4,730 matches
-
poate să ne ofere un test genetic? (a se vedea și materialul oferit de Mayo Clinic în aprilie 2006, HYPERLINK "http://www.mayoclinic.com/health/genetic-testing/FL00076" http://www.mayoclinic.com/health/genetic-testing/FL00076). Testarea genetică nu este o metodă miraculoasă de a ne ghici viitorul într-un glob de cristal; natura informației noastre genetice și a interacțiunilor acesteia cu mediul, pe de o parte, caracteristicile instrumentelor de diagnostic genetic, pe de altă parte, fac să existe multe grade de libertate
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
carte interesantă, Prognoză divină făcută la anul 1480 prea luminatului Rege al Ungariei asupra lucrurilor ce se vor petrece între Turci și Creștini, cât și despre schimbările Statelor din Italia, și despre reînnoirea Bisericii de-a lungul anului 1538 lucru miraculos, de Mastro Antonio Arquato din Ferrara. În timpul călătoriei, călugărul Lucio nu încetase nicio clipă să argumenteze înrâurirea astrelor asupra evenimentelor din viața oamenilor. Tommaso tot îi punea întrebări, subiectul îl pasiona fiindcă îl ducea cu gândul la unele ritualuri la
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
arate că, de fapt, în ciuda fierului înroșit pe care îl simțea încă în pântece, lucrurile se petrecuseră altfel. Și atunci, în locul lor, combina muzicală începu iar să cânte, moartea săltă, când pe un picior, când pe celălalt, ca un mandarin miraculos. Fata își întinse cu greutate picioarele și-și adună mâinile în poală, ca și cum ar fi vrut să-și astâmpere tremurul coapselor. El se întinse alături, punându-și capul în palmele ei făcute căuș. Cosmina îl privi cu indiferență. — Vreau să
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
spărgeau în ritmul clănțănelii, îngroșându-se la colțul buzelor, într-o spumă verzuie. Corpul îi tresărea, dar pe bucăți, întâi capul, pe urmă pieptul, coapsele și, la urmă, labele picioarelor, de parcă ar fi fost străbătut de șocuri electrice. În mod miraculos, ciorapul de lână rămăsese tras pe cap și vârful îngroșat îi juca pe frunte, ca un motocel. Se îmbulziră în jurul lui, fiecare cu părerea sa, pe care se grăbea s-o exprime. Să-i punem o pernă sub cap. Să
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
sănătatea și de a vindeca boala. Obiectivul lucrării este acela de a face conștienți medicii în primul rând, de prezența în imediata noastră apropiere a unor rezervoare practic inepuizabile de remedii naturale, atât pentru profilaxie, cât și pentru vindecări aparent miraculoase pentru acest zbuciumat început de secol XXI și cu repercusiuni incalculabile asupra evoluției omenirii în ansamblu. Multe din rețetele magistrale emise de medicii de odinioară sunt în bună parte de sorginte naturistă, iar medicina alopatică este urmașa medicinei naturiste de
I. Medicină alternativă și/sau o nouă viziune asupra fitoterapiei și (bio)laserterapiei. In: Fitoterapie clinică by Gabriela Anastasiu, Vasile Bodnar () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2094]
-
Universul π, singura capabilă să reacționeze altfel, pentru o recluzionare materială a vidului de presupus - Botez, 2002). Numai așa informația devine dominantă și acționează recesiv determinând maladii, care la rândul lor nu pot fi înlăturate, decât prin niște practici aparent miraculoase, dominate de har și credință, care duc la vindecări ale oamenilor de către oameni, atitudini terapeutice, ce par neinițiatului, uneori, mai degrabă de origine divină (Pîrvulescu, 2004). Orientarea medicinei spre Natură și natural s-a menținut și se va dezvolta în
I. Medicină alternativă și/sau o nouă viziune asupra fitoterapiei și (bio)laserterapiei. In: Fitoterapie clinică by Gabriela Anastasiu, Vasile Bodnar () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2094]
-
sănătate, profilaxia este mai ieftină, numai așa menținerea sănătății costă, cu mult mai puțin decât redobândirea acesteia, deoarece găsim mereu în natură alimente, ce ne pot ține loc de medicamente, vaccinuri și/sau bisturiu: O macromoleculă vie este un edificiu miraculos, făcut din lanțuri, din blocuri, ce se numără cu miile, fiecare din aceste blocuri sau nucleotizi constituind un aminoacid; această formație reunește proprietățile opuse, antagoniste ale bazelor și acizilor [Lupașcu, 1982] Pentru a acționa, idealul ar fi combaterea factorilor de
I. Medicină alternativă și/sau o nouă viziune asupra fitoterapiei și (bio)laserterapiei. In: Fitoterapie clinică by Gabriela Anastasiu, Vasile Bodnar () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2094]
-
este Întâmplător, sporadic tratată de Eliade. Imposibilitatea cunoașterii miracolului, dragostea și timpul sunt teme majore, ce devin obsedant În literară a filosofului român, ce reușește să contureze precis un roman al cunoașterii, abia schițat de Camil Petrescu. Este „misterioasă și miraculoasă această epifanie a sacrului Într-un obiect sau context profan, adică această incognoscibilitate a sacrului, pentru cel care nu crede În sacru, Într un obiect care pentru el este un obiect profan”. Subliniind Încă o dată sensul sacrului ca Însușirea de
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
a anunța o personalitate schizoidă pe de o parte, pasiunea pentru rigoare a eruditului, pe de alta percepția lumii sub unghiul fabulosului). Domnișoara Christina este un roman „În care atmosfera, ambiguitatea fantasticului este dată nu atât de prezența elementului irațional, miraculos (strigoiul) În narațiune, cât de modul În care individul normal trăiește și primește supranaturalul” (). Adevărata temă a romanului este cum se manifestă prezența fantastică (o experiență tradițională, păstrată de memoria colectivă, adică de folclor, În lumea profanului și cum poate
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
care Împing narațiunea centrală spre anul 1700: „Cum să vă povestesc urmarea, fără să mă Întorc Înapoi ?” (), spune el, exasperat, anchetatorilor. „Întoarcerea” vrea să spună: la originea Întâmplărilor, În starea În care oameni ca Iorgu Calomfirescu, Arghira, Zamfira cunoșteau fapte miraculoase. Efortul lui Fărâmă este să stabilească o legătură cu această lume care nu mai trăiește decât În memoria lui imperfectă. El vrea să spună ceva, să dezvăluie existența unei lumi vechi, dar memoria Îl trădează. Narațiunea mitică trăiește În (și
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
despre coborârea În peștera tapetată ca făcând aluzie la comoara poloneză ascunsă de Economu etc. ... În nuvela Pe strada Mântuleasa sunt mai multe mituri care se amestecă. Iorgu Calomfir s-a ascuns sub pământ ca să găsească un cristal cu puteri miraculoase pentru a reda vederea soției sale, mioapă Arghira (caută lumina, adevărul, Înțelepciunea). Caută, În același timp stimulat de vechea credință populară despre Paștele Blajinilor - locul de trecere spre alt tărâm. El vrea să coboare În lumea Blajinilor, vrea să afle
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
mediată de una din „țigănci”. Gavrilescu este ajutat să răzbată În noul spațiu deoarece el nu este inițiat. El este introdus Într-o odaie cu o penumbră curioasă, de parcă „ferestrele ar fi avut geamuri albastre și verzi” o versiune a miraculoasei camere Sambo din romanul Noapte de Sânziene. Bordeiul unde este introdus Gavrilescu după ce a plătit vama necesară constituie „un loc În care În multe societăți tradiționale, se desfășoară inițierea. Rolul lui se păstrează și În cazul personajului lui M. Eliade
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
et les relations de coopération/collaboration / 147 Chapitre 6. Les relations interhumaines et les états affectifs / 181 En guise de conclusion / 295 Bibliographie / 317 Abstract / 325 Résumé / 333 Introducere Universul relațiilor interumane este unul pe cât de vast, pe atât de miraculos și de captivant. Am fost, suntem și vom fi mereu în legătură cu celălalt, cu semenul și convivul nostru. Așa am putut, putem și vom putea trăi omenește. Că ne-o dorim sau nu, viața noastră este o rețea de relații simultane
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
adevăr, face parte integrantă din realitate, dar atunci realitatea este condusă de legi care ne sunt necunoscute. Fantasticul ocupă intervalul acestei incertitudini. De îndată ce optăm pentru un răspuns sau pentru celălalt părăsim fantasticul, pătrunzând într-un gen învecinat, fie straniul, fie miraculosul. Fantasticul este ezitarea cuiva care nu cunoaște decât legile naturale, pus față în față cu un eveniment aparent supranatural”. Conceptul de fantastic provine din greaca veche, unde adjectivul „phantastikos”, semnificând capacitatea de „a crea imagini”, de „a imagina”, exista alături de
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
fantasticul conduce către irealitate, având, totuși, unele limite, astfel încât un fantastic în absolut nu este de conceput. Așadar, nu există termenul de fantastic în sine, ci numai în raport cu altceva, organizat, stabil, care va fi considerat un termen de referință. Elementele miraculoase mitologice sau din legende, acelea din diferite religii, practicile magice nu provoacă surprize, ele având caracter tipic, sistematic, instituțional și datorită acestui lucru, o logică internă. Un exemplu este constituit de basm, loc în care schemele sunt previzibile, miraculosul și
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
Elementele miraculoase mitologice sau din legende, acelea din diferite religii, practicile magice nu provoacă surprize, ele având caracter tipic, sistematic, instituțional și datorită acestui lucru, o logică internă. Un exemplu este constituit de basm, loc în care schemele sunt previzibile, miraculosul și feericul urmează direcții consacrate, fiind mereu o luptă între bine și rău. În literatură, deși primii teoreticieni au fost germanul Hoffman, dar și americanul Poe, disputele teoretice s-au purtat în Paris. Hoffman este tradus foarte repede în Franța
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
fantasticul ar trebui considerat ca o simplă piatră de hotar, căci autorul fantastic intenționează să nareze o serie de evenimente incredibile, de aceea el se vede obligat să adopte o tactică specială alternând în mod continuu secvențele în care apare miraculosul cu cele de verosimilitate mai mult sau mai puțin confuză. Putem remarca că în studiul Introducere în literatura fantastică, Todorov face o confuzie de termeni, acesta nu consideră miraculosul un simplu element epic al fantasticului, ci un ,,gen’’ propriu, o
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
o tactică specială alternând în mod continuu secvențele în care apare miraculosul cu cele de verosimilitate mai mult sau mai puțin confuză. Putem remarca că în studiul Introducere în literatura fantastică, Todorov face o confuzie de termeni, acesta nu consideră miraculosul un simplu element epic al fantasticului, ci un ,,gen’’ propriu, o modalitate a artei. Greșelile rezultă, așadar, din alăturarea aproape întâmplătoare a două categorii distincte, miraculosul propriu, numit și fabulos, aceasta fiind posibilă cu toate că el atribuie acestui domeniu denumirea intermediară
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
studiul Introducere în literatura fantastică, Todorov face o confuzie de termeni, acesta nu consideră miraculosul un simplu element epic al fantasticului, ci un ,,gen’’ propriu, o modalitate a artei. Greșelile rezultă, așadar, din alăturarea aproape întâmplătoare a două categorii distincte, miraculosul propriu, numit și fabulos, aceasta fiind posibilă cu toate că el atribuie acestui domeniu denumirea intermediară de fantastic miraculos, iar în cazul celui de-al doilea sintagma de miraculos-pur. Ierarhizarea nu este ușor acceptată fiindcă, de această dată, deosebirea nu mai este
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
element epic al fantasticului, ci un ,,gen’’ propriu, o modalitate a artei. Greșelile rezultă, așadar, din alăturarea aproape întâmplătoare a două categorii distincte, miraculosul propriu, numit și fabulos, aceasta fiind posibilă cu toate că el atribuie acestui domeniu denumirea intermediară de fantastic miraculos, iar în cazul celui de-al doilea sintagma de miraculos-pur. Ierarhizarea nu este ușor acceptată fiindcă, de această dată, deosebirea nu mai este una propriu-zisă, ci una de esență, căci nu poate fi delimitat miraculosul de fantastic. 1.3. Caracteristicile
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
domeniu denumirea intermediară de fantastic miraculos, iar în cazul celui de-al doilea sintagma de miraculos-pur. Ierarhizarea nu este ușor acceptată fiindcă, de această dată, deosebirea nu mai este una propriu-zisă, ci una de esență, căci nu poate fi delimitat miraculosul de fantastic. 1.3. Caracteristicile prozei fantastice Literatura fantastică se dovedește a fi una de frontieră, atâta vreme cât nu există un fantastic pur, decantat de orice elemente reziduale și situate în afara oricăror influențe. Astfel, inventariem o serie de concepte ce fac
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
se dovedește a fi una de frontieră, atâta vreme cât nu există un fantastic pur, decantat de orice elemente reziduale și situate în afara oricăror influențe. Astfel, inventariem o serie de concepte ce fac trimitere într-o anumită măsură la fantastic: fabulosul feeric, miraculosul mitico-magic și superstițios, ocultismul inițiatic, științifico-fantastic, proza poetică și alegorică, proza vizionară, literatura de aventuri, proza de analiză, literatura fantastică fiind un un tip modern de literatură narativă, caracterizat în special prin mister, suspans și incertitudine, ea fiind recunoscută ca
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
comunicare cu lumea noastră obișnuită. În timp ce eroul din poveste își anunță sosirea (prin aruncarea buzduganului), protagonistul din povestirea fantastică este imprevizibil, apare în chip misterios în manifestări senzaționale, este ceea ce a fost numit insolit fantastic. Spre deosebire de basme, în povestiri percepem miraculosul mitico-magic și superstițios. Dacă în povestirile mitologice întâlnim fabulația convențională, în povestirile fantastice remarcăm prezența brutală a misterului în cadrul vieții reale, fiind legat de stările morbide ale conștiinței. În spațiul literaturii fantastice se vorbește despre ocultismul inițiatic, ca fiind o
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
care proiectul comunicativ fantastic este definit ca interacțiune interogativă între subiectul produselor și cel receptor care vizează provocarea lectorului să soluționeze și să caute, prin dezvoltarea unei structuri de contrast antinomice, paradoxală în raport cu cunoașterea comună. Iar, frontierele fantasticului (fabulosul feeric, miraculosul mistico-magic și superstițios, ocultismul inițiatic, literatura științifico fantastică, proza poetică și alegorică, proza vizionară, literatura de aventuri, proza de analiză etc) sunt studiate de Sergiu Pavel Dan, care nu le vede, însă, ca aspecte periferice, ci resorturi intime, din care
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
acestea ducând la următoarea clasificare: a) fabulosul feeric întâlnit în basmul Făt-Frumos din lacrimă al lui Mihai Eminescu, căci așa cum afirma Roger Callois: ,,Basmul se petrece într-o lume unde minunea este un fapt obișnuit, iar magia este lege’’, b) miraculosul mitico-magic și superstițios se situează mult mai aproape de fantastic, fiind regăsit în Sburătorul lui Heliade Rădulescu, c) tema strigoiului, fiind vorba de categoria miraculosului fantastic de sorginte folclorică, d) experiența fantasticului de atmosferă baladescă. Cu alte cuvinte, calitatea fantasticului este
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]