17,356 matches
-
epocii de aur”, întâmplări de la editură, o „seară de pomină” la o nuntă sau doar cumpărarea unui set de căști de la un copil al străzii, sunt, toate, episoade simptomatice pentru acest deficit de focalizare. În al doilea rând, problematicile romanului miros de la o poștă a prefabricate. Când nu sunt cu totul reductibile la schemă, personajele lui Măceșaru se autocaracterizează prin platitudini uimitor de încâlcite: „Așa eram eu. Acum mă dădeam cu capul de pereți, peste doar un moment deveneam euforic. Treceam
Metaromanul unui eșec by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4710_a_6035]
-
bun și a făcut și lucruri bune în perioada mandatului său. A lăsat totuși două dare urât mirositoare: 1) un sistem de justiție controlat și corupt ; 2) Victor Ponta. Dacă la prima am mai scăpat în ultimii șase ani de miros, la cea de a doua va trebui să ne mai ținem de nas încă un an de zile. Pe urma scăpăm", a declarat Lăzăroiu în cadrul unei discuții on-line cu cititorii Hotnews. Citește și:
Lăzăroiu: Ponta este o dâră urât mirositoare lăsată de Năstase () [Corola-journal/Journalistic/47128_a_48453]
-
Sfîrșitul și începutul coincid în primăvăratica erupție a unei energii în care tîlcurile se mixează: „Da, sfîrșitul/ poate începe și așa, ca la mine, astăzi:/ cu o dimineață de primăvară/ înmărmuritor de senină,/ în care mugurii cîntă, explodează bezmetic,/ iar mirosul izbucnit din flori, din iarbă/ te cuprinde, te îneacă./ Paradiziac și nimicitor” (ibidem). Pe neașteptate se ivesc jerbele unor reverii în măsură a modifica energic realul decepționant ori a-l înlocui prin ficțiuni cu sens contrar, avînd rolul unor fabuloase
Aventura inadaptării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4971_a_6296]
-
gastrice care să facă față unor mîncăruri noi, lucrul care mă sperie cel mai mult cînd e vorba de străinătate. Mi-e dor de ceruri, de colțuri, de perspective, de culori ale apei, de canale și canalete și de acele mirosuri subtile, putrede în care - spun cei care au fost - se stinge Veneția. Dintre cele văzute, întotdeauna îmi va fi dor de Paris, care, atunci cînd l-am vizitat ultima oară, era la fel de frumos, și avea copacii intacți. Dar, așa cum am
Gonzalo Torrente Ballester by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4975_a_6300]
-
proiectate atât asupra vieții comune, umile, cât și a cosmosului. Semnificativă în sensul acesta, în cartea ultimă, este poezia „Papirus”: „A făcut sul întreg peisajul Cerul cu nori și câteva stele; apoi, văzduhul prin care tocmai trecea vântul, tocmai trecea mirosul liliacului înflorit, tocmai trecea o umbră (...) Da, am strâns, am rulat tot universul meu, ca pe un papirus” Tema unificatoare a cărții este desigur aceea a „ținutului misterios”, enunțată încă din titlu, sugerându-ni-se că este vorba de un
Amintire by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4989_a_6314]
-
de patronii privați din fonduri sau alte surse de venit publice. Aceste aspect nu părea să îl deranjeze în perioada în care Sorin Ovidiu Vântu îi era patron. Este adevărat că SOV îl deranja și atunci, dar banii nu au miros. Este de notorietate un dialog care a avut loc în redacția ziarului Cotidianul. Întrebat de ce nu pleacă dacă tot nu îi convine Vântu care îl plătește, TRU a dat un răspuns pragmatic: „Ce vrei, am și eu de plătit un
TRU sau cum interesul bate deontologia () [Corola-journal/Journalistic/49930_a_51255]
-
speranță. Nu e spaima de Întunecare ori de Nimic, fertilă în planul meditației, care bântuie nopțile lui Eminescu sau Blaga, ci o spaimă neputincios-orgolioasă, abulică, angoasă pură. Cu răceală părtinitoare se întoarce Bacovia asupra sa, descoperindu-se „lut asudat cu miros de cadavru”, obiect concret urmărit de jocul umbrelor ce „dau nebunie”. Nostalgia paradisului lipsește. „Chemări de dispariție sorb” ființa, iar nu „dorul nemărginit”. La adăpostul precar al unui cer nevrotic, artificial, Bacovia își poartă „firma” sceptică, de o luciditate jupuită
Despre moarte, numai de bine by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4402_a_5727]
-
și luă de pe foc oala fumegândă. Horacio se prăbuși pe un scaun, sprijinindu-se în coate pe masa de brad din bucătărie și nu se mai mișcă, nici nu-și mai ridică privirea, ca și cum ar fi ațipit, până ce simți un miros aspru de leșie și săpun și corpul ei atingându-l ușor pe al lui. Freca cu o cârpă udă tăblia mesei. Întâi văzu mâinile roșii și umede, brațele goale; apoi, cu o neliniște crescândă, tremurul ușor al sânilor, sub bluza
JULIÁN RÍOS - Cortegiul umbrelor () [Corola-journal/Journalistic/4411_a_5736]
-
se simte un damf de caricatură neizbutită, în cuprinsul căreia un filosof e trădat de natura sa intimă: Unamuno e un cabotin care savurează ridicolul unor personaje în care se regăsește într-o măsură îngrijorător de mare. E aici un miros de badinerie, de glumiță spusă cu scopul unui amuzament îngust, Unamuno făcînd figura unui bufon afectat care se simte mult mai bine printre arlechini decît printre idei. și apoi lipsește perspectiva, unghiul de la înălțimea căruia lipsa virtuozității literare să fie
Homo insipiens by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4433_a_5758]
-
nivelul biologicului, cu animalitatea care pare a alcătui concomitent cea mai vulnerabilă și cea mai sigură pavăză a ființei. O dorință lascivă e trasă în următorii termeni: „Aș vrea să duc cu mine în noaptea placentară/ ceva smerit din tine, mirosul tău de fiară/ și gînguritul tandru al sînilor răpiți/ de pumnii mei, agonici cîndva și fericiți” (Aș vrea să duc). Impulsurile instinctuale se asortează cu decorul cosmic, întrucît poetul se vede „trăgînd mărgeaua globului stinsă după mine/ în biliardul hulpav
Un spectru amplu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4631_a_5956]
-
Ce s-a-ntâmplat? - Nimic. Mi i-am distrus făcând ore de clasă: Lumina proastă, soarele, Veninoasa lună mizerabilă. Și la ce bun? Ca să câștig o pâine fără nici o scuză, Împietrită cum e și chipul burghezului Cu gust și cu miros de sânge. De ce ne-om fi născut ca oameni Dacă ne dau o moarte de animale! Din pricina excesului de muncă, uneori Văd forme ciudate plutind prin aer, Aud alergări nebune, Râsete, conversații criminale, Observați aceste mâini, Și acești obraji albi
Premiul Cervantes pentru un antipoet by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/4636_a_5961]
-
este doar un instrument de tortură eficient, ci și răspunsul negativ al puterii, sunt cei doi antipozi care asigură câmpul de tensiuni în care sunt imersați toți acești cobai umani. Conștient, Tarek declanșează mecanismul în momentul în care remarcă public mirosul neplăcut pe care-l emană Berus (Justus von Dohnanyi), cel care nu este decât un funcționar care se laudă că în 15 ani nu a întârziat niciodată la serviciu, elementul perfect al unei societăți. Reproșul lui copilăresc din final adresat
6 zile by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4654_a_5979]
-
la patul de spital al lui Grigore Hagiu care trăgea să moară, intoxicat de pe urma aragazului lăsat deschis, în iarna cumplită a lui 1985. Ca „să-l înveselească pe Grigore”, cum ni se spune, Nichita l-ar fi întrebat a ce miros ei doi, el și Fănuș, la care li se răspunde: „A viață, Nichita, a viață Fane...” Ar fi fost ultimele cuvinte ale lui Grigore Hagiu care va fi transportat apoi, pentru funeralii, la Biserica Boteanu, unde Nichita ar fi făcut
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4660_a_5985]
-
în psihologie nu fac decât s-o nuanțeze proustian: „Intrasem probabil în convalescență și tata m-a scos afară să mă aerisesc și, chiar înainte de a vedea zăpada, de a simți frigul, la deschiderea ușii m-a izbit în nări mirosul acela viu, «sănătos», proaspăt, care mi-a relevat mirosul jilav, cald, vechi, de boală, pe care urma să-l părăsesc. Zăpada era foarte mare și era un ger pe care îl simțeam prin haine și prin pătura moale în care
Turism literar by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4671_a_5996]
-
Intrasem probabil în convalescență și tata m-a scos afară să mă aerisesc și, chiar înainte de a vedea zăpada, de a simți frigul, la deschiderea ușii m-a izbit în nări mirosul acela viu, «sănătos», proaspăt, care mi-a relevat mirosul jilav, cald, vechi, de boală, pe care urma să-l părăsesc. Zăpada era foarte mare și era un ger pe care îl simțeam prin haine și prin pătura moale în care mă învelise”. Cel mai închegat sub unghi compozițional rămâne
Turism literar by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4671_a_5996]
-
de asociații meșteșugite, în care se amestecă severitatea șirurilor nesfîrșite de cotoare de cărți și semnalele delicate ori trufașe ale splendorilor naturale: „mă perind/ pe aleea cu incunabule/ în parfumul fraged de liliac/ petale de trandafir// și foi/ cu proaspăt miros de tipar// asfințitul/ pare o strivitură de scoici - / de purpură murex murex” (aleea cu incunabule). Prețiozităților plastice li se alătură cele literale. Asistăm la momente de jonglerie filologică ce completează spectacolul baroc: „între o consoană și alta/ distanță ca de
Într-o interfață by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4675_a_6000]
-
paginile. Volumul e curat impersonal, scris parcă de un metronom al cărui plectru sintactic bate tactul unui mimetism total, care repetă șabloane de expresie. Spiritul autorului nu e prezent nici măcar într-un rînd al tomului, de aceea paragrafele nu au miros, temperatură, gust sau culoare: o depănare ternă de litere amintind de o flașnetă ale cărei sunete nu se leagă într-o melodie. Îi propun lui Vlad-Ionuț Tătaru un criteriu de apreciere a textelor filosofice, cu aplicare la cazul lui. Criteriul
Cabotinism lexical by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4544_a_5869]
-
omului „nou”, din toate punctele de vedere. Dacă în prima parte a relatării citim parcă un portret de tinerețe al unui Teodor Ciupe (nebunul din Moartea lui Ipu), pe parcurs, debilul aparent perfect manipulabil devine un Grenouille (din Parfumul): colecționează mirosuri („Cheala”, eleva, Ninia) într-o strategie psihotică de anulare a inocenței. Dar fără a avea nimic genial sau artistic, afară de egocentrismele sexuale. Cu toate acestea, Dan Coman construiește un personaj cu totul în afara inocenței. Exclusivismul tendențios este o capcană pentru
Literatura loser-ilor by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4567_a_5892]
-
de a fi iubit a stat atât de mult timp în exil, încât dragostea s-a sleit și a început să pută de-a binelea. Acum poluează întreaga atmosferă și se răspândește asemenea unei molime. Experiența olfactivă devine una sinstezică; mirosul se insinuează până și în urechile protagoniștilor, amenințând să le străpungă auzul. Miasma doare, se strecoară și în carne, este posesivă, obligându-și victimele să se refugieze sub același palton al fricii.
Marius Manole: Aici nu se simte () [Corola-journal/Journalistic/45737_a_47062]
-
văzut pînă acum flăcările de la gura armelor automate dincolo de cîmpurile de instrucție ale armatei sau de timpurile vînătorii. Nu știu dacă detunăturile v-au mai fost cunoscute în afara sunetelor casnice, habituale. Și tot așa, nu știu dacă ați simțit vreodată mirosul dulceag al sîngelui împrăștiat pe trotuare. Dumnezeu știe dacă m-aș fi gîndit vreodată, la vîrsta asta, că există o Moarte pe care s-o împrăștie cei care vorbesc tot românește. În seara zilei de 21 Decembrie, s-a tras
Ce spunea Ungureanu la Revoluţie. Citeşte un reportaj scris chiar de actualul premier () [Corola-journal/Journalistic/45734_a_47059]
-
se încleiaseră în bucățile de creier risipite pe jos! Așa-i că am dreptul să plîng? Puțin mai încolo de locul în care strigam, îmbărbătîndu-ne unii pe alții și încercînd să nu ne oferim inconștienți bătăii armelor ucigașe, un fetid miros de motorină arsă îl împrăștiau tancurile. Ne-am dus la cei ce trăgeau în noi ca în iepuri, simțindu-se atotputernici între atîția nevolnici, și le-am arătat obrazul, i-am înconjurat, amintindu-le de părinți și rugîndu-ne de ei
Ce spunea Ungureanu la Revoluţie. Citeşte un reportaj scris chiar de actualul premier () [Corola-journal/Journalistic/45734_a_47059]
-
care ai tranșat-o în folosul / clienților, și-ai aruncat și osul / la câinii care, -gară, n-au alt țel // decât acesta?... Judecă nițel / și-ai să constați că lucru-n sine-i grosul / jambon, din care, -acum, ai doar mirosul / rămas pe luciul lamei de oțel // a gîndului-cuțit... Un damf de nume / rămâne și când arbagicul rumen / sau ceapa vineție, la nămiez // ori seara, le dospi de aparența / foițelor ce le ascund esența, / și, lăcrimînd, n-ajungi la nici un miez
Livrescul în stare pură by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4349_a_5674]
-
de Ernest Bernea cu vocație plastică și cu tenacitate de ctitor, un posedat al cărui suflet, în loc să năzuiască la elogiile semenilor, vrea trezvie și tihnă. În schimb, Paștina e un sfinx mut la care tăcerile îi ies din piele precum mirosurile, spre a emana seninătatea unei bucurii tonice, iar Flondor e un contorsionat ermetic, lepădîndu-se de pictură spre a se întoarce la ea după 10 ani de apostazie. Doar Sârbulescu pare croit din altă stofă, încălcînd regula smereniei retractile, de aici
Schema flerului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4353_a_5678]
-
Când autorii, practicieni, la rându- le, ai artei pe care o propovăduiesc, simt că se împiedică de o situație care cere un sfat, împănează cuprinsul cu povețe despre cum se păstrează carnea proaspătă vara, ori cum se scoate din pește mirosul de mâl, sau din vin mirosul de poloboc. Lucruri și mai gospodărești, legate de ouatul găinilor, ori de ceruirea scândurilor completează acest mic manual al bunului om de casă. Care se îngrijește de masă, dar nu numai de ea. E
Gusturi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4371_a_5696]
-
ai artei pe care o propovăduiesc, simt că se împiedică de o situație care cere un sfat, împănează cuprinsul cu povețe despre cum se păstrează carnea proaspătă vara, ori cum se scoate din pește mirosul de mâl, sau din vin mirosul de poloboc. Lucruri și mai gospodărești, legate de ouatul găinilor, ori de ceruirea scândurilor completează acest mic manual al bunului om de casă. Care se îngrijește de masă, dar nu numai de ea. E, firește, o problemă de mentalitate care
Gusturi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4371_a_5696]