2,689 matches
-
al IV-lea s-a constuit cu mari eforturi un drum imperial care lega cele mai importante orașe, începând din capitala Kelewan până în nordicul Felarati. La granița de nord au fost comasate trupe de războinici menite să țină piept triburilor migratoare ale turasynzilor. Câteva sute de ani mai târziu, turasynzii au reușit să invadeze teritoriile Imperiului. Deoarece Împăratul ezita să treacă la represalii, una dintre concubinele sale - Cyrsa - l-a asasinat și s-a proclamat Împărăteasă. Pretenția ei a fost făcută
Marile descoperiri () [Corola-website/Science/331593_a_332922]
-
Șorecarul încălțat (Buteo lagopus) este o pasăre răpitoare de zi, din familia accipitride ("Accipitridae"), care se hrănește cu șoareci de câmp și lemingi. Este o specie migratoare, care cuibărește în nordul Eurasiei și Americii de Nord și iernează la sud în Europa (inclusiv în România și Republica Moldova), Asia și America de Nord. Sunt descrise 4 subspecii: Are o mărime de 50-66 cm, mai mare decât corbul. Greutatea: mascul 600-1380 g, femela
Șorecar încălțat () [Corola-website/Science/331758_a_333087]
-
fără copaci, mai rar în tundra împădurită și taigaua din extremul nordic, când lemingii și șoarecii de câmp sunt abundenți. Iernează la sud în ținuturile de deal și de câmpie descoperite, inclusiv în stepă, terenuri agricole și mlaștini. Sunt păsări migratoare cu zone de reproducere și de iernare separate. Pleacă spre zonele de iernare din sud în septembrie-octombrie și se întorc în zonele de reproducere în aprilie-mai. Timpul și amploarea migrației depinde de abundență sezonieră a prăzii în zonele de reproducere
Șorecar încălțat () [Corola-website/Science/331758_a_333087]
-
LP Electrecord (1972) 12. “Lacul” - madrigal pentru cor mixt (1972) 13. “Ofranda copiilor lumii” - pentru cor triplu mixt (1973) Premiul G.Enescu al Academiei Române Editură Muzicală București, LP Electrecord 14. “Laudae” - pentru 10 soliști, Editura Muzicală București (1973) 15. “Păsări migratoare” - madrigal pentru cor mixt (1973) 16. “Cânți Prophani” - suita pentru cor de copii și orchestră (1974) 17. “Suita Mărgană” - pentru cor mixt (1975) 18. “Noi umblam și colindam” - colind pentru cor mixt (1975) 19. “Pastel” - madrigal pentru cor mixt (1976
Sabin Pautza () [Corola-website/Science/335800_a_337129]
-
mijlociu al râului Someș și a afluenților săi din acest bazin) reprezintă o zonă naturală (pajiști naturale, pășuni, păduri de luncă, heleștee, terenuri arabile și culturi) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. Situl cupride cinci clase de habitate de interes comunitar ("Ape dulci continentale; Culturi cerealiere extensive; Pajiști ameliorate; Păduri caducifoliate; Alte terenuri cultivate") și include cinci rezervații naturale: Calcarele de Rona, Lunca cu lalea pestriță - Valea Sălajului
Cursul mijlociu al Someșului () [Corola-website/Science/332622_a_333951]
-
o suprafață de 2.144 hectare. Aria protejată (încadrată în bioregiunea geografică stepică a Dobrogei) reprezintă o zonă naturală (râuri, lacuri, mlaștini, turbării, stepe, pajiști naturale) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. Situl include rezervația naturală (de tip paleontologic) - Locul fosilifer Aliman. La baza desemnării sitului se află mai multe specii de păsări; dintre care unele protejate la nivel european (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului
Balta Vederoasa () [Corola-website/Science/332721_a_334050]
-
Rața moțată ("Aythya fuligula") este o specie de rață scufundătoare de mărime medie. Lungimea ratei moțate este de 40-47 cm, anvergura aripilor de 65-75 cm iar greutatea de 0,5 - 1 kg. Este o pasăre migratoare ce cuibărește în Europa și Asia, și care iernează în jurul Mediteranei, din Africa până în Etiopia, China, India și Filipine. În România, mai ales în Dobrogea, este oaspete de iarnă. Rățoiul este negru cu flancurile albe și cu un moț de
Rață moțată () [Corola-website/Science/332861_a_334190]
-
Aria protejată (încadrată în bioregiunea geografică stepică a luncii inundabile a Dunării) reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, râuri, lacuri, turbării, terenuri arabile și culturi) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. La baza desemnării sitului se află mai multe specii de păsări protejate la nivel european (prin "Directiva CE 147/CE" din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice - anexa I-a)) sau aflate pe lista roșie
Lacul Oltina (sit SPA) () [Corola-website/Science/332904_a_334233]
-
sunt folosite pentru a facilita comunicarea intercelulara și activarea proceselor intracelulare. Aceste fenomene fiziologice ale potențialului de acțiune sunt posibile datorită canalelor ionice dependente electric ce permit echilibrarea potențialului produs de gradientul electrochimic pe ambele părți ale membranei celulare. Păsările migratoare călătoresc folosindu-se parțial prin orientare față de liniile câmpului magnetic terestru, în timp ce alte viețuitoare, de regulă marine, dețin senzori specializați care le creează un anume simț de detectare a câmpurilor electrice. O utilizare extremă a electromagnetismului la animale se manifestă
Bioelectromagnetism () [Corola-website/Science/332933_a_334262]
-
Mihai Viteazu, Moldovenești, Petreștii de Jos, Săndulești și Tureni. Aceasta este străbătută de drumul național DN75, care leagă Turda de Câmpeni. Situl „Munții Trascăului” a fost declarat arie de protecție specială avifaunistică (în scopul protejării mai multor specii de păsări migratoare de pasaj sau sedentare) prin "Hotărârea de Guvern" nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 93
Munții Trascăului (sit SPA) () [Corola-website/Science/333640_a_334969]
-
cu forme de relief (carstic și exocarstic) diversificate: vârfuri, cheiuri, văii, doline, măguri, lapiezuri, ponoare, peșteri; cu suprafețe naturale acoperite cu păduri, pășuni și pajiști. Situl adăpostește și asigură condiții prielnice de hrană și cuibărire mai multor specii de păsări (migratoare, de pasaj sau sedentare), dintre care unele protejate la nivel european sau aflate pe lista roșie a IUCN. Situl dispune de mai multe tipuri de habitate (păduri de conifere, păduri dacice fag, păduri dacice de stejar și carpen, păduri relictare
Munții Trascăului (sit SPA) () [Corola-website/Science/333640_a_334969]
-
maxim de 836 m. atins în "Vârful Drocea") sunt dezvoltate pe strate de sedimentare alcătuite din șisturi cristaline, roci magmatice, calcare, tufuri vulcanice și roci de granit. Situl „” adăpostește și asigură condiții prielnice de viețuire mai multor specii de păsări (migratoare, de pasaj sau sedentare), dintre care unele protejate la nivel european sau aflate pe lista roșie a IUCN. La baza desemnării sitului se află câteva specii avifaunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/CE din 30
Drocea - Zarand () [Corola-website/Science/333708_a_335037]
-
a IUCN. La baza desemnării sitului se află câteva specii avifaunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice) și aflate pe lista roșie a IUCN. Specii de păsări migratoare semnalate în arealul sitului: acvila pitica ("Hieraaetus pennatus"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"), cocosul de mesteacăn ("Bonasa bonasia"), bufnita ("Bubo bubo"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), cristei de câmp ("Crex crex"), barza albă ("Ciconia ciconia"), barza neagră ("Ciconia nigra"), ciocănitoarea neagră ("Dryocopus
Drocea - Zarand () [Corola-website/Science/333708_a_335037]
-
pe cele ale orașelor Ineu, Pâncota și Sebiș. Aceasta este străbătută de drumul național DN79A care leagă satul Vârfurile (DN76) de orașul Chișineu-Criș. Zona a fost declarată arie de protecție specială avifaunistică (în scopul protejării mai multor specii de păsări migratoare de pasaj sau sedentare) prin "Hotărârea de Guvern" nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 24
Câmpia Cermeiului (sit SPA) () [Corola-website/Science/333734_a_335063]
-
naturală dispune de șase clase de habitat de interes comunitar; astfel: "Ape dulci continentale" (stătătoare, curgătoare); "Culturi cerealiere extensive" (inclusiv culturile de rotație cu dezmiriștire); "Mlaștini, smârcuri și turbării"; "Păduri caducifoliate"; "Pajiști ameliorate" și "Terenuri arabile cultivate". Specii de păsări (migratoare, de pasaj, sedentare) semnalate în arealul sitului: stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), stârc galben ("Ardeola ralloides"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), gârliță mare ("Anser albifrons"), rață sunătoare ("Bucephala clangula"), rață fluierătoare ("Anas penelope
Câmpia Cermeiului (sit SPA) () [Corola-website/Science/333734_a_335063]
-
încadrată în bioregiunea geografică stepică a Podișului Dobrogean) reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri termofile, râuri, mlaștini, stepe calcifile, grote, terenuri arabile și culturi) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. La baza desemnării sitului se află mai multe specii avifaunistice protejate la nivel european (prin "Directiva CE 147/CE" din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice - anexa I-a) sau aflate pe lista roșie a
Băneasa - Canaraua Fetei () [Corola-website/Science/333780_a_335109]
-
dintre care două prioritare: Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"); și Pajiști panonice și vest-pontice pe nisipuri. Acestea adăpostesc și asigură condiții prielnice de hrană și adăpost pentru o gamă diversă de păsări (migratoare, de pasaj sau sedentare), dintre care unele protejate la nivel european sau aflate pe lista roșie a IUCN. La baza desemnării sitului se află mai multe specii avifaunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din
Lunca Inferioară a Turului () [Corola-website/Science/333803_a_335132]
-
Felis silvestris"), vidră de râu ("Lutra lutra"), breb ("Castor fiber"), popândău european ("Spermophilus citellus"), hârciog european ("Cricetus cricetus"), jderul de copac ("Martes martes"), hermină ("Mustela erminea"), șoarecele pitic ("Micromys minutus"), liliacul urecheat ("Plecotus auritus"), liliacul de apă ("Myotis daubentonii"); Păsări (migratoare, de pasaj) protejate la nivel european prin "Directiva CE" 147/CE (anexa I-a) din 30 noiembrie 2009: acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), acvilă de câmp ("Aquila heliaca"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), stârc de noapte ("Nycticorax
Lunca Mureșului Inferior (sit SCI) () [Corola-website/Science/333862_a_335191]
-
pe lista IUCN. Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos")), lup cenușiu ("Caniș lupus"), râs ("Lynx lynx"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), vulpe ("Vulpes vulpes"), pisica sălbatică ("Felis silvestris"), viezure ("Meles meles"), iepure de câmp ("Lephus europaeus"); Păsări (migratoare, de pasaj) protejate la nivel european prin "Directivă CE" 147/CE (anexă I-a) din 30 noiembrie 2009: acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"), gaia roșie ("Milvus milvus"), șorecar comun ("Buteo buteo"), pupăza ("Upupa epops"), cuc ("Cuculus canorus"), ciocănitoarea pestrița mare
Pădurea Dălhăuți () [Corola-website/Science/334684_a_336013]
-
vânăt "(Circus cyaneus)" este o pasăre de pradă zveltă, cu o lungime de 40-50 cm și o anvergură de 100-120 cm. Zbor asemănător cu cel al eretelui de stuf "Circus aeruginosus", dar poate ataca fulgerător prada, precum ulii. Această pasăre migratoare clocește pe terenurile deschise din Europa Centrală și de sud. Își face cuibul pe sol. Cuibărește în regiuni deschise și mlăștinoase, plantații tinere de conifere, turbării din taiga și zona subalpină. Masculul gri-argintiu, cu abdomenul și târtița albe; forma petelor
Erete vânăt () [Corola-website/Science/332042_a_333371]
-
culturi, pășuni, păduri de foioase, păduri în tranziție) încadrată în bioregiune geografică stepică a Podișului Casimcei; ce adăpostește o gamă variată de floră (halofilă, higrofilă, mezohigrofilă) și asigură condiții de găzduire, hrană și cuibărit pentru mai multe specii de păsări migratoare și de pasaj enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 2009/147/CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice). Situl prezintă un deosebit interes geologic (abrupturi calcaroase atribuite jurasicului), cheiuri și maluri de văii), paleontologic (faună
Cheile Dobrogei (sit SPA) () [Corola-website/Science/332403_a_333732]
-
lobi, unul superior mai mare și altul inferior mai mic. Spatele galben-cafeniu, uneori cu marmorații verzui, abdomenul alb sau gălbui, flancurile albe, uneori argintii. Hrana în Marea Neagră consta mai ales din hamsii ("Engraulis"), în alte mări din nevertebrate bentonice. Specie migratoare anadromă, petrece cea mai mare partea a vieții în mare. Urcă pe fluvii în lunile aprilie-mai, pentru a-și depune icrele în locurile cu curent puternic, pe fund de pietriș. O femelă depune 800 000—2 400 000 de boabe
Șip () [Corola-website/Science/332434_a_333763]
-
a IUCN. Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos", cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), râs ("Lynx lynx"), șoarecele pitic ("Micromys minutus"), liliacul urecheat ("Plecotus auritus"), liliacul de apă ("Myotis daubentonii"); Păsări (migratoare, de pasaj) protejate la nivel european prin "Directivă CE" 147/CE (anexă I-a) din 30 noiembrie 2009: uliu păsărar ("Accipiter nisus"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"), lăstun mare ("Apus apus"), lăstun de stâncă ("Hirundo rupestris"), rândunica roșcata ("Hirundo daurica
Cheile Cernei (sit SCI) () [Corola-website/Science/333950_a_335279]
-
comunelor Bârnova, Ciurea, Comarna, Dobrovăț, Grajduri, Schitu Duca și Tomești; și este străbătută de drumul național DN24 care leagă municipiul Vaslui de Iași. Situl „” a fost declarat arie de protecție specială avifaunistică (în scopul protejării mai multor specii de păsări migratoare de pasaj sau sedentare) prin "Hotărârea de Guvern" nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 12
Pădurea Bârnova () [Corola-website/Science/333978_a_335307]
-
continentală a Podișului Central Moldovenesc, reprezintă o zonă (păduri de foioase, păduri în tranziție, pășuni, pajiști, terenuri arabile, cursuri de apă tributare râului Bârlad) deluroasă ce adăpostește și asigură condiții prielnice de viețuire și hrană mai multor specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. Situl dispune de două clase de habitate (predominante) constituite din păduri dacice fag și păduri dacice de stejar și carpen; ce conservă elemente de floră spontană și protejează specii de faună rară. La baza desemnării Pădurii
Pădurea Bârnova () [Corola-website/Science/333978_a_335307]