean american și a fost numit cercetător asociat la "Universitatea California", unde și-a luat doctoratul în biochimie, în 1918. La invitația lui Lipman, revine la Rutgers, unde a primit un post de microbiolog în cadrul Departamentului de biochimie și microbiologie. La "Universitatea Rutgers", Waksman a descoperit câteva antibiotice, între care "actinomycin", "clavacin", "streptothricin", "streptomycin", "grisein", "neomycin", "fradicin", "candicidin", "candidin" și altele. Două dintre ele, "streptomycin" și "neomycin", și-au găsit aplicații extinse în tratamentul multor boli infecțioase. "Streptomycin" a fost
Selman Abraham Waksman () [Corola-website/Science/300070_a_301399]
-
două încrengături: Schizophita sau Bacteriophyta (bacteriile) și Cyanophyta (algele albastre-verzi). Bacteriile sunt cele mai vechi forme de viață, foarte răspândite în aer, apa, sol, pe obiecte, alimente și organisme. Știință care se ocupă cu studierea bacteriilor se numește bacteriologie, sau microbiologie. Formă este un criteriu foarte important de clasificare și identificare a bacteriilor, aceasta variind în funcție de vârstă, factori ereditari specifici și mediul de cultură. Principalele forme de observație a bacteriilor sunt: Există deasemenea pe lângă aceste forme principale de observație și forme
Bacterie () [Corola-website/Science/300776_a_302105]
-
și al artei. Medicina studiază cauzele ("Etiologia"), manifestările clinice și efectele asupra organelor ("Patologia clinică"), recunoașterea ("Diagnosticul"), tratamentul ("Terapia") și prevenirea ("Profilaxia") bolilor care afectează corpul omenesc. Medicina modernă se bazează pe "Științele Naturii": ("Fizică", "Chimie", "Biologie", "Biostatistică"), "Anatomie", "Fiziologie", "Microbiologie", "Farmacologie", "Radiologie". Ea posedă din secolul al XIX-lea o metodă experimentală îmbunătățită permanent din acel moment, dar care a fost totuși utilizată cu frecvență și asiduitate extrem de variabilă în intervalul de timp care a trecut de atunci și până
Medicină () [Corola-website/Science/296546_a_297875]
-
Rudolf Virchow (1821 - 1902), în Berlin (Germania)studiază substraturile anatomo-patologice ale bolilor și emite cunoscuta teorie a patologiei celulare. Descoperirile fundamentale în lumea microorganismelor ale lui Louis Pasteur (1822 - 1895) și ale lui Robert Koch (1843 - 1910) contribuie la dezvoltarea Microbiologiei, ale lui Emil von Behring (1854 - 1917) și Ilia Mecinicov (1845 - 1926) pun bazele Imunologiei. Pornind de la aceste descoperiri, obstetricianul maghiar Ignaz Semmelweis (1819 - 1865) introduce Asepsia iar Joseph Lister (1827 - 1912), în Anglia folosește pentru prima dată fenolul ca
Medicină () [Corola-website/Science/296546_a_297875]
-
L. Pasteur" concepția autogenitistă despre originea bolilor a fost înlocuită cu cea "patogenitistă." În anul 1861, printr-o serie de experiențe de referință, "L. Pasteur" a dat o lovitură serioasă adepților teoriei „generației spontane”. Au urmat „anii de glorie ai microbiologiei”, care s-au remarcat prin descoperirea agenților patogeni ai numeroase boli la plante, stabilirea relațiilor dintre microorganisme și boli cauzate de ele. Între anii 1845 - 1874, în Europa sunt aduse cu materialul săditor mana și făinarea viței de vie, iar
Fitopatologie () [Corola-website/Science/306630_a_307959]
-
Chirurgie Spitalul Universitar de Urgență Prof. Univ. Dr. Valeriu Atanasiu Catedra de Biochimie Medicală Prof. Univ. Dr. Virginia Ioan Catedra de Neurologie Spitalul Clinic „Fundeni” Prof. Univ. Dr. Ion Fulga Catedra de Farmacologie Prof. Univ. Dr. Mircea Popa Catedra de Microbiologie Conf. Univ. Dr. Codruț Sarafoleanu Catedra de O.R.L. Spitalul Clinic. „ Sf. Maria” Conf. Univ. Dr. Gabriel Becheanu Catedra de Anatomie patologică Spitalul Clinic “ Fundeni” Conf. Univ. Dr. Denisa Predețeanu Catedra de Medicină Internă și Reumatologie Spitalul Clinic. „ Sf. Maria
Spitalul () [Corola-website/Science/306734_a_308063]
-
Cuprinde următoarele: Se bazează pe explorarea paraclinică a individului și cuprinde: Este considerat un act medical invaziv fiind efectuat în timpul unei intervenții chirurgicale. Are ca scop examinarea clinică, explorativă paraclinică (prelevare de țesuturi,secreții cu scop de diagnostic paraclinic de microbiologie, biochimie, citologie) a pacientului în timpul intervenției chirurgicale. Ex. puncție-biopsie-operație exploratorie.
Diagnostic medical () [Corola-website/Science/303144_a_304473]
-
definește biotehnologia drept: ""Orice aplicație tehnologică care utilizează sisteme biologice, organisme vii, sau derivate ale acestora, pentru a crea sau modifica produse sau procese în scopuri bine determinate"" Federația Europeană de Biologie stabilește biotehnologia ca fiind utilizarea integrată a biochimiei, microbiologiei și ingineriei în scopul obținerii unei aplicații tehnologice industriale, cu ajutorul microorganismelor, culturilor de celule și a părților componente a acestora. Conform Oficiului pentru evaluarea tehnologiilor (OTA) din SUA , biotehnologia este o știință care reprezintă aplicarea sistemelor și organismelor biologice în
Biotehnologie () [Corola-website/Science/303414_a_304743]
-
Microbiologia reprezintă o ramură a biologiei , care se ocupă cu studiul microorganismelor unicelulare, invizibile cu ochiul liber (ciuperci microscopice, alge, bacterii, virusuri, protozoare) și influența acestora asupra oamenilor și a altor organisme. Inițial, microbiologia studia numai procesele fizice, chimice și biologice
Microbiologie () [Corola-website/Science/302980_a_304309]
-
Microbiologia reprezintă o ramură a biologiei , care se ocupă cu studiul microorganismelor unicelulare, invizibile cu ochiul liber (ciuperci microscopice, alge, bacterii, virusuri, protozoare) și influența acestora asupra oamenilor și a altor organisme. Inițial, microbiologia studia numai procesele fizice, chimice și biologice legate de activitatea microorganismelor, pentru a putea folosi pe cele utile și pentru a contracara procesele dăunătoare omului. În ultimele decenii, domeniul de studiu al acestei discipline s-a extins prin genetica, biochimia
Microbiologie () [Corola-website/Science/302980_a_304309]
-
susținut existența microorganismelor în 1660 în lucrarea sa Micrografia. Însă în 1676, Anton van Leeuwenhoek a fost primul care să descopere cu ajutorul microscopului primele microorganisme (bacterii) și să demonstreze existența lor. Iată de ce el este considerat de mulți oameni părintele microbiologiei. În 1835, Agostino Bassi de Lodi a arătat că o boală a viermelui-de-mătase este provocată de un microorganism, aceasta a fost prima oară în istoria biologiei, când s-a demonstrat că un microorganism poate provoca maladia altui organism. 12 ani
Microbiologie () [Corola-website/Science/302980_a_304309]
-
un microorganism poate provoca maladia altui organism. 12 ani mai târziu, fizicianul maghiar Ignaz Semmelweis a fost primul ce a observat că doctorii spitalelor din Viena răspândeau infecții puerperile și i-a obligat să-și spele mâinile înainte de naștere. Bazele microbiologiei moderne au apărut odată cu infirmarea teoriei generației spontane și acceptarea teoriei celulare (sau teoria germenilor) ca și cu descoperirea microscopului. Deși această teorie mai fusese propusă anterior, Louis Pasteur are meritul da fi reușit, în 1862, să dovedească printr-o
Microbiologie () [Corola-website/Science/302980_a_304309]
-
flacără. Prin aceste experimente, Pasteur nu numai că a infirmat definitiv teoria generației spontane, dar a și pus bazele tehnicilor moderne de sterilizare. În 1884, medicul german Robert Koch publică lucrarea sa, Postulatele lui Koch, o lucrare foarte importantă pentru microbiologie. Microbii contribuie la numeroase procese extrem de importante cum ar fi fermentația la nivel industrial (producția de alcool, oțet sau produse lactate), producția de antibiotice și clonarea organismelor complexe, cum ar fi plantele. Microbii sunt folosiți în biotehnologie pentru producerea de
Microbiologie () [Corola-website/Science/302980_a_304309]
-
care arată pentru prima dată cu argumente peremptorii că bolile rezultă din alterările suferite de celulele organismului, lucrare care l-a făcut celebru în lumea medicală. În anul 1863, apare culegerea prelegerilor sale ""Die krankhaften Geschwülste"" ("Bolile tumorale"). Față de cuceririle microbiologiei, Virchow se arată mai degrabă sceptic și nu admite lucrările lui Louis Pasteur asupra rolului bacteriilor în provocarea infecțiilor, nici nu sprijină eforturile lui Ignaz Semmelweis, care preconiza adoptarea unei asepsii severe în sălile de nașteri pentru prevenirea febrei puerperale
Rudolf Virchow () [Corola-website/Science/299001_a_300330]