2,739 matches
-
1985, împreună cu soția sa, înființează cenaclul literar de limbă română "Punct" și bianualul cu acelaș nume existente și astăzi. Participanții care-și aduc aportul lor creator sunt: Dr E. Campus, S. Carmel, L. Carol, A. Fischof, M .Găitan, Moscu Eyal, Mioara Iarhi, Solo Har, A. Strihan, Gina Sebastian, Zoltan Terner, și colaboratori străini oaspeți la cenaclu ca Mira Iosif (Belgia ) St. Iureș , Eveline Fonea Radu Cârneci, reverent Ioan Chirilă (România) Monica Săvulescu (Olanda) și alții. Dealungul anilor au rărit rândurile cenaclului
Solo Juster () [Corola-website/Science/310410_a_311739]
-
acestei limbi literare au fost considerate demne de urmat de către toți utilizatorii limbii. Prin urmare, limba standard era limba literară. Această concepție a trăit multă vreme, regăsindu-se la unii lingviști și într-o epocă relativ recentă. De exemplu, după Mioara Avram, „gramaticile normative formulează reguli explicite și prescriptive, adăugând judecăți de valoare cu privire la folosirea unei forme sau construcții apreciate drept corectă sau greșită în varietatea literară a limbii”. În prezent limba literaturii artistice a devenit atât de variată, incluzând elemente
Limbă standard () [Corola-website/Science/304982_a_306311]
-
inspirat din acesta. Exemple de cuvinte și expresii secuiești: Precum dialectele maghiare din România în general, și cele secuiești au împrumutat multe cuvinte românești, unele demult, de exemplu din domeniul creșterii animalelor. Exemple: "berbécs" „berbec”, "esztena" „stână”, "cáp" „țap”, "mióra" „mioară”. În Moldova, în județele Bacău, Neamț, Iași și Vrancea, sunt trei grupuri de dialecte maghiare: ceangăiesc de nord, ceangăiesc de sud și secuiesc moldovean. Dialectele de nord sunt mai arhaice, păstrând elemente de limbă din Evul Mediu. Dialectele din sud
Dialectele limbii maghiare () [Corola-website/Science/305067_a_306396]
-
asistentei Adriana Popovici. I-a avut drept colegi de promoție pe Bogdan Gheorghiu, Radu Duda (Alteța Sa Regala Principele Radu al Romaniei), Patricia Grigoriu, Marina Procopie, Dan Bădărău, Carmen Ciorcilă, Mihai Verbițchi și (de la clasa Sandei Manu) Oana Pellea, Carmen Trocan, Mioara Ifrim, Luminița Stoianovici, Răzvan Popa, Cristian Rotaru, Adrian Păduraru, Claudiu Istodor. Ca studentă a jucat, printre altele, în "Demonii", dramatizare după romanul omonim de F.M. Dostoievski, "Joia dulce", după John Steinbeck, și "Suflete tari" de Camil Petrescu (spectacol de absolvire
Carmen Tănase () [Corola-website/Science/306015_a_307344]
-
de Teatrul Național din Iași. Între 1984 și 1990 a fost actriță la Teatrul Național "Vasile Alecsandri" din Iași, fiind repartizată inițial la secția suceveană a acestuia, împreună cu Radu Duda, Bogdan Gheorghiu, Carmen Ciorcilă, Adrian Păduraru, Răzvan Popa, Cristian Rotaru, Mioara Ifrim și alți câțiva tineri absolvenți de teatru din țară. Din anul 1990, este actriță la Teatrul Odeon din București. Carmen Tănase a fost căsătorită cu criticul de teatru Victor Parhon (n. 5 aprilie 1943, Iași - d. 4 august 2000
Carmen Tănase () [Corola-website/Science/306015_a_307344]
-
este prima artistă de muzică pop care are curajul să interpreteze folclor autentic, în manieră originală, cu o orchestră de muzică populară condusă de Dorel Manea. Pe album se regăsesc piese de la Maria Tănase, Maria Lătărețu, Ileana Sărăroiu, Lucreția Ciobanu, Mioara Velicu. În anul 1997, prezintă alături de Octavian Ursulescu ediția aniversară a Festivalului Internațional „Cerbul de Aur” de la Teatrul Dramatic Brașov. Mădălina Manole este aleasă de concernul internațional Procter&Gamble pentru ca imaginea ei să fie folosită la lansarea în România a
Mădălina Manole () [Corola-website/Science/304782_a_306111]
-
n-a ajuns nimic din clădirile mănăstirii. Conform celor mai vechi informații privind formarea satului Mihaileni, primul locuitor ale acestei așezări ar fi fost Ion Samson, venit de prin părțile Galasenilor . De acolo, luîndu-și turmele de cele cîteva sute de mioare și s-a stabilit cu întreaga să familie pe moșia satului Mihaileni, care aparținea pe atunci domnitorului Moldovei Ion Sturza. Și pînă astăzi una din mahalalele satului poartă numele mahalaua galasenilor. Urmași de ai lor au mai purtat numele de
Mihăileni, Rîșcani () [Corola-website/Science/305241_a_306570]
-
de pământ de la Slătioara" cu o suprafață de 10,5 ha. Este situată în comuna Slătioara, fiind prezente o varietate de forme sculpturale, conglomerate, nisipuri, pietrișuri slab cimentate create prin acțiunea a numeroase organisme torențiale. 1. Ielenicz, M., Ileana-Georgeta Pătru, Mioara Ghincea (2003), "Subcarpații României", Editura Universitară, București 2. Ielenicz, M., Ileana Pătru (2005), "Geografia fizică a României, vol. I și II", Editura Universitară, București 3. Mihaela Dinu (1999), "Subcarpații dintre Topolog și Bistrița Vâlcii - Studiul proceselor actuale de modelare a
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
de baladele extra-carpatice: „Paralel cu formarea versiunii baladă, elementul tematic a generat în Transilvania o versiune-colind” Cititor atent al studiului Apostol- Fochi (1964), Mircea Eliade (1970, născut la București) preia anumite informații din monografie și le reformulează în comentariul dedicat mioarei năzdrăvane. Acesta este motivul pentru care regăsim în concepția eliadiană teza „integrării” și a „adaptării” baladei Miorița în repertoriul colindelor transilvănene: „În Transilvania, Miorița se întâlnește și sub formă de baladă, dar este mai ales cunoscută sub formă de colind
Obârșia Mioriței () [Corola-website/Science/314190_a_315519]
-
Mircea Eliade sesizează în colinde „stadiile cele mai arhaice ale spiritualității românești”. Octavian Buhociu (1979) respinge și el teza potrivit căreia variantele transilvănene ar fi anterioare variantelor moldo-muntene, deoarece nu-și imaginează „cum s-a trecut de la colindă la cântecul Mioarei”. În viziunea sa, varianta transilvăneană este o sinteză a baladei, din care s-a eliminat unul dintre protagoniști, adică mioara. Mai puțin subtil s-a dovedit a fi Ion Diaconu (1930), atunci când și-a mărturisit fără ocolișuri dezaprobarea și desconsiderarea
Obârșia Mioriței () [Corola-website/Science/314190_a_315519]
-
căreia variantele transilvănene ar fi anterioare variantelor moldo-muntene, deoarece nu-și imaginează „cum s-a trecut de la colindă la cântecul Mioarei”. În viziunea sa, varianta transilvăneană este o sinteză a baladei, din care s-a eliminat unul dintre protagoniști, adică mioara. Mai puțin subtil s-a dovedit a fi Ion Diaconu (1930), atunci când și-a mărturisit fără ocolișuri dezaprobarea și desconsiderarea față de Miorița-colind, pe care o consideră „resturi inexpresive” rezultate dintr-o „puternică dezagregare” a unei capodopere poetice, Miorița-baladă. Sistemul de
Obârșia Mioriței () [Corola-website/Science/314190_a_315519]
-
respectiv o teorie privind datarea. Mircea Eliade (1907-1986) publică, în 1970, la Paris, prima ediție a volumul "De la Zalmoxis la Genghis-Han - Studii comparative despre religiile și folclorul Daciei și Europei Occidentale", în cuprinsul căreia dedică un capitol distinct baladei Miorița - "Mioara năzdrăvană". Aprecierile și notele autorului dovedesc faptul că principala sursă de documentare în acest subiect este monografia lui A. Fochi. M. Eliade nu se lasă însă influențat de concluziile fochiene, pe care le amendează parțial într-un mod subtil și
Istoria exegetică a Mioriței () [Corola-website/Science/314192_a_315521]
-
are în vedere dialogul tânărului păcurar cu turma oilor agitate: “Când cu apa o-nturnat / Oile tăte-o zderat” sau cu oaia năzdrăvană: “Oaia lui cea oacheșă”, “Zbiară oaia cea pistruie”. Această temă, peregrinând prin Transilvania, a dezvoltat, în sudul țării, episodul mioarei năzdrăvane. Vasile Latiș ("Păstoritul în Munții Maramureșului", 1993) consemnează: “Oaia-i sfântă. Oile la începutul vremurilor vorbeau ca oamenii și pășteau în grădina Domnului, neînțărcate. Dar ele au mâncat florile și Domnul s-a supărat, pedepsindu-le: Lasă, că voi
Motivul mioarei năzdrăvane în „Miorița” () [Corola-website/Science/314213_a_315542]
-
apoi oaia se scutură în cea lume de rouă și-apoi potolea focul de pă suflet la acela care dă oaia pomană” Pornind de la această credință a "sfințeniei oilor", cu timpul s-au născut și alte legende despre o anumită "mioară năzdrăvană" sau "mioară-oracol": Se crede că păstorul care va spune cu regularitate, în fiecare seară, câte o poveste diferită - timp de o sută de zile - “atunci va face oaia un mnel năzdrăvan - spuneau bătrânii - să poată ști tăt ce-ai
Motivul mioarei năzdrăvane în „Miorița” () [Corola-website/Science/314213_a_315542]
-
o poveste diferită - timp de o sută de zile - “atunci va face oaia un mnel năzdrăvan - spuneau bătrânii - să poată ști tăt ce-ai să pățești” În contradicție cu cele afirmate de Mircea Eliade, Adrian Fochi (1985) susține că defapt mioara nu prevestește viitorul, ci, întâmplător, asistă la dialogul ciobanilor care pun la cale complotul și ulterior retransmite informația moldoveanului. Dar există o bogată literatură de specialitate despre capacitatea de predicție a animalelor, ce depășește sfera speculațiilor. Câinele, pisica, oaia, calul
Motivul mioarei năzdrăvane în „Miorița” () [Corola-website/Science/314213_a_315542]
-
până-n sară, / Oile tăte-și porneală. / Păcurarii pângă ei / Cu fluierii zâceră” Presupusa calitate de aspirant, pe care eroul (din variantele colind) o are, nu-l îndreptățește să aibă o "oaie oacheșă". El trebuie să facă dovada că o merită. Această "mioară năzdrăvană" e tocmai răsplata istovitoarelor etape de inițiere, adică sfințenia, curățenia și înțelepciunea. Deocamdată cel mic e un mus, un adolescent. Oaia oacheșă apare mai degrabă în compania păcurarilor maturi sau bătrâni și prea rar (sau deloc) a copilandrilor. Ulterior
Motivul mioarei năzdrăvane în „Miorița” () [Corola-website/Science/314213_a_315542]
-
inițiere, adică sfințenia, curățenia și înțelepciunea. Deocamdată cel mic e un mus, un adolescent. Oaia oacheșă apare mai degrabă în compania păcurarilor maturi sau bătrâni și prea rar (sau deloc) a copilandrilor. Ulterior textul evoluează spre generalizarea acestui episod al mioarei. O particularitate a sistemului de texte mioritice este vârsta și ipostazele în care se află eroul: - mus, copilandru, aspirant - în variantele nord-transilvănene; - adolescent, îndrăgostit, încă aspirant - în variantele din centrul Transilvaniei; - adult, matur, proprietarul unor turme de oi, un inițiat
Motivul mioarei năzdrăvane în „Miorița” () [Corola-website/Science/314213_a_315542]
-
mioritice este vârsta și ipostazele în care se află eroul: - mus, copilandru, aspirant - în variantele nord-transilvănene; - adolescent, îndrăgostit, încă aspirant - în variantele din centrul Transilvaniei; - adult, matur, proprietarul unor turme de oi, un inițiat, curat, nevinovat, capabil să dialogheze cu mioara năzdrăvană - în versiunea-baladă din Muntenia și Moldova. Fiecare regiune geografică i-a adăugat ani ciobanului, surprinzându-l într-o altă postură, conservand un strat mental diferit, dar evolutiv. Episodul mioarei a fost introdus exact acolo unde trebuia și când trebuia
Motivul mioarei năzdrăvane în „Miorița” () [Corola-website/Science/314213_a_315542]
-
de oi, un inițiat, curat, nevinovat, capabil să dialogheze cu mioara năzdrăvană - în versiunea-baladă din Muntenia și Moldova. Fiecare regiune geografică i-a adăugat ani ciobanului, surprinzându-l într-o altă postură, conservand un strat mental diferit, dar evolutiv. Episodul mioarei a fost introdus exact acolo unde trebuia și când trebuia. Trecând Carpații cu toate aceste achiziții, cântecul se îmbogățește succesiv cu noi episoade. Secvența "larma oilor", devine episod de sine stătător construindu-se sub influența și a altor creații din
Motivul mioarei năzdrăvane în „Miorița” () [Corola-website/Science/314213_a_315542]
-
îmbogățește succesiv cu noi episoade. Secvența "larma oilor", devine episod de sine stătător construindu-se sub influența și a altor creații din zonă. E de semnalat faptul că există în folclorul sud-est românesc un repertoriu de balade în care "tema mioarei" răzbate fie ca episod central, fie ca unul secundar. Un bun exemplu este balada "Cealip-Costea", consemnată de G. Dem. Teodorescu . “Într-o altă variantă a baladei [Fulga], intitulată Cealip-Costea, pe când acesta se întoarce la stână constată că Fulga (..) i-a
Motivul mioarei năzdrăvane în „Miorița” () [Corola-website/Science/314213_a_315542]
-
secundar. Un bun exemplu este balada "Cealip-Costea", consemnată de G. Dem. Teodorescu . “Într-o altă variantă a baladei [Fulga], intitulată Cealip-Costea, pe când acesta se întoarce la stână constată că Fulga (..) i-a prădat stâna și că din toate oile lipsea «Mioara rucărea, / Dragă lui Costea, / C-alta-n turmă nu era / Mai isteață decât ea. / Când simțea de vremuri grele / Trăgea oile-n perdele; / Când simțea de vremuri bune / Trăgea oile-n pășune». Oaia rucăreană este, în alți termeni, o variantă
Motivul mioarei năzdrăvane în „Miorița” () [Corola-website/Science/314213_a_315542]
-
variantă a oii bârsane sau a oiței năzdrăvane din Miorița”. Costea îl prinde și îl ucide pe Fulga, decapitându-l. Eroic, răzbunător, coleric, ciobanul Costea apare în antiteză cu păstorul din Miorița. Singurul fir care leagă cele două balade este mioara - aceleași abilități (istețime, previziune) și același atașament față de stăpân. După "saltul din colind în baladă", o mioară precum cea salvată de Costea devine unul dintre personajele principale, capătă glas și se străduiește să-și avertizeze stăpânul și eventual să-l
Motivul mioarei năzdrăvane în „Miorița” () [Corola-website/Science/314213_a_315542]
-
Fulga, decapitându-l. Eroic, răzbunător, coleric, ciobanul Costea apare în antiteză cu păstorul din Miorița. Singurul fir care leagă cele două balade este mioara - aceleași abilități (istețime, previziune) și același atașament față de stăpân. După "saltul din colind în baladă", o mioară precum cea salvată de Costea devine unul dintre personajele principale, capătă glas și se străduiește să-și avertizeze stăpânul și eventual să-l salveze de la moarte. Dar păstorul poartă deja pecetea destinului, devenit tragic numai din pricina modificărilor survenite pe parcurs
Motivul mioarei năzdrăvane în „Miorița” () [Corola-website/Science/314213_a_315542]
-
epic inițial al cântecului. Valorificarea perseverentă a acestui episod în "versiunea-baladă" a determinat schimbări majore în structura epică a cântecului. În loc ca fârtații să-i comunice ori să-i sugereze hotărârea lor de a-i face legea - precum în "versiunea-colind" - mioara primește rolul ingrat de a-i aduce la cunoștință funesta sentință. Acest cântec, dacă ar fi avut șansa de a-și continua evoluția, ar fi fost deposedat treptat de clasicul incipit, al coborârii oilor de la munte, “pe-un picior de
Motivul mioarei năzdrăvane în „Miorița” () [Corola-website/Science/314213_a_315542]
-
o gură de rai”; de asemenea, fârtații și implicit complotul lor ar fi dispărut din scenă - realizându-se astfel o închidere a cercului, adică o apropiere de variantele nord-transilvănene: spontan și neprovocat, un păstor discută despre moarte cu una din mioarele preferate; dar nu despre o moarte iminentă, ci una rânduită de destin. În unele variante culese la începutul secolului al XX-lea, în replica mioarei sunt preluate deja toate elementele necesare pentru a reface contextul narațiunii, fârtații fiind îndepărtați. Astfel
Motivul mioarei năzdrăvane în „Miorița” () [Corola-website/Science/314213_a_315542]